Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Ca urmare a ploilor înghețate repetate, cât și a chiciurii, fenomene meteo care și-au făcut simțită prezența din plin în ultimele zile, pomicultorii din zona Constanței ar putea înregistra pierderi la cais și la piersic, iar fermierii din zona Moldovei s-ar putea confrunta cu pagube la culturile de orz și rapiță, se precizează în Jurnalul Agricol întocmit de ASAS și valabil pentru ziua de marți, 21 martie 2018.

„Este cert că pagube pot apărea ca urmare a fenomenelor meteo din ultimele zile în zona S.C.D.P. Constanța, acolo unde ploile înghețate s-au repetat, iar chiciura a persistat pe muguri mai mult de 24 de ore. Pierderi pot apărea la migdal - cu mugurii aproape deschiși, la cais și piersic prinși în faza de boabe roșii (este vorba de zona Constanța)”, se menționează în documentul citat. „Temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/grosimea stratului de zăpadă), în cazul S.C.D.P. Constanța a fost de minus 1,8 grade Celsius, respectiv 0 cm strat de zăpadă”.

În ceea ce privește cultura mare, fermierii din regiunea Moldovei par să aibă și ei de suferit ca urmare a gerului înregistrat, fiind preconizate pagube la culturile de orz și de rapiță. Numai în cazul Tecuciului, temperatura a coborât chiar și la minus 13 grade Celsius, iar stratul de zăpadă a fost de circa șase centimetri.

Pericolul cel mai mare pentru culturile de câmp, mai spun specialiștii ASAS, poate veni de la apa stagnantă în zona culturilor agricole (cereale păioase și rapiță).

„În cursul zilei de ieri (n.r. - 20 martie 2018), ninsorile au continuat în toate regiunile țării. Temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 5,1 grade Celsius (Cotnari) la 6,8 grade Celsius (Târgu-Jiu). În Moldova, temperaturile minime înregistrate ieri au coborât până la minus 13 grade Celsius (la Tecuci), iar stratul de zăpadă a fost în medie de 6 cm. În Bărăgan și în unele zone din nord-vest temperaturile minime au coborât spre minus 7 grade Celsius. Temperatura aerului a rămas în tot timpul zilei peste 0 grade Celsius doar într-o fâșie foarte îngustă din zona Turnul Severin-Calafat”, se mai menționează în Jurnalul ASAS.

Rezultatele financiare sunt ȋn linie cu obiectivele strategice asumate pentru anul 2017, ȋnregistrând creşteri semnificative pe segmentele CASCO (+10%), Property, inclusiv Agro (+8%) şi Asigurări de viaţă (+8%), anunță compania de asigurări printr-un comunicat de presă.

„Groupama Asigurări a ȋncheiat un nou an atingând obiectivele strategice asumate, ceea ce reconfirmă faptul că valorile cărora le suntem fideli şi care ne ghidează activitatea – solidaritate, proximitate, responsabilitate și performanță – reprezintă o promisiune importantă și relevantă pentru clienţii noştri. Strategia noastră s-a dovedit a fi de succes, astfel că Groupama Asigurări rămâne un partener de ȋncredere care oferă servicii de calitate ȋnaltă la un preţ corect şi care este alături de clienți ȋn momentele neprevăzute, atunci când aceştia au cea mai mare nevoie, asigurându-le continuitatea planurilor personale și profesionale”, a declarat François Coste, CEO-ul companiei.

Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi la nivel global, pe parcursul acestui an, Groupama Asigurări se va concentra pe consolidarea poziţiei de asigurător de top, continuând strategia de diferenţiere prin produse inovative, flexibilitate şi servicii de ȋnaltă calitate la un preţ corect.

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Cei peste 20.000 de apicultori din Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) sunt pregătiți să redirecționeze cantitatea de materie primă prelucrată de cei circa 26 de procesatori de miere din România către retailul autohton, în condițiile în care, afirmă Ioan Fetea, președintele asociației, pe rafturile magazinelor nu se mai găsește decât miere amestec, bineînțeles în urma unor înțelegeri între cele două părți.

În plus, Fetea consideră că „produsul miere” existent în magazinele românești (amestec de miere românească, produs calitativ superior, cu materie primă importată din Ucraina sau China) ar trebui etichetat corespunzător, în condițiile în care, în prezent, acesta are specificația de produs UE sau non-UE.

El recunoaște totuși că este nevoie de importurile de miere din țările extracomunitare, în condițiile în care statele membre UE consumă cu 200.000 de tone în plus față de cât produc.

„Vreau să trag un mare semnal de alarmă: – România are, astăzi, o mare problemă privind desfacerea și vânzarea produsului miere. M-aș bucura să greșesc, dar toate semnalele care vin din hipermarketuri și din alte forme de distribuție (respectiv, unități de comercializare) arată că în România nu mai găsim astăzi (...) la raft decât miere UE și non-UE; miere amestec, din păcate. Trebuie să găsim oportunități de a stopa această introducere în România a unor produse care, de multe ori, nu au nimic de-a face cu produsul miere, dar care, amestecate cu mierea românească, le dau valoare. Atâta timp cât intră din Ucraina miere la 7,5 lei kilogramul sau din alte state extracomunitare – China ș.a.m.d... Aceste cantități trebuie să intre în Europa pentru că ea produce vreo 250.000 de tone, dar consumă 450.000 de tone. Amestecul acesta ar trebui stipulat cu țara de origine și, în același timp, cu procentul de participare în acel amestec. Dacă nu se poate, să se treacă individual țara, astfel încât consumatorul să hotărască el ce fel de miere să consume – China, Ucraina, România”, a afirmat șeful ACA în cadrul conferinței de presă din deschiderea Târgului Național al Mierii. „Din păcate, asociația pe care o reprezint, procentul de vânzare la intern, din tot ceea ce achiziționăm noi, este undeva la 5-10 la sută; restul merge la export. Va trebui, într-adevăr, să facem și noi, ca asociație, mai mult. Poate că nu ar fi rău, așa cum s-au făcut întâlniri cu acești retaileri și pentru alte sectoare, să se organizeze și pentru apicultură. Suntem pregătiți, astăzi, să distribuim cantitatea de miere necesară. Sunt vreo 26 de mari procesatori în România care fac și export și asigură pentru piața internă”.

Tot în ceea ce privește relația procesatorilor de miere români cu retailerii, Fetea a spus că mărcile proprii ale supermarketurilor au tras în jos volumele de vânzări ale apicultorilor.

„Am văzut că mulți retaileri și-au făcut deja marcă proprie. Mai exact, procesează dânșii miere, nu știu de unde, că scrie pe ea miere UE și non-UE, iar procesatorii români își pierd din acest punct de vedere influența pe care au avut-o. Mierea nu a avut aceste probleme. Apicultura nu avea probleme cu intrarea la raft după ce au apărut aceste hipermarketuri”, a mai precizat oficialul ACA.

Țara noastră produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015, un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot spre sfârşitul clasamentului, la nivel european.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.

Aproximativ 120 de apicultori din toată ţara participă la ediţia de primăvară a Târgului Naţional al Mierii, care a debutat vineri, 16 martie 2018, şi se încheie duminică, 18 martie a.c.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează anual, pe platforma apicolă Băneasa din Bucureşti, două ediţii ale Târgului Naţional al Mierii.

Târgul Naţional al Mierii reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

În condițiile în care Rusia domină piața exporturilor de grâu către Egipt, România a reușit să „smulgă”, de această dată, 120.000 de tone din brațele competitorilor la licitația GASC de joi, 16 martie 2018, adică 50 la sută din partida contractată de cumpărător.

Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, autoritățile egiptene au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Aston la un preț de 216,97 dolari SUA (preț Free On Board - FOB), la care se adaugă un cost de 16,39 USD reprezentând transportul, adică un total de 233,36 dolari americani tona metrică.

De asemenea, alte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească au plecat către Egipt la un preț FOB de 217 USD (FOB) plus 16,39 dolari americani transportul, prețul final contractat fiind acela de 233,39 USD.

Pe de altă parte, românii au reușit să vândă egiptenilor, prin intermediul ADM, o cantitate de 60.000 de tone de grâu pentru morărit la un preț pe tonă de 218,79 USD, plus 15,25 USD transportul, adică 234,04 dolari SUA tona metrică.

Nu în ultimul rând, Cerealcom a vândut alte 60.000 de tone de grâu către Egipt la un preț de 218,79 USD, plus 15,25 dolari SUA transportul, costul final licitat fiind de 234,04 USD tona metrică.

Astfel, grâul românesc a reușit să câștige la tonă un plus de circa 0,70 USD față de ofertele rusești, pentru cele 120.000 de tone de grâu comercializate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ al semințoaselor și sâmburoaselor.

Concret pentru combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile semințoase (măr, păr, gutui, mosmon, etc) se recomandă utilizarea următoarelor produse pentru protecția plantelor: Juvinal 10 EC = 0,1 % (15 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (22,5 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (22,5 1/ha). Dozele la hectar sunt calculate la un volum de 1.500 litri apă.

În vederea combaterii larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic, etc) se recomandă utilizarea anumitor pesticide, după cum urmează: Juvinal 10 EC = 0,1 % (10 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (15 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (15 1/ha).

Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă efectuarea tratamentelor curative, dar și preventive, atât pentru reducerea surselor de infecție, cât și pentru diminuarea potențialelor pierderi de recoltă (calitative și cantitative).

Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza numai produse de protecţie a plantelor omologate în România, pentru cultură, agentul de dăunare și doza pentru care au fost omologate.

Potrivit acelorași recomandări ale specialiștilor ANF, intervențiile se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă culturală prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor. Mai mult, tratamentele fitosanitare se vor aplica în zilele însorite la temperaturi de peste 4 – 5 grade Celsius, fără vânt, chiciură sau polei.

Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PEST-EXPERT, care poate fi accesată la adresa: www.madr.ro, secțiunea „Fitosanitar”.

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

„Oricine poate participa” la licitația de bovine Angus din ziua de 21 aprilie 2018, iată îndemnul de participare la evenimentul din cadrul târgului Agraria, venit din partea asociației de profil de la noi din țară.

Fie că deja dețin o fermă pe care doresc să o extindă, fie că abia acum inițiază un proiect de acest gen, toate persoanele interesate sunt așteptate la licitație, anunță reprezentanții asociației printr-un comunicat. Și asta, în condițiile în care atât fermele cele mai cunoscute din domeniu, cât și cele cu efective restrânse vor fi prezente la acest eveniment, singurul de acest gen, din țară.

Numărul celor interesați de vânzarea animalelor în cadrul evenimentului (deja aflat la a doua ediție) a crescut considerabil, față de ediția precedentă, factor ce asigură participanților oportunitatea de a întâlni crescători de bovine Angus din toate mediile și zonele țării.

Concret, la licitația din 21 aprilie 2018, fermierii de bovine Angus vor avea acces direct la informații, într-un spațiu deschis întâlnirii, unde vor putea vedea unele dintre cele mai bune exemplare de pe teritoriul României.

„Este un prilej de cercetare a oportunităților pieței și de dezbatere a unor teme de interes, pe cazuri aplicate, alături de cei mai importanți dezvoltatori ai domeniului”, afirmă organizatorii.

Pe parcursul zilei, animalele selectate pe baza certificatelor de origine și a performanțelor vor fi aduse în ring pe categorii – vițele, juninci gestante și tauri. Acesta nu va fi însă primul contact al publicului cu animalele. Cu o zi înainte de achiziție, în ring va fi organizată o prezentare a bovinelor Angus.

Fermierii crescători de bovine Aberdeen Angus se pot înscrie prin completarea unei fișe disponibile pe site-ul www.aberdeenangus.ro.

Având o evoluție semnificativă și ca urmare a majorării cererii de carne de calitate superioară în România, disponibilitatea achiziției de animale din rasa Aberdeen Angus face ca tot mai mulți fermieri să aleagă acest drum.

Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Producției la bovinele de carne și, în același timp, singura asociație din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus. Asociația are în prezent peste 580 de membri din toate regiunile țării, care dețin peste 30.000 de bovine Aberdeen Angus, adică un total de peste 85% din capetele existente la momentul acesta în țară.

Atlantis Flex este cel mai nou remediu propus fermierilor români în demersurile lor de combatere a buruienilor, incluzând aici și Vulpia spp., respectiv Coada vulpii, potrivit reprezentantului departamentului de înregistrare și dezvoltare al companiei Bayer în România, Ion Mutafa, cu ocazia prezentării oficiale a celei mai recente inovații în controlul buruienilor graminee la cereale.

Atlantis Flex acționează atât prin frunze, cât și prin sol, prin intermediul propoxicarbazonului-sodiu, are o selectivitate foarte bună datorită tehnologiei safener (tehnologiei mefenpir-dietil), respectiv deține cea mai largă compatibilitate cu toți partenerii de amestecuri Bayer și nu are restricții în rotația culturilor (de trei ori mai puțină substanță activă propoxicarbazon-sodiu la hectar la doza maximă de aplicare, față de produsul Attribut 70 SG), a precizat Mutafa cu ocazia evenimentului de lansare care a avut loc la București, joi, 8 martie 2018.

„Produsul Atlantis Flex conține două substanțe active – mesosulfuron-metil 45 g/kg și propoxicarbazon-sodiu 67,5 g/kg, plus mefenpir-dietil (safener) 90 g/kg. Mesosulfuronul-metil este cea mai cunoscută și utilizată substanță activă în Europa de Vest pentru combaterea gramineelor din culturile de cereale păioase. Propoxicarbazonul-sodiu este cunoscut de cei care au utilizat produsul Attribut 70 SG, unul foarte eficient în combaterea buruienii Bromus sp. (obsiga). Nu în ultimul rând, mefenpirul-dietil este un safener care ajută la metabolizarea substanțelor active în planta de cultură. Formularea acestui produs este una granulată de tip WG. Modul de acțiune a celor două substanțe active – mesosulfuronul-metil: prin frunze și, într-o mai mică măsură, prin rădăcini. Dacă la propoxicarbazon-sodiu știam că are o acțiune mai mare prin sol, dacă ne referim la Attribut 70 SG, unde cantitatea de substanță activă este mai mare și cantitatea pe hectar, de asemenea, mai mare, aici acționează prin frunze și, parțial, prin rădăcini, datorită cantității mai mici pe care noi o avem recomandată la hectar (n.r. - 0,33 kg/ha în cazul grâului de toamnă, grâului durum și triticalelor pentru combaterea cozii vulpii, odos, obsiga secarei, raigrasului, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei, respectiv 0,2 kg/ha la aceleași culturi plus în cazul grâului de primăvară și al secarei în combaterea cozii vulpii, ierbii vântului, firuței, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei). Mefenpirul-dietil are rol de metabolizare a substanțelor active în plantele de cultură și de a asigura o selectivitate foarte bună pentru plantele de cultură”, a declarat Mutafa în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 8 martie 2018, la București.

Conform informațiilor puse la dispoziția presei de către companie, portofoliul Bayer Crop Science destinat protecţiei plantelor include mai nou şi produsul Altantis Flex – un erbicid selectiv pentru combaterea ȋn post-emergenţă a unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale şi perene şi a unor dicotiledonate anuale din culturile de cereale.

La rândul său, Pascal Cassecuelle, director general Bayer pentru grupul de ţări România, Bulgaria şi Republica Moldova şi liderul diviziei Crop Science, a subliniat contribuţia extrem de importantă pe care România o poate aduce agriculturii europene şi mondiale.

Pentru a atinge însă aceste performanţe şi pentru a veni în întâmpinarea unei cereri de hrană tot mai mari la nivel global, sunt indispensabile investiţiile în domeniul agricol, o abordare sustenabilă, ce pune în centru inovaţia, dar şi dezvoltarea continuă de noi produse şi tehnologii care să vină în sprijinul fermierilor.

„Lumea are nevoie de România. România este a șasea mare putere agricolă din Europa și va fi a V-a după Brexit. Producţiile românești pentru grâu și porumb sunt cu 40% - 50% mai mici decât media europeană, dar România ar putea crește producția de cereale cu 50% și să exporte la fel de mult grâu ca Germania, devenind un exportator mai mare de porumb decât Franța”, susţine Pascal Cassecuelle.

Atlantis Flex este cea mai nouă combinație de sulfonilureice destinată utilizării în post-emergență în culturile de cereale (grâu de toamnă şi de primăvară, grâu durum, triticale şi secară) și cea mai recentă inovație în acest grup de erbicide. Acesta înglobează tehnologia safener Bayer, mefenpir dietil, care asigură cel mai înalt grad de selectivitate fără a compromite eficacitatea produsului asupra buruienilor și fără să afecteze cultura de cereale.

Bayer este o companie globală cu competenţe-cheie în domeniul „Ştiinţelor Vieţii”, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor şi a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora. Totodată, Grupul îşi propune să creeze valoare prin inovaţie, o dezvoltare şi o profitabilitate ridicate. Bayer s-a angajat să respecte principiile dezvoltării sustenabile, precum şi responsabilităţile sale etice şi sociale, în calitate de cetăţean corporativ. În anul fiscal 2017, Grupul avea aproximativ 99.800 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 35 de miliarde de euro. Cheltuielile cu capitalul s-au ridicat la 2,4 miliarde de euro, iar cele cu cercetarea şi dezvoltarea, la 4,5 miliarde de euro.