inghet - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

Pe 9 iulie 2024, Comisia Europeană a propus, iar statele membre au acceptat, mobilizarea a 77 milioane de euro din rezerva Uniunii Europene destinată agriculturii pentru a sprijini fermierii din sectoarele fructe, legume și vin din Austria, Cehia și Polonia care au suferit recent de pe urma unor fenomene climatice nefavorabile de o amploare fără precedent, precum și producătorii de vin din Portugalia care se confruntă cu perturbări grave ale pieței.

Astfel, se alocă 10 milioane euro Austriei, 15 milioane euro Cehiei, 37 milioane euro Poloniei și 15 milioane euro Portugaliei. Aceste țări pot completa sprijinul din partea UE cu până la 200% cu fonduri naționale.

Plățile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgență acordat Cehiei, Austriei și Poloniei trebuie făcute până la 31 ianuarie 2025, în timp ce sprijinul acordat beneficiarilor pentru distilarea temporară excepțională în situații de criză în Portugalia trebuie plătit până la 30 aprilie 2025.

„Prin acest sprijin de urgență, Comisia Europeană va oferi ajutorul atât de necesar fermierilor noștri din Austria, Cehia, Polonia și Portugalia. Perturbările climatice și ale pieței care afectează acești fermieri ilustrează încă o dată importanța unei rezerve solide pentru agricultură în bugetul PAC, pentru a consolida stabilitatea în fața crizelor din ce în ce mai grave și mai imprevizibile. Stabilitatea fermierilor noștri este fundamentală pentru stabilitatea societății noastre. Prin urmare, în prezent și în viitor, Comisia va fi alături de aceștia în perioadele în care au nevoie”, precizează Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

În primăvara acestui an, Cehia, părți din Austria și părți din Polonia au fost afectate de îngheț, care, după temperaturile neobișnuit de blânde din martie, a afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. În Polonia au fost cauzate daune suplimentare de căderile grindină. Suprafețele și ponderea producției în cauză sunt semnificative și pun în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor agricole afectate.

Autoritățile naționale vor distribui ajutorul direct fermierilor pentru a le compensa pierderile economice. Austria, Cehia și Polonia vor trebui să notifice Comisiei Europene detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

În ceeca ce privește producătorii de vin din Portugalia, aceștia suferă de dezechilibre ale pieței care s-ar putea transforma într-o criză prelungită și mai amplă. Acumularea actuală fără precedent de stocuri în Portugalia este cauzată de o scădere a vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere a producției de anul trecut. În 2023, Portugalia a fost statul membru cu cea mai mare creștere a producției în comparație cu anul precedent. Pachetul de sprijinva finanța distilarea temporară de criză în această țară pentru a elimina unele dintre volumele aflate în prezent în exces și pentru a reechilibra piața. Pentru a evita denaturarea concurenței, alcoolul obținut prin distilare poate fi utilizat numai în scopuri industriale, cum ar fi dezinfectarea, produsele farmaceutice și energia. Autoritățile naționale pot distribui ajutorul producătorilor de vin, cooperativelor vitivinicole, distileriilor și întreprinderilor vitivinicole și vor stabili normele pentru cererea de sprijin. Se așteaptă ca Portugalia să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurii, în special cu privire la cantitățile de vin retrase de pe piață pentru fiecare regiune.

Pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol al UE, Comisia a lansat recent un Grup la nivel înalt pentru politica în domeniul vitivinicol, care are sarcina de a face recomandări pentru evoluțiile viitoare ale politicilor până la începutul anului 2025.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Parcurgem o perioadă dificilă, în care temperaturile au scăzut destul de mult, iar plantele cultivate au de suferit. Rapița se află în stadiul de muguri florali - începutul înfloritului și este mai expusă la daune în acest moment.

În Banat, temperatura din noaptea de 4 spre 5 aprilie 2023 a fost de 00C și se anunță temperaturi mai scăzute în noaptea ce va urma (5 - 6 aprilie 2023). Să sperăm că nu vor scădea sub minus 20C. Nu ar fi bine pentru rapiță și nici pentru cereale. După ce trece acest val de frig voi face verificări în culturile de rapiță și voi reveni cu fotografii din teren. Evaluarea unor eventuale daune trebuie făcută la câteva zile după ce temperaturile cresc.

Fisuri produse de frig. Fotografie din 2021

Fisuri produse de frig Foto din 2021

 

Cum se comportă rapița la frig și îngheț?

 

Despre rapița de toamnă, cercetările arată că poate tolera temperaturi scăzute în timpul perioadei de vegetație. Cu toate acestea, temperaturile scăzute pot afecta negativ creșterea plantelor (Liu et al., 2018). Ce înțelegem prin temperaturi scăzute? Temperaturile cuprinse între 0 și 150C pot determina la plantele de rapiță rigidizarea membranei, destabilizarea compușilor proteici, deteriorarea fotosintezei (Guy C., 1999; Ding et al., 2019). Temperaturile sub 00C duc la formarea cristalelor de gheață intracelulare și extracelulare. Din această cauză pot apărea leziuni mecanice și uneori chiar moartea plantelor (Sanghera et al., 2011; Shi et al., 2018).

Studiile efectuate arată că, la temperaturi sub 100C numărul florilor a fost mai redus, la 50C înflorirea se poate opri, iar la temperaturi sub 30C creșterea are de suferit (Lardon et Triboi - Blondel, 1995). Aceiași autori susțin că florile deschise de pe tulpina principală sunt mai sensibile la frig comparativ cu mugurii florali și silicvele.

Experimentele efectuate în medii controlate arată că, temperatura aerului de minus 40C în timpul antezei reduce numărul de silicve/plantă și semințe/silicvă (Lardon, 1994; Dalmago et al., 2010). Temperaturile de minus 60C în această perioadă pot fi extrem de periculoase pentru rapiță. În general, temperaturile de sub minus 30C care persistă o perioadă mai lungă de timp pot produce daune severe la rapița aflată în faza de reproducere (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Frunze albite și uscate. Fotografie din iarna 2023

Frunze albite și uscate Foto din iarna 2023

Intervalul minus 3 până la minus 60C este considerat deosebit de periculos pentru rapița aflată în perioada de reproducere sau la începutul ei. După Ouellet et Charron (2013), hibrizii de rapiță se comportă diferit la frigul extrem (- 60C). Dalmago et al. (2010) au observat că această temperatură nu a produs moartea plantelor la unii hibrizi, pe când la alții da. Se pare că genele responsabile pentru creșterea rezistenței la frig răspund la stresul hidric, acidul abscizic și salinitatea solului. Nu se cunoaște cum acești stimuli acționează pentru a induce expresia acestor gene (Ouellet et Charron, 2013; Kovaleski et al., 2020).

 

Daune care pot apărea din cauza frigului

 

Daunele produse de frig depind foarte mult de stadiul în care se află plantele.

Specialiștii în rapiță susțin că înghețul din perioada de înflorit cu siguranță va întârzia maturitatea plantelor. Totuși, producția va suferi daune minore de cele mai multe ori. Foarte periculos este însă înghețul de după înflorit care poate duce la pagube serioase în producție.

Ce se poate întâmpla atunci când frigul intervine în timpul înfloritului? De obicei are loc avortarea florilor deschise. Cercetătorii au observat că cele nedeschise nu sunt afectate. Bobocii florali se pot învineți din cauza frigului. Rapița neînflorită rămâne în acest stadiu până când temperaturile vor crește. La un frig sever însă mugurii în dezvoltare vor muri.

Dacă intervin temperaturi de minus 30C în timpul formării semințelor s-a observat că sunt afectate cele care au umiditate mai ridicată (între 50 - 60%). Cele cu umiditate mai scăzută (35%) de obicei nu sunt afectate. Silicvele se pot învineți și ele la fel ca mugurii florali. Pe suprafața silicvelor vor apărea niște vezicule. Semințele din interior se vor brunifica și se vor transforma într-o masă mucilaginoasă. Cel mai grav este înghețul din timpul umplerii semințelor. Semințele afectate vor fi zbârcite, MMB-ul scăzut, iar calitatea uleiului va fi și ea afectată. Frigul din această etapă poate produce daune serioase în producție.

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunzele afectate de îngheț se albesc fie total, fie parțial. Aceste frunze se vor usca. În unele situații, variațiile de temperatură duc la migrarea antocianilor în frunze, iar acestea se vor învineți (a nu se confunda cu carența de fosfor). Când temperaturile cresc frunzele își revin la culoarea normală.

Uneori punctul principal de creștere moare, iar planta va forma tulpini multiple. La tulpinile atinse de frig pot apărea mai multe tipuri de simptome: îndoirea sau curbarea în unghi de 90 de grade, deformarea, învinețirea, crăparea sau fisurarea. Imediat ce temperaturile cresc plantele se vor redresa dar se vor observa zonele curbate, cât și crăpăturile. Plantele cu tulpini fisurate sau despicate sunt predispuse la atacul patogenilor în special. În cazurile grave tulpina crapă pe toată lungimea, despicându-se (Moran, 2020).

 

Trebuie să ne îngrijorăm?

 

Funcție de prognoza vremii ne putem îngrijora sau nu. Deocamdată eu cred că rapița nu suferă, cel puțin în județul Timiș.

Stresul cauzat de frig și îngheț la începutul înfloritului are ca și consecință creșterea ramificării și prelungirea perioadei de înflorit. Este posibil în astfel de situații să se formeze mai multe silicve, dar mai slab umplute. Totuși producția nu va suferi și este posibil să fie chiar mulțumitoare, deoarece se vor forma silicve pe racemele laterale inferioare (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Așadar, cei care cunosc rapița și comportarea ei la frig știu că, temperaturile de minus 2 sau minus 30C (noaptea) din perioada de înflorit nu trebuie să producă îngrijorare. De ce? Pentru că plantele își revin când temperaturile cresc și înfloresc în continuare și produc chiar mai multe flori, iar pagubele în producție vor fi minime. Dacă temperaturile scad sub minus 20C noaptea (la 1,2 m deasupra solului), atunci pot apărea probleme serioase. Temperaturile de minus 6,50C sunt periculoase și pot omorî plantele, totuși s-a observat că unii hibrizi rezistă chiar și la aceste temperaturi.

Cele mai grave și păgubitoare sunt frigurile din perioada formării silicvelor și a semințelor, când înfloritul s-a terminat. Frigurile severe din această perioadă pot ucide semințele, iar planta nu va mai produce altele. Să sperăm că nu vom avea episoade de frig extrem la sfârșitul înfloritului.

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi (foto din 2021)

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi 2021

 

Bibliografie

Dalmago, G. A., Cunha, G. R. da; Santi, A., Pires, J. L. F., Müller, A. L., Bolis, L. M., 2010. Aclimatação ao frio e dano por geada em canola. Pesquisa Agropecuária Brasileira, v. 45, n. 9, p. 933 - 943.
Ding Y, Shi Y, Yang S., 2019. Advances and challenges in uncovering cold tolerance regulatory mechanisms in plants. The New Phytologist, 222 (4): 1690 - 1704.
Guy C., 1999. Molecular responses of plants to cold shock and cold acclimation. Journal of Molecular Microbiology and Biotechnology, 1 (2): 231 - 242.
Kovaleski, S., Heldwein, A. B., Dalmago, G. A., Gouvêa, J. A.. 2019. Frost damage to canola (Brassica napus L.) during reproductive phase in a controlled environment. Agrometeoros, Passo Fundo, v. 27, n. 2, p. 397 - 407.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1994. Freezing injury to ovules, pollen and seeds in winter rape. Journal of Experimental Botany, n. 45, p. 1177 - 1181.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1995. Cold and freeze stress at flowering: effects on seed yields in winter rapeseed. Field Crops Research, n. 44, p. 95 - 101.
Liu J., Shi Y., Yang S., 2018. Insights into the regulation of C-repeat binding factors in plant cold signaling. Journal of Integrative Plant Biology, 60 (9): 780 - 795.
Ouellet, F., Charron, J., 2013. In: Encyclopedia of Life Science. Cold acclimation and freezing tolerance in plants. Chichester, UK: John Wiley & Sons, Ltd.
Sanghera G. S., Wani S. H., Hussain W., Singh N. B., 2011. Engineering cold stress tolerance in crop plants. Current Genomics, 12 (1): 30 - 43.
Shi Y., Ding Y., Yang S., 2018. Molecular regulation of CBF signaling in cold acclimation. Trends in Plant Science, 23 (7): 623 - 637.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Submăsura 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Concret, fermierii activi își pot asigura culturile, animalele și plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente Submăsurii. Submăsura 17.1 a fost lansată la 1 aprilie 2019, a ajuns la a patra sesiune în 2022 și va fi lansată și sesiunea din 2023.

 

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole

 

Sesiunea curentă este deschisă până vineri, 16 decembrie 2022, ora 16.00.

Pentru a depune cererea de finanțare la AFIR, trebuie să existe minimum o poliță de asigurare încheiată cu Submăsura 17.1 pentru culturi toamnă 2021 sau culturi primăvară 2022, deci pentru recoltă 2022.

Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite pentru a depune cererea de finanțare:

  • polița de asigurare a fost încheiată pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer);

  • polița a fost încheiată cu minim un risc elibigil;

  • polița de asigurare poate fi expirată, însă trebuie să fie validă ceea ce înseamnă că a fost achitată integral sau în rate, conform condițiilor de eligibilitate;

  • suprafețele asigurate din poliță sunt identice cu cererea unică de plată APIA și au fost regularizate și modificate conform eventualelor M-uri sau S-uri;

  • plata poliței de asigurare a fost făcută direct din contul fermierului către asigurător.

Riscurile acoperite, existente în piață și eligibile pentru Submăsura 17.1 sunt:

  • Secetă, Arsiță;

  • Inundații;

  • Grindină;

  • Îngheț;

  • Ploi torențiale și ploi excesive și de lungă durată;

  • Vijelie, furtună;

  • Uragan, Tornadă;

  • Dăunători specifici culturii.

Riscuri neeligibile pentru Submăsura 17.1: „Incendiul” din orice cauză și „Alunecările de teren” sunt riscuri care pot fi incluse în polita de asigurare, însă nu sunt eligibile pentru Submăsura 17.1, deci costul primei cu aceste riscuri este suportat integral de către fermier.

 

Detalii privind franșiza atinsă de 20%, pe care o regăsim în cuprinsul Submăsurii 17.1

 

Franșiza atinsă reprezintă valoarea pe care asigurătorul nu o acoperă dacă paguba, pierderea de producție a fermierului este mai mică decât 20% din valoarea totală asigurată a culturii.

Recomandăm fermierului să elimine acestă franșiză atinsă, prin răscumpărare, transformând-o în franșiză deductibilă. De ce? Pentru că în cazul în care intervine un risc asigurat, fermierul este avantajat la despăgubire.

Important de știut: cota de primă aferentă răscumpărării este suportată integral de către fermier.

Motive pentru a încheia o poliță cu Submăsura 17.1:

  • Costul primei de asigurare este același, fie că vorbim de o poliță încheiată în condițiile eligibilității (cu SM 17.1) sau o poliță fară SM 17.1.

  • Fermierul recuperează 50-60% din costul poliței de asigurare, în funcție de asigurător, adică 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

  • Depunerea cererii de finanțarea pentru accesarea SM 17.1 este facilă și mult îmbunătățită față de anul 2019 și se face online pe www.afir.info.

Important de știut: polița trebuie să fie încheiată cu Submăsura 17.1 pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer).

Orice diferență, fie ea chiar de 0,01 hectare, duce la respingerea cererii de finanțare.

 

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole, sesiunea 2023

 

Fermierul care încheie acum o poliță de asigurare pentru culturi toamnă 2022 sau culturi primăvară 2023, deci recolta 2023, va putea depune cerere de finanțare în sesiunea 2023.

Culturile de toamnă (rapiță, grâu, orz) și cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) pot fi asigurate acum. Asigurarea întregului plan agricol, aduce beneficii importante: costuri mai mici, plata în mai multe rate și cele mai bune variante de asigurare.

Important de știut! Pentru a recupera 70% din valoarea primei de asigurare eligibile, polița de asigurare trebuie să fie încheiată în conformitate cu prevederile Submăsurii 17.1.

 
Despre Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare
Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare are o experiență de peste 11 ani în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. www.cfro.ro/broker

 

Un articol scris de: CAESAR HUȚANU, director Dezvoltare Parteneriate, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Suma totală autorizată la plată este de 39.287.490 lei aferentă unui număr de 1.657.700 de familii de albine și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 17.864 de beneficiari care au accesat această formă de ajutor de minimis.

Reamintim că ajutorul de minimis este de 23,7 lei/familia de albine, iar fenomenele hidrometeorologice nefavorabile sunt secetă, grindină, ploi torenţiale și vânt puternic. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal lansează o provocare Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), respectiv să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor, la nevoile fermierilor, astfel încât să se obțină atât o creștere numerică, cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite, fapte care ar avantaja toți actorii din agribusiness.

Ca urmare a unui comunicat de presă al organizației societăților de asigurare-reasigurare și a prezentării unui ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, UNCSV face următoarele precizări:

  • Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care, utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.
  • Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.
  • Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.
  • Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torențiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.
  • Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșița atmosferică și înghețul de iarnă (gerul). Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nicio companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitate a secetei, pe un interval de zece ani.
  • Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre știm cu toții că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de gestionare a riscurilor din agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare. „Ne dorim afaceri securizate. Ne dorim culturi asigurate, dar pentru asta este nevoie de echitate și echilibru între toți actorii, pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment”, a punctat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Publicat în Comunicate

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2020, va fi lansată pe la jumătatea lunii mai, cel mai probabil pe 11 mai 2020. De asemenea, procedurile de accesare au fost simplificate, iar intensitatea sprijinului, pentru toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, este de 70% din polița de asigurare. Totodată, a specificat ministrul, toate cererile eligibile vor fi finanțate, neaplicându-se selecția proiectelor, iar sesiunea de depunere a proiectelor este deschisă pe tot parcursul anului, pentru toate tipurile de culturi sau pentru toate speciile de animale.

Submăsura 17.1 are o alocare disponibilă de circa 40 milioane de euro.

Ministrul Agriculturii consideră că prin această măsură din PNDR 2020, prin noile condiții de accesare, fermierii sunt încurajați să-și asigure culturile, plantele și animalele. Și, totuși, în realitate lucrurile nu sunt chiar simple, fermierii reclamând faptul că societățile de asigurare-reasigurare nu acceptă asigurarea factorilor care provoacă probleme mari fie în sectorul vegetal, fie în cel zootehnic, cum sunt de pildă seceta ori înghețul, fenomene care nu sunt acceptate de niciun asigurator. Probabil că acesta e unul dintre motivele pentru care Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor nu prea a avut succes. „Deși a existat această formă de sprijin, Submăsura 17.1, prin care agricultorii erau încurajați să facă asigurări, ministerul plătindu-le până la 70% din prețul poliței de asigurare, am constatat că s-au semnat doar 998 de contracte de finanțare, deși au fost 1.077 de cereri și s-au cheltuit 1,75 milioane euro. Am simplificat mult procedurile pentru a face mai atractivă submăsura și am adus modificări la Ghidul solicitantului. Prin urmare, o modificare este acordarea unei densități unice pentru toți, adică 70%, știut fiind că până acum fermierii mici primeau o intensitate a sprijinului de 70% și cei mari - 55%. Am decis deschiderea unei singure sesiuni, care să fie anuală, deschisă tot anul, pentru toate tipurile de cultură sau specie de animale. Am simplificat Ghidul solicitantului. Am renunțat la trei piese din cele șapte care erau la dosar, rămânînd doar contractul de asigurare cu anexe, documentul care atestă plata a cel puțin 50% din valoarea primei de asigurare, actul de identitate și documentul cu codul IBAN. Beneficiarii nu mai sunt obligați să prezinte documente ștampilate, extrasul din registrul agricol și să completeze suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă, acum existând și posibilitatea ca beneficiarii să prezinte documente aferente plăților prin POS”, a precizat ministrul Adrian Oros.

Criza generată de COVID-19 afectează afacerile fermierilor și, în același timp, schimbările climatice, fenomenele extreme, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument fiind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. „În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, arată Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. (despre problemele și soluțiile privind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4473-asigurarea-pe-bani-europeni-o-masura-pndr-care-are-nevoie-de-modificari.html)

Ce spun fermierii

Ciprian Olteanu, jud. Călărași: „Asigurarea de secetă nu e subvenționată în acea măsură. În încercarea de a afla dacă merită sau nu să fac asigurare împotriva secetei am descoperit că voi fi despăgubit dacă precipitațiile din perioadele de vegetație sunt cu 70% sub medie, și de aici încep să curgă procentele de despăgubire. Atenție, doar 0 precipitații aduc 80% despăgubire. Restul de 20% reprezintă despăgubire pentru caniculă, aici primești o perioadă de aproximativ 50 de zile, din care undeva la 33 trebuie să fie caniculă (peste 33 la umbră) ca să poți recupera și cei 20%. Concluzie, păstrezi banii de asigurare, cumperi 6/49 și ai șanse mai mari să recuperezi pierderea.”

Paul Fulea, Crama Histria – jud. Constanța: „Este nevoie să fie asigurată și vița-de-vie împotriva secetei. Momentan, acest risc nu se acceptă de către societățile de asigurari. Nu știu de ce, însă refuză în mod constant să asigure riscul de secetă. Dupa cum refuză să asigure gerul puternic din timpul iernii, temperaturi mai mici de minus 20 grade Celsius.”

Constantin Mihalache, jud. Călărași: „Acum, nicio societate de asigurări nu asigură riscul numit secetă!”

Publicat în Știri
Miercuri, 22 Aprilie 2020 19:49

Goi în fața unui inamic invizibil

Lumea s-a oprit în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori, de la cel mai mic la cel mai mare, i-a lovit noul tip de coronavirus, acest inamic al omenirii care „nu se vede, nu se simte și nu are miros”.

COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii autohtone. Seceta, gerul de pe la jumătatea lunii martie, care ba se dă plecat, ba revine, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Micii producători se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne. Piețele agroalimentare au rămas, în mare parte, deschise, dar consumatorul nu le mai frecventează, preferă magazinul de la colțul blocului ori supermarketul. În livezi, înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe.

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană.

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi, românii, ne-a prins „în pielea goală”. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați pandemia de COVID-19. Vreau să vorbesc de sectorul agroalimentar, care ar trebui să fie unul strategic pentru siguranța națională.

Lipsa unei strategii în domeniul agroalimentar ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Când spun importuri, nu mă refer doar la produsul finit. România nu-și acoperă, de pildă, necesarul de carne de porc din producția internă. Crescătorii de porci, să nu uităm, încă se luptă cu pesta porcină africană. Nu avem suficiente ferme de reproducție, purceii pentru îngrășat vin din afara țării. Veneau, că cine știe ce și cum o mai fi. Hrana animalelor vine de peste granițe. Da, avem fabrici care ar putea produce șroturi de soia, de floare. Însă acestor fabrici le lipsește materia primă. Cu alte cuvinte, România nu prea produce soia. Se pare că, oricum, e mai convenabil să se importe șroturi decât să se producă aici. Spuneam mai sus „strategie”. M-ar putea contrazice vreun guvernant? În 30 de ani, crescătorii de porci, ăștia câțiva care mai există azi, nu au reușit din propriii bani ori cu ajutor de la bănci, ori cu bani europeni, să investească în reproducție, iar azi n-avem grăsuni. Poate, dacă ar fi existat guvernanți, politicieni care să gândească strategii, așa cum fiecare afacere are planuri, măcar pe termen scurt și mediu.

E secetă. Dacă nu plouă în viitorul foarte apropiat, mii de hectare cu grâu, rapiță, orz se vor întoarce. De irigat, se irigă o suprafață infimă. Sunt fermieri care și-au făcut puțuri, au lacuri în apropierea terenurilor agricole. Ei, bine, pentru ei apa nu e gratuită precum cea care vine din canalele de pe vremuri. Aceștia de ce n-ar beneficia de ajutoare de la stat? Strategiile lipsesc!

Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea, că li se strică marfa în sere și solarii. În astfel de momente se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea îi ține departe pe români.

Sunt exemple prin țară care ne arată clar că gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, benefică. Acum, cei care au ales să-și gospodărească micile afaceri împreună asigură hrana comunităților lor, în condiții sanitar-veterinare sigure. 

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai vreo șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce sămânță, pesticide, îngrășăminte, furaje. Dacă țările mari exportatoare de legume, de exemplu, vor opri exporturile, iar noi nu ne vom mai putea asigura necesarul intern deoarece virusurile și clasa politică omoară producătorul?

Știți ce mi-a zis un austriac, acum, când ne-a văzut cât ne plângem că n-avem unde vinde legumele? Fix asta: „Nu vă mai văitați, puneți mâna și vă asociați. Doar așa puteți sta la masa negocierilor cu cei din lanțurile de supermarketuri. Doar așa produsele pot ajunge în farfurii!”.

În Austria, și nu doar acolo, asociațiile/grupurile de producători/cooperativele sunt regionale, au firme de logistică (depozitare, sortare, ambalare, distribuție), au marketing, au departament de vânzare, toate fiind controlate de fermieri, de toți membrii asociați. Producătorul își vede de fermă, iar specialiștii angajați au grijă ca legumele, fructele, spre exemplu, să ajungă pe rafturile magazinelor.

Totuși, nu putem da vina doar pe producător și pe mentalitate. În opinia mea, statul e cel mai mare vinovat. Pentru că, repet, în 30 de ani niciun guvernant n-a făcut și nici măcar n-a gândit vreo strategie pentru sectorul agroalimentar. Au făcut o lege a cooperativelor care se tot modifică, care ba are, ba n-are norme de aplicare. O lege, și aia beteagă, nu se poate numi strategie.

Autoritățile o să spună că au un buget pentru 2020, că sunt aprobate programele guvernamentale care prevăd ajutoare de stat. Suntem într-o criză fără precedent, planeta întreagă se luptă cu un inamic necunoscut. Prin urmare, trebuie regândite toate ajutoarele statului. Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana în aceste momente grele, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Întreaga clasă politică trebuie să se așeze la masă cu Agricultura pentru a construi strategii pentru fiecare sector în parte. Altfel, oricâte haine de firmă vom avea pe noi și după pandemie, în realitate vom continua să fim datori, săraci și cu mâinile întinse către cei bogați.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa:Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

  • Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);
  • Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;
  • Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;
  • Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă. - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

În condițiile în care stația meteo din SCDP Constanța a înregistrat temperaturi negative de minus 2,1 grade Celsius până la minus 5,1 grade Celsius în intervalul 3-4 aprilie 2019, fapt care a dus la pierderea parțială a producției la unele soiuri pomicole și la pierderea totală la alte soiuri, șefia instituției a sesizat Primăria Valu lui Traian, respectiv comisia locală pentru situații de urgență, în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare a pagubelor produse.

„În cadrul stațiunii, a fost întocmită o comisie de evaluare a pagubelor care s-a deplasat în teren, a recoltat ramuri și a analizat situația”, a precizat directorul SCDP Constanța, dr. ing. Ion Caplan, într-un raport înaintat Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Potrivit documentului semnat de șeful SCDP Constanța, în urma temperaturilor pozitive, înregistrate în luna februarie și prima jumătate a lunii martie, au urmat la sfârșitul lui martie a.c., începutul lui aprilie 2019, cinci zile consecutive cu amplitudini foarte mari de temperatură (10 - 15 grade Celsius în timpul zilei, noaptea înregistrându-se temperaturi minime de minus 4 grade Celsius – minus 6 grade Celsius, timp de mai multe ore, dar și brume).

„Înghețurile de revenire au afectat semnificativ speciile din stațiune, pierderile mai mari fiind la soiurile timpurii”, precizează Caplan. „Cele mai mari pierderi de muguri de rod s-au înregistrat la ramurile poziționate mai aproape de sol, în condițiile în care umiditatea a fost ridicată, apa din flori a înghețat și pistilul a fost găsit necrozat. Ramurile amplasate mai sus în coroana pomilor au înregistrat pierderi de muguri de rod mai mici”.

Viabilitatea mugurilor de rod la SCDP Constanța

Declanșarea și parcurgerea fenofazelor de vegetație și de fructificare este condiționată în primul rând de însușirile genetice ale soiurilor, urmată de evoluția factorilor climatici din anul respectiv, mai precizează șeful instituției citate.

Dacă în timpul iernii, piersicul rezistă la temperaturi de minus 23 grade Celsius, minus 25 grade Celsius, perioada critică este primăvara după pornirea în vegetație, când pragul de rezistență al piersicului este de numai minus 4,9 grade Celsius în fenofaza de buton roz, minus 3,8 grade Celsius la înflorire, respectiv minus 2,1 grade Celsius în fenofaza de fruct legat.

La cais, fenofazele cele mai sensibile sunt înflorirea în masă, când temperatura de minus 2 grade Celsius – minus 3 grade Celsius poate distruge total sau parțial recolta de fructe și după legare când temperatura de minus 1 grade Celsius – minus 1,5 grade Celsius poate anula producția de fructe a anului respectiv.

În cazul cireșului, mugurii floriferi în fenofaza de buton rezistă până la minus 5,5 grade Celsius, iar la deschiderea florilor, până la minus 2,2 grade Celsius.

„Pentru determinarea viabilității au fost recoltate ramuri din soiuri de piersic, nectarin, cais și cireș pe data de 08.04.2019”, a continuat cercetătorul în raportul său.

Ramurile au fost recoltate pe soiuri, din parcele de diferite vârste. Au fost recoltate ramuri situate la diferite înălțimi ale coroanei (40-70 cm; 70-110 cm și 110-160 cm) la cireș 40-80 cm; 80-150 cm și 150-220 cm.

Evoluție

La data de 11 aprilie 2019, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) au fost următoarele: Pitești 9,9 grade Celsius – 19,9 grade Celsius; SCDP Băneasa 7,7 grade Celsius – 17,5 grade Celsius; Bistrița 12,0 grade Celsius – 21,2 grade Celsius; SCDP Constanța 9,6 grade Celsius – 15,2 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 10,2 grade Celsius – 22,0 grade Celsius; SCDP Geoagiu 7,8 grade Celsius – 23,1 grade Celsius; SCDP Iași 10,8 grade Celsius – 23,8 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu 6,7 grade Celsius – 23,3 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești 9,0 grade Celsius – 18,7 grade Celsius.

De asemenea, se înregistrează un avans fenologic la înflorirea pomilor la ICDP Pitești de 8 până la 12 zile față de media multianuală.

În ceea ce privește pornirea în vegetație, se constată o dezmugurire la măr și păr, precum și la speciile de arbuști fructiferi trandafir de dulceață, coacăz roșu, afin, soc (Sambucus nigra L.), scoruș negru (Aronia melanocarpa) și mur cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. În plus, la piersicul de la SCDP Constanța și la coacăzul negru, agriș, prun, cireș, vișin, precum și la soiurile de piersic Filip și Redhaven de la ICDP Pitești se desfășoară fenofaza de înflorire. Nu în ultimul rând, caisul la SCDP Constanța se află în faza de sfârșit al înfloririi.

Publicat în Horticultura

Datele Jurnalului Agricol din data de 8 mai 2018 relevă un fapt îngrijorător: SCDP Iași și Constanța, SCDCPN Dăbuleni și ICDP Pitești-Mărăcineni au raportat procentaje de muguri de rod afectați de gerul din iarnă și de la începutul acestei primăveri, cele mai mari fiind înregistrate la soiul de cais Tudor (33%), Dacia – 85 la sută, la piersic (soiul 59% la soiul Filip), iar la cireș soiul Sweetheart 42%.

Concret, în cazul SCDP Iași, la cais, procentul de muguri de rod afectați de gerul din timpul iernii a fost repartizat după cum urmează: la soiul Mamaia 5%, Fortuna 70%, Goldrich 80%, Traian 75%, Dacia 85%, în timp ce la piersic, în cazul soiului Raluca, procentul de muguri de rod afectați a fost 11%, iar la Filip de 20 la sută.

În ceea ce privește SCDP Constanța, pagubele produse de gerul din data de 1 martie 2018, atunci când s-a înregistrat o temperatură care a variat în intervalul de minus 3,3ºC și minus 5,7ºC și de poleiul din zilele de 19-20 martie 2018, acestea se prezintă în felul următor: la specia migdal, soiul Sandi, 50% pierderi. La piersic, în cazul soiurilor Cardinal (25%), Springcrest (23%), Redhaven (30%), Southland (12%), iar la specia cais, la soiurile Tudor (33%), Goldrich (49%), Mamaia (38%), Harcot (52%), Dacia (33%), Amiral (27%), respectiv Auraș (26%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10-15% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, explică specialiștii în pomicultură.

În privința situației înregistrată la SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 - perioadă în care s-a înregistrat chiar și minus 17,6 grade Celsius - a fost 80%, iar la piersic de 10%.

Nu în ultimul rând, ICDP Pitești - Mărăcineni a raportat în cazul speciei piersic un procent de muguri de rod afectați de 59% la soiul Filip și de 58% la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș soiul Sweetheart, gradul de dăunare a fost de 42%, din cauza gerului din dimineața zilei de 01 martie 2018 (minus 20,4 grade Cesius în afara adăpostului meteo, la doi metri de nivelul solului).

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista