În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.

Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Ziua Porumbului Orezu^® trece la următorul nivel, anunță Forumul APPR, organizatorul evenimentului. Se schimbă atât locația, cât și formatul.

Seceta severă i-a determinat pe organizatorii evenimentului Ziua Porumbului Orezu, care se desfășura tradițional toamna în ferma Elsit din județul Ialomița a familiei Sitaru, să schimbe locația și formatul, transformându-se în SUMMITUL NAȚIONAL AL PORUMBULUI, „o conferință strategică de nivel premium, ce va reuni liderii agriculturii din România, specialiști recunoscuți și companii de top din agribusiness”.

Astfel, Summitul Național al Porumbului are loc pe 17 septembrie 2025, tot în județul Ialomița, dar de data asta la Mihail Kogălniceanu, în ferma Sopema, a lui Arnaud Perrein.

„Această ediție specială marchează 16 ani de tradiție, aducând evenimentului o nouă dimensiune, orientată spre soluții inovatoare și strategii pentru viitor. Vom dezbate provocările actuale, dar mai ales gestionarea riscurilor în agricultură, cea mai mare provocare cu care se confruntă fermierii în prezent”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Forumul APPR subliniază că Ziua Porumbului Orezu^® continuă să fie un eveniment de referință care reunește fermieri, companii, cercetători și factori de decizie și, totodată, aduce în fața participanților prezentări și demonstrații în premieră.

Și la Summitul Național al Porumbului 2025, Concursul live „Mămăliga de aur” îi provoacă pe doritori să prepare rețeta lor cea mai bună.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Slow Food Buzău, doi ani de activitate cu rezultate economice concrete: peste 20 de evenimente organizate, 10.000 de turiști atrași și zeci de afaceri locale sprijinite prin promovare și vânzări directe. Număr record de turiști cu interes pentru gastronomia locală din peste zece țări europene, dar și din întreaga țară pentru anii 2023 și 2024.

Într-un context economic dificil pentru producătorii artizanali din România, proiectul Slow Food Buzău a demonstrat că inițiativele bazate pe gastronomie locală și turism sustenabil pot genera valoare adăugată în mediul rural.

Următorul eveniment are loc chiar în zilele de 7 și 8 iunie 2025, la Berca – jud. Buzău, și continuă direcția de creștere a comunității Slow Food Buzău, cu accent pe consolidarea lanțurilor scurte și atragerea de noi categorii de public.

În doar doi ani de activitate, Slow Food Buzău a organizat peste 20 de evenimente, cel mai mare fiind Piața Artizanilor, atrăgând un total estimat de peste 10.000 turiști, dintre care o parte semnificativă din afara județului Buzău. Numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. Totodată, Ținutul Buzăului s-a afirmat ca o destinație cosmopolită, primind turiști din peste zece țări europene – de la Spania și Germania până la Serbia – alături de oaspeți din toate regiunile României și din comunitățile locale.

În 2024, Buzăul a găzduit prima ediție a Conferinței Slow Food România, un eveniment de referință pentru mișcarea gastronomiei sustenabile din țară. Conferința a reunit producători artizanali, fermieri bio, bucătari, bloggeri culinari și experți în turism sustenabil. Tot în 2024, reprezentanții Slow Food Buzău au participat la Terra Madre – cel mai mare târg Slow Food din lume – fiind singurii care au reprezentat România cu un stand propriu.

„Ne bucurăm că inițiativa noastră este deja recunoscută ca model de bune practici. Ne dorim ca Buzăul să devină un pol al gastronomiei artizanale în România și Europa de Est, iar comunitatea noastră – un exemplu de dezvoltare sustenabilă, prin colaborare și viziune pe termen lung”, a precizat Thorsten Kirschner, co-fondator și manager Comunitatea Slow Food Buzău.

Sprijin real pentru producătorii locali și antreprenoriatul rural

De la lansare și până în prezent, fiecare ediție a Pieței Artizanilor a reunit peste 30 de expozanți, selecționați într-un sistem rotativ din rândul producătorilor artizanali din județul Buzău și din regiunile învecinate. Mulți dintre aceștia consideră evenimentul din Berca drept unul dintre cele mai reușite din mediul rural. Potrivit declarațiilor lor, vânzările obținute aici au depășit adesea nivelul celor realizate la târguri similare organizate în orașe mari, precum București sau Brașov.

În ciuda situației economice dificile pentru micii producători, participanții se așteaptă la extinderea oportunităților comerciale, ca urmare a viziunii integrate a membrilor comunității. Evenimentele servesc nu doar ca puncte de vânzare, ci și ca platforme de promovare, networking și fidelizare. Mai mulți producători locali au raportat intrarea în lanțuri scurte de distribuție, colaborări cu restaurante din regiune și chiar comenzi din afara țării, în urma participării la evenimentele Slow Food Buzău.

În anul 2025, membrii comunității vor beneficia de un sprijin mult mai specific, în linie cu conceptul farm to table. Obiectivul este construirea unui lanț alimentar scurt, în care producătorii locali din Buzău să poată furniza ingredientele necesare restaurantelor și hotelurilor din județ.

Planurile comunității Slow Food Buzău pentru 2025

În 2025, Slow Food Buzău va marca relansarea www.travelbuzau.com, sub egida Slow Food Community Buzău – cel mai cuprinzător ghid despre județul Buzău, disponibil în viitor în patru limbi: română, engleză, germană și franceză.

Toamna Culinară Buzău (1 septembrie – 31 noiembrie 2025) – unul dintre cele mai mari evenimente gastronomice locale din România. Peste 20 de evenimente culinare organizate de membrii Slow Food Buzău (farm-to-table, cooking shows, Piața Artizanilor – ediția de toamnă, weekend cu vânătoare de trufe etc).

Piața Artizanilor, cea de-a șasea ediție, revine în acest weekend, 7–8 iunie, la Berca: două zile de gastronomie locală, tradiții și turism autentic în Ținutul Buzăului, un eveniment de referință dedicat promovării gastronomiei artizanale, turismului local și sustenabilității. Manifestarea are loc în comuna Berca, în inima Geoparcului Global UNESCO Ținutul Buzăului.

Cu ce își așteaptă vizitatorii Piața Artizanilor:

• Târg de produse artizanale: miere, brânzeturi, uleiuri presate la rece, dulcețuri, pâine cu maia, legume de sezon;

• Colțul vinurilor din Dealu Mare: degustări de vinuri artizanale;

• Gourmet Street Food în stil Slow Food: preparate locale, inclusiv opțiuni vegetariene;

• Ateliere pentru copii, demonstrații de meșteșuguri, muzică live și Escape Room educativ;

• Stand de informare Geoparc & Slow Food și tombola „Buzăul Artizanal”.

Participă peste 30 de expozanți locali și regionali, printre care: Melinis, Ferma Pas-Strâmtu, Casa Ghizdeanu, Crama 3 Conace, Fromaggeria Giuseppe, Miedăria, Hanul Moara Veche, Distil Art și mulți alții. Vizitatorii pot câștiga o lădiță cu produse artizanale autentice, în cadrul tombolei dedicate.

Piața Artizanilor reprezintă un model de dezvoltare rurală prin gastronomie, iar evenimentele organizate de Slow Food Buzău, în cei doi ani de activitate, au generat un impact economic direct în comunitate, susținând producătorii locali și creșterea turismului în zonă.

Pentru mai multe detalii despre evenimentul din 7-8 iunie 2025 accesați link-ul https://slowfoodbuzau.com/piata-artizanilor-slow-food-gourmet-hub-buzau-editia-vi.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că va sărbători pe 10 octombrie 2024 „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” prin organizarea de târguri și evenimente la nivel național. Prin urmare, în toată țara vor avea loc programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Ajunsă la a opta ediție, „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” va fi celebrată și în curtea MADR, cu sprijinul Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, în perioada 10 – 12 octombrie 2024, între orele 09:00 - 19:00, printr-o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare.

În premieră, la târgul dedicat produselor autohtone, de la Ministerul Agriculturii, va fi un stand în cadrul căruia reprezentanți ai Facultății de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere din cadrul USAMV București vor prezenta produse inovative de cofetărie și patiserie obținute de doctoranzii și studenții facultății și vor oferi materiale informative privind promovarea ofertei educaționale.

De asemenea, vizitatorii sunt așteptați cu o gamă variată de produse înregistrate pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene, produse atestate tradițional, produse care au dobândit dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan”, produse cu denumire protejată, precum Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru produse agroalimentare și Indicații Geografice pentru băuturi spirtoase (IG), produse certificate ecologic, preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, miere, dulcețuri.

De la târgul din curtea MADR vor putea fi cumpărate sortimente variate de dulcețuri, gemuri, sucuri și siropuri și legume proaspete de sezon varză albă și roșie, cartofi, usturoi, roșii, castraveți, ceapă albă și roșie, cartofi, vinete, ridichi negre, dovleci, conopidă, fructe precum: struguri bio, mere, pere, prune vor putea fi procurate de la producători din județele Dâmbovița, Buzău sau Olt. Mustul, băutura specifică toamnei, nu va lipsi de la târg, alături de mere, prune, prune afumate, miez de nucă, aduse de producători din județele Constanța și Vrancea.

Din județele Argeș și Sibiu vor fi expuse spre comercializare produse care au dobândit protecție europeană și reprezintă cartea de vizită a României în materie de gastronomie și păstrarea tradițiilor și valorilor europene: Magiunul de prune Topoloveni (AG)- IGP din anul 2011, un preparat renumit și apreciat, fără adaos de zahăr, E-uri, conservanți sau aditivi, dar și binecunoscuta Telemea de Sibiu (SB) – IGP din anul 2019, o brânză semitare din lapte de oaie.

Agricultura ecologică este reprezentată la târg de producători din județul Argeș și Sibiu, care vor aduce diverse sortimente de miere: miere de salcâm, polifloră, tei, faguri, amestec de miere cu cătină și propolis cu cătină.

Iubitorii de pește vor putea alege dintr-o gamă largă de produse din păstrăv de la Păstrăvăria Bușteni, înregistrate ca produse montane, precum: Păstrăv Zamorean, Păstrăv zamorean Morcovit, păstrăv jăruit, Păstrăv Prăvălit și Proțăpit, Păstrăv în zamă de roșii, Tocană de păstrăv cu legume, Tocană de păstrăv jăruit cu legume, Păstrăv murărit pe zamora, Păstrăv în osâză de legume, Pate de ficat de păstrăv zamorean, Fluștuc de păstrăv-Curcubeu. La acest eveniment va putea fi degustată în premieră plăcinta umplută cu carne de pește.

Din județul Vâlcea vor fi disponibile produse tradiționale atestate din categoria băuturilor spirtoase: „Țuică Tăria lui Cătălin” și „Rachiu din fructe Tăria lui Cătălin”, dar și băutura spirtoasă „Țuică de prune Sordony de Horezu”, care urmează etapele înregistrării ca Indicație Geografică.

La târg vor fi prezente produse tradiționale din județul Mureș precum: Pita de casă cu cartofi - produs natural de la Boianu, Chec de casă de la Boianu, Colac cu nucă de la Boianu, dar și produsele tradiționale din carne și preparate lactate din comuna Fundata, județul Brașov.

Consumatorii vor putea alege dintr-o gamă largă de preparate din categoria zonei montane: brânzeturi maturate, diverse sortimente de miere și alte produse ale stupului.

Totodată, la acest eveniment de toamnă vor putea fi găsite dulciuri precum cozonac, varietăți de turtă dulce și ciocolată de casă, alături de vinuri albe, roz sau roșii.

Oaspeții târgului se vor bucura de florile de sezon aduse de membrii Asociației Producătorilor de Flori Muntenia care vor încânta privirile tuturor celor care vor trece pragul târgului organizat cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

„Mă bucur să constat că produsele românești sunt din ce în ce mai căutate, că românii conștientizează faptul că produsele românești create de mâinile harnice și pricepute ale fermierilor sunt cele mai bune, gustoase și sănătoase, iar cumpărând românește putem răsplăti și promova producătorii autohtoni și dezvolta agricultura românească”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI:  „Ca altădată”, pe urmele produselor tradiționale românești

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

Tradiția culinară, parte a industriei alimentare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 8 iunie 2024, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH) din Cluj-Napoca are loc tradiționalul eveniment „Parfum de Cluj”, organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, împreună cu Asociaţia Amicii Rozelor din România. SCH găzduiește o colecție de sute de soiuri de trandafiri.

Colecția îngrijită de specialiștii Stațiunii de Cercetare Horticolă (SCH) este o oază de frumuseţe, vizitată cu ocazia evenimentului „Parfum de Cluj” de mii de pasionați din întreaga țară, care au ocazia să admire 320 de soiuri de trandafiri, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire. „Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Soiurile de trandafir omologate la SCH, 48 la număr, sunt realizate după standarde internaţionale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecţia europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia şi Japonia. Explozia de culori, de forme și de parfum ale soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii sunt o încântare pentru ochi și suflet, ne bucură de fiecare dată. Alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți iubitorii de frumos să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat CS III Drd. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția de trandafiri a SCH.

Asociația Amicii Rozelor din România, cu USAMV Cluj-Napoca membru fondator, este înființată în anul 1990 de către specialiști și iubitori ai trandafirilor, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Principalul scop al asociației este promovarea culturii trandafirului, iar agenda sa include în acest sens organizarea de conferințe și demonstrații practice, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.

În cadrul evenimentului „Parfum de Cluj”, specialiștii Stațiunii de Cercetare Horticolă vor răspunde întrebărilor privind cultivarea și întreținerea trandafirilor, vor oferi tururi ghidate și vor prezenta cele câteva zeci de soiuri create la SCH de-a lungul timpului.

De asemenea, va fi amenajat un stand cu produse proprii ale stațiunii USAMV Cluj-Napoca – cireșe proaspete, legume, tradafiri la fir din colecție și alte flori, precum și vinuri albe de la Stațiunea Viticolă a universității clujene, Vinea Apoldia Maior.

De reținut că, tot la „Parfum de Cluj”, Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Cluj-Napoca își va prezenta oferta educațională pentru admiterea din 2024, iar firma Makita va avea un stand de prezentare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În gospodăriile țărănești de la noi se cresc din ce în ce mai puțini porci. Pare-se că noua lege a porcului vine să complice și mai tare ițele pentru micul crescător, care acum trebuie să-și avizeze gospodăria din punct de vedere sanitar-veterinar, să încheie contracte cu o firmă de ecarisare, cu un medic veterinar, pentru a putea vinde la final porcii pe care-i crește în sistem tradițional.

Situația este confirmată de dr. Narcis Bobic, medic veterinar concesionar în circumscripția Moșnița Nouă din județul Timiș: „Creșterea porcului se află într-un impas foarte mare din cauza legislației. Acea lege celebră a porcului ne-a ajuns practic din urmă. Anul trecut, în luna noiembrie, au fost publicate normele metodologice, care după părerea mea, sunt destul de greu de aplicat în gospodăriile țărănești. Cei care doresc să crească scroafe de la care să obțină purcei, pe care mai apoi să-i vândă pentru a obține un venit în gospodărie, trebuie să se autorizeze sanitar-veterinar. Ei, pentru a se autoriza sunt necesare câteva drumuri la Timișoara, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), la Primăria de care aparțin, la cabinetul medicului veterinar, la o societate de ecarisaj etc. Consider că sunt cîteva lucruri care constituie o piedică pentru oameni, mulți dintre ei ajunși la o anumită vârstă, dar și pentru capacitatea lor de a înțelege aceste cerințe”.

DSVSA, incompetență sau nepăsare?

Pornind de la realitățile noii legi, am ajuns în satul Icloda din comuna Sacoșu Turcesc (Timiș), în gospodăria doamnei Zorița Savu, care, deși nu are o vârstă înaintată, ba a mai lucrat zece ani și în Germania, deci înțelege exact care sunt cerințele legii porcului, se străduie încă din luna noiembrie din 2023 să-și autorizeze ferma de suine. Deși a îndeplinit o serie de condiții, încă este departe de izbăvitoarea autorizație de funcționare. „Anul trecut, în noiembrie, am depus niște acte în vederea autorizării, însă am primit un telefon prin care am fost informată că nu sunt actele în regulă. A trebuit să fac prin notariat o împuternicire, ca soțul să-mi poată transfera codul de exploatație, dar nu înțeleg de ce a fost necesar, că doar nu suntem divorțați, nu a murit, locuim în aceeași casă... Pentru ce mai trebuie transferat codul de exploatație, chiar nu înțeleg?!?”, ne-a povestit Zorița Savu.

Ultimul obstacol este impus chiar de medicul veterinar, care nu dorește să încheie un contract de prestări servicii, în conformitate cu noua lege. „Mi-am făcut toate actele și acum medicul veterinar nu mai vrea să facă un contract cu mine. Între timp scroafele fată și eu umblu cu actele în geantă din stânga-n dreapta. Nu știu dacă are dreptul să refuze încheierea unui contract, pur și simplu m-a informat că are probleme destule și să-mi caut alt medic veterinar, deși evidența animalelor este pe gospodăria de la Icloda.  Ca să-mi găsesc un alt medic veterinar ce să fac, să-mi iau casă în altă parte? Să mut animalele în altă parte, unde medicul veterinar este mai de treabă? Până la urmă nici nu am beneficiat de cine știe ce servicii, în afară de crotaliere și de tratamente pe care le făceam tot eu. De multe ori, medicii erau foarte ocupați și nu mai ajungeau atunci când îi solicitam, sau veneau când nu mai aveam nevoie, pentru că porcul nu așteaptă până își face timp medicul”, adaugă Zorița Savu.

Ceața care a însoțit Legea porcului cu privire la numărul de porci din gospodărie, a făcut ca mulți crescători să-și reducă benevol numărul de porci, pentru a nu intra în conflict cu legea. În această situație s-a aflat și doamna Zorița Savu: „Am sacrificat din cauza faptului că toate zvonurile erau că vine Legea porcului și nu te mai lasă să crești mai mult de cinci porci, așa că am rămas cu cinci scroafe, deși aveam cam zece scroafe gestante, 86 – 90 de purcei am avut anul trecut și i-am dat, ca să scap de ei, că nu știam ce lege vine. Eu aș fi vrut să am toate actele în regulă așa cum cere legea asta, să dorm liniștită noaptea, că pot vinde un purcel și să nu mă trezesc cu poliția la poartă. Am condiții să cresc chiar mai mult de o sută de porci pe an. Avem terenul nostru, 19 hectare, pe care acum le-am dat în arendă, pentru că soțul s-a îmbolnăvit și nu mai poate să-l lucreze, dar cerealele ni le producem singuri, nu ținem porcii prin gunoaie, le oferim o hrană sănătoasă. Când ne-am apucat să creștem porci, am zis că facem ceva benefic pentru familie și pentru cei care vor să mănânce ceva sănătos, nu de la supermarket. Acum, am zis să nu mai ținem porci pentru sacrificat. Am hotărât să creștem scroafe pentru reproducție, pentru că cei care doresc să crească un purcel sau doi pentru consum propriu nu mai au de unde să-i cumpere”.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituția statului care ar trebui să explice legislația pe înțelesul tuturor și chiar să netezească drumul crescătorilor pe circuitul hârtiilor, pare că mai degrabă încurcă decât ajută, fie din incompetență, fie din nepăsare. „Am avut o discuție la DSVSA, prin octombrie 2023. De acolo mi-au spus cu nu o să pot să-mi vând purceii și să fac ce fac cu ei. Eu am vrut să fac lucrurile legal. Soțul meu a fost foarte bolnav. M-a costat 1.000 de lei o singură fiolă de albumină. I-am spus doamnei de la DSVSA că dacă nu o să am posibilitatea să plătesc medicamentele soțului, o să tai crotaliile porcilor, o să-i vând fără, o să fac pușcărie, iar pe soț îl aduc la DSVSA împreună cu porcii pe care n-am reușit să-i vând, să se spele cu ei pe cap. Chiar am remarcat la Direcția Sanitară Veterinară că sunt foarte multe persoane care dau explicații și habar n-au ce se întâmplă. Mi-a spus, de exemplu, o doamnă de acolo, că dacă nu pot să fac hârtia de mișcare cu medicul veterinar atunci când vând purceii, să o fac cu două trei zile înainte. Păi ce fac dacă actele sunt întocmiote pe purcei pe care clientul nu-i dorește. Vrea alții, nu-i plac porcii pe care i-am ales eu. Ce fac cu hârtiile pe care mi le-a făcut medicul veterinar cu două zile mai repede?, se întreabă, pe bună dreptate, Zorița Savu. Mi-aș dori să mă susțină și pe mine cineva, să mă îndrume, să mă poată ajuta, nu să-mi spună, mai aveți nevoie de hârtia aia, sau aveți hârtia aia dar, totuși nu e bună. Asta te face să renunți. Dar, sunt o fire foarte ambițioasă și nu renunț, chiar dacă ar fi să țin porcii la negru.”

Până la urmă, toate peripețiile prin care a trecut, n-au făcut altceva decât să o ambiționeze să meargă mai departe pe doamna Zorița Savu. Dar, oare câți crescători au determinarea și ambiția ei?

Porcul din gospodăriile țărănești, pe cale de dispariție

Medicul veterinar Narcis Bobic, are îndoieli serioase cu privire la viitorul porcului din micile gospodării țărănești: „Din punctul meu de vedere, având în spate 22 de ani de practică la țară, între crescătorii de animale, chiar nu cred că cineva va mai salva porcul românesc. Una este discursul public al ministrului Agriculturii Florin Barbu, care ne spune că provine dintr-o familie de țărani care a crescut porc în gospodărie și că această activitate nu este în pericol, și alta este realitatea din teren. Începând cu anul 2020, în baza Ordonanței 117 am făcut lunar informări pentru crescătorii de porci, prin care le-am adus la cunoștință care este legislația națională și europeană în această privință. Oamenii au înțeles situația și au început să coopereze foarte bine. Au început să-și anunțe fătările, să putem veni și să identificăm purceii, să-i crotaliem, au început să anunțe vânzările, sau cei care au cumpărat m-au anuțat să vin să-i iau în evidență. Acum, merg în aceeași gospodărie și îi spun omului că-i identific purceii, conform obligațiilor legale, doar că el nu-i mai poate vinde, deoarece nu e autorizat sanitar- veterinar. De aici începe blocajul, pentru că un gospodar care are o scroafă care-i fată 10 - 12 produși pe an, sacrifică pentru consumul familiei doi, trei sau, hai, patru porci, restul îi vinde, să-și asigure niște bănuți din care să trăiască. Or, dacă nu mai poate face acest lucru, mesajul este: domnu` doctor, în situația asta, cred ca pun haina în cui și mă las de această activitate și mă duc și eu la supermarket să cumpăr de acolo.”

În felul acesta, încet-încet, creșterea porcului ca activitate tradițională dispare, astfel că porcul crescut în bătătura țăranului, cu o hrană naturală, într-un an de zile este înlocuit de cel crescut în sistem intensiv, bun de sacrificat în numai patru luni și care, de cele mai multe ori, ajunge pe rafturile supermarketurilor din import.

Cei care se mai încumetă să crească porcul acasă, preferă să o facă la negru, departe de ochii autorităților și, astfel, o activitate economică ce ar putea alimenta cinstit bugetul secătuit al țării, este îngropată cinic și posibil pentru totdeauna de autoritățile statului. Cifrele confirmă. Ele spun că numai în 2023, efectivele de porci din România au scăzut cu aproximativ 500.000 de capete, ajungând la un total de 2,8 milioane, din care ceva mai mult de un milion de porci sunt crescuți în gospodăriile țărănești.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 – 9 aprilie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, organizează Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România”, în incinta Prahova Value Centre Ploiești.

Evenimentul face parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”, ce a fost demarată de MADR în toamna anului 2022.

La târgul „Bunătăți de soi din România” participă producători din mai multe regiuni ale țării noastre cu preparate din carne și lapte, ouă, pește, uleiuri presate la rece, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, țuică și vin, obținute de producătorii români prin valorificarea materiei prime locale, precum și producători cu flori specifice sezonului de primăvară.

„Am satisfacția că prin încheierea acestui parteneriat cu Carrefour dăm startul unei colaborări productive și durabile pentru ambele părți și consider că acesta reprezintă o bună oportunitate pentru ca rezultatele muncii fermierilor noștri să fie valorificate corespunzător și să ajungă pe mesele consumatorilor. Iată că inițiativa noastră de a organiza astfel de târguri este îmbrățișată și de marii retaileri și prin acest tip de manifestări ne propunem să creștem interesul pentru produsele românești și să sprijinim fermierii români să continue să producă”, a spus ministrul Petre Daea.

De asemenea, vor fi expuse produse atestate tradițional din categoriile carne, băuturi spirtoase, patiserie (pâine, prăjituri de casă și produse proaspete de patiserie), lactate, dar și produse care au dobândit mențiunea „produs montan” din categoria fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole etc.

„Susținerea ecosistemului local este prioritate zero pentru Carrefour România. Punem mare valoare pe parteneriatele public-private și ne bucurăm să ne implicăm din nou într-o acțiune puternică de încurajare a producătorilor români, inițiată cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Anul trecut ne-am reunit forțele pentru proiectul Unirea, prin care zeci de tone de legume preluate de la producători autohtoni au fost livrate către depozitele noastre, pentru a fi introduse în circuitul comercial. Vom continua să fim alături de producătorii locali, dovada fiind chiar procentul de 93,5% reprezentat de partenerii români din totalul de furnizori care contribuie la portofoliul Carrefour România. Mai mult, programele noastre originale, precum Deschidem Vinul Românesc, Cooperativele agricole Grădina noastră sau Creștem România Bio, completează setul de acțiuni care ne ajută să aducem la raft pentru clienții noștri produse sănătoase de proveniență locală”, a declarat Julien Munch, CEO Carrefour România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luni, 16 ianuarie 2023, la Alba Iulia, în Cetate, s-a lansat Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, un parteneriat între sectorul agricol și societatea civilă. Semnatarii pactului sunt: LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), Patronatul Român Alba, Asociația Agricultorilor Maghiari – Organizația Mureș, Asociația Țara Vinului și Asociația Județeană a Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba. Cuvintele cheie ale evenimentului au fost „împreună” și „unitate”.

Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă înseamnă unitate, a punctat Nicu Vasile, președintele LAPAR. „Întâlnirea de azi a adus în prim plan ideea de unitate. Doar împreună putem ajunge la prosperitate și dezvoltare socială durabilă. Doar implicând comunitatea și creând o dezvoltare multisectorială vom putea duce la îndeplinire ceea ce am semnat azi”, a completat președintele Patronatului Român Alba, Cosmin Maier. Acesta a pus accent pe faptul că Pactul semnat și lansat la Alba Iulia trebuie să vină cu soluții concrete, nu doar vorbe, atât pentru sectorul agricol, cât și pentru societatea civilă. „Patronatul nostru are soluții, unele sunt deja implementate în județul nostru. De pildă, s-a investit mult în energia verde, avem exemple. Trebuie să învățăm să fim rentabili prin producerea de energie regenerabilă, inclusiv în ferme. De asemenea, avem un proiect pentru viitorul nostru, dedicat tinerilor, pentru că ei reprezintă viitorul. Viața activă după școală este numele proiectului, prin care implicăm tinerii în diversele activități ale comunității. Județul Alba este campion în ceea ce privește produsele tradiționale, iar Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă poate pune în valoare produsele tradiționale românești și pe producătorii lor. De aceea, la semnarea acestui pact am adus față-n față produsele tradiționale, vinurile micilor producători și reprezentanții HoReCa”, a adăugat Cosmin Maier.

Președintele LAPAR a ținut să accentueze dorința tuturor semnatarilor pactului, respectiv creșterea nivelului de trai. „E nevoie să construim strategii adevărate și să producem. Dar, pentru asta trebuie să plecăm de la nevoia de consum a populației și să folosim toate resursele pentru a produce. Doar așa ne dezvoltăm și ne este bine, prin unitate și prin strategie. Pactul este un pas mic pentru organizațiile profesionale, dar un pas mare pentru societatea românească”, a declarat Nicu Vasile.

Pactul de la Alba Iulia înseamnă punerea în valoare a produsului românesc, este de părere Ovidiu Negrea Oprean, președintele Asociației Țara Vinului: „În cazul nostru produsele viticole. Vinul trebuie să fie valorificat la adevărta lui valoare. De 30 de ani mergem din inerție, producătorii mici, pe care-i reprezintă Asociația Țara Vinului, au rămas ancorați în trecut, nu fac față provocărilor actuale și nicidecum celor viitoare. Micul producător de vin a rămas la nivel local, nu poate să-și valorifice produsul în zonele turistice, în comerț, neavând infrastructura necesară. Am fost de acord să fim parte din acest pact pentru ca de mâine să știm ce avem de făcut. Vrem fapte concrete, ca acest pact să nu rămână doar o hârtie”.

În opinia lui Horea Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba, pentru crescătorii de animale și producătorii de produse tradiționale, Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă „este un început care să ne repună pe harta economică a țării noastre și nu numai. Important e ca în urma semnării acestui pact să creăm o echipă, să lucrăm împreună și să ne reprezentăm interesele în mod real, pentru ca atât noi, producătorii agricoli, cât și societatea civilă să fim luați în seamă. Doar împreună vom avea parte de câștig. Cerem atitudine, implicare. Agricultura nu e băgată în seamă în mod real”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, cu sprijinul altor forme asociative ale crescătorilor de ovine din România, organizează în perioada 25-27 noiembrie 2022, în curtea MADR, târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești”. Astfel, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Fermierii din județele Alba, Arad, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sibiu, Vâlcea refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmă, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul munților Carpați, poposind în mijlocul Bucureștiului, în curtea MADR, cu tolba plină de povești și bunătăți de la stână. Astfel se aduce în atenția bucureștenilor și nu numai farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, păstoritul.

Timp de trei zile, vizitatorii târgului „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” au ocazia să experimenteze viața la stână, unde timpul pare că se oprește în loc, având toate ingredientele necesare, ca de pildă produse tradiționale pregătite ca la stână: bulz, pastramă, mici pe grătar, precum și muzica populară. Atracția târgului pare că va fi un ceaun în care se va prepara tocanul, mâncarea de bază a ciobanilor.

Așadar, iubitorii de tradiție, de viață petrecută în satul românesc, precum și de produse pregătite după rețete tradiționale vor descoperi viața bacilor și a băcițelor din plaiul mioritic și se vor putea delecta cu o varietate de produse din lapte și carne de oaie precum: caș proaspăt, urdă, telemea de oaie proaspătă sau maturată, brânză de burduf în membrană naturală, cașcaval, lapte bătut, smântână, telemea de capră sau pastramă de oaie proaspătă sau afumată, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad este implicată în dezvoltarea sectorului zootehnic și derulează programul de ameliorare al rasei Țurcană. Totodată, a aderat la diverse forme asociative internaționale care au drept obiectiv stabilirea unor indicatori de performanță privind producția de lapte de ovine. Prin implicarea în campania inițiată de MADR, asociația și-a propus să contribuie la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, prin întâlnirea directă dintre producătorul de produse din specia ovină și caprină și consumator.

O parte dintre preparatele din carne și lapte sunt atestate ca produse tradiționale, iar cei interesați pot afla mai multe detalii despre acestea, dar și despre producători, accesând Registrul Național al Produselor Tradiționale pe site-ul www.madr.ro, precum și în aplicația CPAC, care poate fi descărcată pe telefonul mobil.

Bunătățile de la stână pot fi asezonate cu vinurile de la cramele Lucaci și de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu o tărie de la Trămuța sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voinești.

Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele zece produse românești recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.

Pe lângă produsele din lapte și carne de oaie sau capră, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii vor fi legume și fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmbovița și Vrancea. De asemenea, de la târg nu pot lipsi produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoșani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradițional de MADR.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea va fi prezentă cu stand, de unde vor putea fi achiziționate produse precum: gemuri, dulcețuri, conserve, fructe uscate, mere, legume și verdețuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.

Având în vedere sezonul rece, de la târg vă puteți procura articole de îmbrăcăminte obținute din pielicele de ovine.

Atmosfera și voia bună vor fi întreținute de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu, de grupul de chitariști „Zâmbete și acorduri” din comuna Sadu, județul Sibiu, precum și de mulți alții. 

Târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” va fi deschis în perioada 25-27 noiembrie, între orele 9.00 - 19.00.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina au transmis unde de șoc pe piețele globale. Criza vine într-un moment în care piețele alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și consecințele pandemiei de COVID-19. Ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru piețele de cereale. Ucraina a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operațiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulația navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare. În aceste condiții, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) solicită Executivului de la București măsuri urgente care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare.

Prețurile la cereale au crescut la valori record, cu 40-60% în ultima săptămână, pe fondul îngrijorării că situația conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către piețele mondiale.

Conflictul ruso-ucrainean a crescut brusc prețurile mărfurilor agricole pe piețele globale. Contractele futures din Marea Britanie și Paris s-au închis la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani și jumătate.

Potrivit raportului ANAMOB, contractele futures pe grâu furajer din Marea Britanie pentru 22 mai au câștigat încă 9,00 GBP/tonă, până la 278,00 GBP/tonă, un alt nou record. Contractele din 22 noiembrie și 23 noiembrie au crescut, de asemenea, la cele mai ridicate prețuri de până acum, închizându-se la 231,00 lire sterline/tonă și, respectiv, 204,05 lire sterline/tonă. Contractele futures de rapiță la Paris pentru 22 mai au crescut vineri – 4 martie 2022 cu încă 6,00 euro/tonă, până la 809,75 euro/tonă. În schimb, contractul din 22 noiembrie a scăzut ușor, închizându-se la 692,00 euro/tonă, în scădere cu 4,75 euro/tonă față de marți – 1 martie 2022.

„Conflictul împiedică exporturile din Ucraina, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial. Exporturile rusești sunt, de asemenea, mai dificile din cauza sancțiunilor internaționale care limitează disponibilitatea creditelor și a perturbării rutelor de transport maritim. Prețurile mondiale la alimente sunt deja la vârful ultimilor zece ani din cauza pandemiei și a schimbărilor climatice”, se precizează într-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă de către Federația Națională PRO AGRO, din care face parte ANAMOB.

Conform Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb și 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producția mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producția ucraineană reprezintă 3% din producția mondială.

„Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe piețele internaționale de grâu. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta, din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia, iar această tendință începe deja să provoace mari îngrijorări din partea mai multor state în privința rezervelor strategice. Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia și Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu și 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiții, se manifestă o presiune extremă a comercianților către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creșterii semnificative, zilnice, de preț (prețurile de achiziție internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg), extrem de atractive pentru deținătorii de stocuri”, arată ANAMOB.

Măsuri propuse de industria de morărit și panificație

„În contextul actual, pe piața internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară și viabilitatea sectorului industriei alimentare românești:

1. În condițiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziției pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creșterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziție pentru export și a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare;

2. Creșterile semnificative ale prețului de achiziție a grâului din producția 2021, generează, în mod natural, o creștere semnificativă a costului de producție pentru produsele de morărit și panificație, în condițiile în care rețelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu și lung, fapt ce duce la situația de penalizare generalizată, la scară națională, a industriei furnizoare”, explică ANAMOB în adresa către primul ministru, semnată de președintele PRO AGRO – Ionel Arion.

Industria de morărit și Panificație propune următoarele măsuri urgente de piață internă, fără a crea distorsiuni cu efect perturbator pe piață, care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare, față de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relația cu rețelele de retail:

I. Măsură de finanțare a achiziției de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, respectiv achiziția de stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maximum 1.000.000 tone, cât și subvenționarea costurilor de depozitare stocuri cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.

II. Declararea oficială a unei situații de forță majoră, la scară națională, privind escaladarea și impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html