Deputatul european Siegfried Mureșan transmite că Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene. Comisia Europeană a prezentat în luna iulie propunerea oficială pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

Organizațiile fermierilor din întreaga Uniune Europeană au tras semnale de alarmă susținând că fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară, sunt de părere fermierii.

„În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar că vom susține ferm noile priorități – apărarea și competitivitatea – dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri. Coeziunea și agricultura trebuie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu rata inflației. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană și transformă politica de coeziune într-un plan național gestionat centralizat. Agricultura și coeziunea nu se negociază. Rămân priorități clare ale Uniunii Europene – și așa trebuie să rămână și în buget”, subliniază eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Comasarea fondurilor dedicate agriculturii cu cele pentru coeziune sau cu orice alt fond ar fi o greșeală strategică majoră, pe care România nu își poate permite să o accepte. „Nu putem concura pe o piață unică având politici comerciale unitare, dar resurse fragmentate. Nu avem nevoie de 27 de versiuni naționale ale Politicii Agricole Comune, ci avem nevoie de o PAC puternică, unitară și echitabilă, în slujba fermierilor și a securității alimentare europene”, transmite Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

CITEȘTE ȘI: Agricultura României, viitor incert?

Viitorul agriculturii europene, dezbătut de COPA-COGECA și instituțiile UE, la Bruxelles

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, cod SMIS 339546, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93.583.730 lei. Din această sumă, 70.140.349,62 lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23.443.380,38 lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de trei ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

„Transformarea digitală a serviciilor APIA presupune nu doar modernizarea interacțiunii cu beneficiarii, ci și creșterea capacității instituționale de a răspunde nevoilor acestora. Portalul unic va fi interoperabil cu alte sisteme informatice publice și va permite accesul facil, rapid și sigur la informațiile și serviciile necesare, chiar și pentru utilizatorii cu competențe digitale reduse. Totodată, proiectul include componente de formare profesională pentru personalul APIA, pentru a asigura operabilitatea optimă a noului sistem”, a declarat Gabriela Nicoleta Andrei, director general APIA.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante.

„Digitalizarea administrației agricole este o prioritate în mandatul meu, iar acest proiect este un exemplu concret al direcției în care ne îndreptăm: servicii publice moderne, orientate către cetățean. Prin acest portal, fermierii vor avea acces simplificat la toate schemele de sprijin, fără drumuri inutile, fără birocrație. Este un pas important pentru a construi o administrație eficientă, transparentă și prietenoasă cu mediul rural”, a punctat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis un punct de vedere cu privire la noua propunere a Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

Adrian Chesnoiu, director general AFIR:

Am urmărit cu mare atenție propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală. Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.

În forma actuală, Comisia propune unificarea celor doi piloni tradiționali ai PAC într-un singur fond gestionat prin Planurile Naționale și Regionale. Practic, se menține un buget separat doar pentru plățile directe, în timp ce finanțarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanții clare. Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică și socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Să nu uităm că, doar în perioada 2014 – 2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR. În actuala perioadă, avem la dispoziție aproximativ 7 miliarde de euro dedicate dezvoltării rurale. Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate. Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani.

Pe de altă parte, păstrarea plăților directe pentru fermieri este un lucru pozitiv, dar nu suficient. Și aceste sume, chiar dacă sunt „protejate”, vor fi mai mici decât în prezent.

Or, fermierii noștri se confruntă deja cu costuri în creștere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piață. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce.

Mai mult, România are specificul ei: o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar și nevoi uriașe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală. Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente.

În concluzie, consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România. Nu pun la îndoială buna intenție a Comisiei, dar cred că este esențial ca vocea statelor membre să fie ascultată în perioada de negociere. Avem nevoie de o PAC care să rămână echilibrată, dublu-pilon, corect finanțată și capabilă să sprijine în mod concret fermierii și satele europene.

Le solicit, așadar, pe această cale, tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere, să țină cont de aspectele de mai sus și de faptul că în ultimii 25 de ani prin fondurile europene destinate României, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.

Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.

Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:

• Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;

• Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;

• Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;

• Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.

„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.

În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:

1. Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;

2. Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;

3. Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;

4. O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;

5. Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;

6. Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.

„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută poziția Parlamentului European privind viitorul buget UE și susținerea unei PAC echitabile și moderne.

Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat miercuri, 23 aprilie 2025, cu o majoritate de 23 voturi pentru, raportul referitor la viitorul buget al UE post-2027. Raportul, coordonat de eurodeputații Carla Tavares (S&D, Portugalia) și Siegfried Mureșan (PPE, România), respinge modelul „un plan național per stat membru” propus de Comisia Europeană și reafirmă necesitatea unei abordări echilibrate, flexibile și real adaptate nevoilor statelor membre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută adoptarea acestui raport și consideră că direcțiile propuse reprezintă un pas important spre o PAC mai corectă și adaptată realităților fermierilor din Estul Europei, reiterând un principiu esențial pentru viitorul agriculturii europene: „No budget, No Vision.”

„Am contribuit activ la conturarea acestui mesaj european, atât prin structurile COPA-COGECA, cât și prin colaborarea noastră cu organizații și camerele agricole din zece state membre din Europa Centrală și de Est. Ne bucură că vocea fermierilor români a fost ascultată la Bruxelles”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța subliniază că agricultura și politica de coeziune trebuie să rămână priorități fundamentale ale Uniunii Europene, în completarea noilor provocări legate de securitate, apărare și competitivitate economică.

„În sectorul agroalimentar sunt foarte multe provocări. NU acceptăm ca fermierii și cooperativele să primească mai puțini bani decât un buget actualizat cu inflația din ultimii șapte ani – adică minimum 30%. PAC și Coeziunea trebuie să fie susținute pe picior de egalitate cu celelalte priorități strategice ale UE. Fără Buget PAC actualizat, NU există Viziune privind Viitorul Agriculturii”, arată AAC.

Principalele direcții susținute prin raportul adoptat:

• Recunoașterea rolului esențial al securității alimentare în autonomia strategică a Uniunii Europene;

• Susținerea fermierilor tineri, a fermierilor mici și a sectorului pescuitului;

• Promovarea unei PAC moderne, sustenabile și simplificate, care să răspundă provocărilor climatice, inflaționiste și birocratice;

• Refuzul modelului unitar de plan național, în favoarea unei politici agricole flexibile și adaptate nevoilor locale și regionale.

 Votul final în plenul Parlamentului European este așteptat în săptămâna 5 mai 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Protecția plantelor: Deciziile europene trebuie să țină cont de realitățile specifice fiecărei țări

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html