Membrii Consiliului Director al ACEBOP nu-și pot explica ce s-a întâmplat în perioada 24-31 mai 2018, interval la începutul căruia rușii și-au anunțat poziția cu privire la exporturile de carne din România (restricții temporare) și informarea făcută publică de autoritățile de la București abia în ultima zi a intervalului menționat, potrivit căreia pesta porcină africană a fost diagnosticată în mod oficial la un mistreț în județul Satu Mare.

Potrivit comunicatului organizației mai sus amintite, șefia acesteia a luat cunoștință „cu îngrijorare”, săptămâna trecută, de poziția Rusiei legată de exportul de carne de porc din România.

„În urma comunicatului transmis de autoritățile veterinare ruse în data de 24 mai 2018, ACEBOP a demarat propria anchetă pentru a înțelege ce anume a stat la baza acestei decizii”, spun cei din Consiliul Director al asociației.

Astfel, cei din ACEBOP își pun întrebarea ce s-a întâmplat între 24 și 31 mai 2018, ultima zi fiind cea în care autoritățile de la București recunosc că virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).

„Ultima transmitere către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a României datează din data de 15 martie 2018 și nu există alt raport după această dată. Pe de altă parte, un comunicat al ANSVSA a apărut astăzi, 31 mai 2018. Ce s-a întâmplat între 24 și 31 mai 2018? Asociațiile de fermieri, crescători de porci nu au primit informații în această perioadă”, mărturisesc cei din ACEBOP.

În plus, afirmă aceștia, nu este prima dată când autoritățile din Rusia interzic importul de carne de porc din România pe motive care nu depind mereu de fermieri.

Conform informațiilor deținute de ACEBOP, evenimentele s-au derulat astfel: - în data de 15 martie 2018, a fost publicat la OIE ultimul raport de urmărire privind pesta porcină africană (PPA), conform procedurii; în data de 24 mai 2018 a apărut comunicatul Rusiei privind interdicția importurilor din România, de porci și carne porc; în data de 31 mai 2018, ANSVSA a publicat un comunicat oficial prin care s-a anunțat un nou focar de PPA, de data aceasta la mistreț – tot în zona Satu Mare.

„Nu înțelegem ce s-a întâmplat în această perioadă, cum au aflat autoritățile ruse de focar înaintea laboratorului?”, se întreabă cei din asociație, menționând totodată că, în această perioadă, sunt în curs de negociere contracte importante pentru perioada de vară, când consumul de carne de porc crește și pierderile pentru ei ar putea fi enorme.

„Este foarte important de știut că nu exporturile către Rusia sunt în pericol, ci exporturile către toate țările terțe și statele membre ale Uniunii Europene (UE). România va fi închisă exportului de porci vii, carne, produse din carne, material seminal – pentru o perioadă variabilă, în funcție de monitorizarea focarului/focarelor. Solicităm public autorităților responsabile să găsească soluții pentru monitorizarea urgentă a situației și evitarea prin orice mijloace a răspândirii pestei porcine africane”, au conchis cei din ACEBOP.

ANSVSA nu reușește să explice cum au aflat rușii

Joi, 31 mai 2018, ANSVSA anunța printr-un comunicat de presă că virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).

„În urma notificării primite din partea Direcției Silvice Satu Mare, conform procedurilor, o echipă de medici veterinari din cadrul DSVSA Satu Mare s-a deplasat în zonă, unde a fost găsit mistrețul mort (o femelă în vârstă de aproximativ 12 – 14 luni)”, anunță autoritatea competentă prin intermediul unui document de presă.

Astfel, afirmă cei de la autoritate, respectându-se toate condițiile de biosecuritate, cadavrul a fost transportat la Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Satu Mare, în vederea efectuării examenelor specifice de laborator.

Concret, au fost trimise probe prelevate de la mistrețul mort la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, unde a fost confirmat diagnosticul de pestă porcină africană, în data de 29 mai 2018. Nu este însă explicată diferența de cinci zile între anunțul făcut de ruși și rezultatele oficiale din 29 mai 2018.

„Posibila modalitate de contaminare a mistrețului găsit mort este prin contactul cu alte efective de mistreți purtători ai virusului pestei porcine africane din Ungaria sau Ucraina, țări unde boala a fost diagnosticată în mediul silvatic”, explică reprezentanții autorității de resort.

Astfel, mai precizează aceștia, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ANSVSA a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui prim focar de pestă porcină africană în mediul silvatic pe teritoriul României.

„Urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană”, au conchis la rândul lor cei din ANSVSA.

Restricții temporare

Autoritatea Federală Sanitară Veterinară din Rusia (Rosselkhoznadzor) anunţa, joi, 24 mai 2018, că a introdus restricţii temporare cu privire la importurile de porci vii, carne de porc şi produse conţinând carne de porc din România, ca urmare a epidemiei de pestă porcină, informa Itar Tass.

„Decizia a fost luată din cauza înrăutăţirii situaţiei epizootice cu privire la pesta porcină africană şi a dovezilor privind extinderea epidemiei în Uniunea Europeană. În special, potrivit International Epizootic Bureau, un nou focar a fost înregistrat în rândul porcilor mistreţi din zona Satu Mare din România”, se arăta într-un comunicat de presă al Rosselkhoznadzor.

Virusul care provoacă pesta porcină africană este inofensiv pentru oameni şi pentru alte animale, însă pentru mistreţi şi porcii de fermă, boala - pentru care încă nu există un vaccin - este mortală în aproape toate cazurile, ducând la decesul animalelor în 10 zile.

La noi în țară, la începutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie a.c., Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană, în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

Foto credit: Adn!

Stația SRP 5 Haret de repompare a apei pentru irigații provenită din cei 5,7 kilometri recepționați ai Canalului Siret-Brăgan a fost inundată în 2006 cu 3,3 metri de apă și mâl, în condițiile în care aceasta nu a funcționat niciodată, în afară de unele probe realizate în 1998 și 2004, informează directorul filialei teritoriale ANIF Buzău-Moldova Sud, Adrian Dan Mocanu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Prin intermediul investiției în reabilitarea SRP 5 Haret, una de circa un milion de lei plus TVA, Mocanu dă asigurări că OUAI-urile care pot accesa apa de pe un canal de 3,5 kilometri lungime au posibilitatea să asigure apa pentru norma de udare pentru circa 3.000 de hectare.

Potrivit datelor ANIF, canalul de aducțiune este dalat de-a lungul a 7,5 kilometri. În baza solicitării fermierilor, ANIF a reabilitat deocamdată 3,5 kilometri de canal, urmând ca, în primăvara anului viitor, să fie dată în folosință și diferența de 3,5 kilometri de canal, proiectată, neexecutată.

Adrian Dan Mocanu este membru PSD și consilier județean aflat la primul mandat. Alături de colegii de partid Elena Stoica și Adrian Atarcicov, Adrian Dan Mocanu s-a aflat pe listele de supleanți și a depus jurământul de consilier în urma intrării în parlament a foștilor consilieri Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici și Tudorița Boboc.

Dan Mocanu este director al ANIF (Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) Filiala Teritorială Buzău - Moldova Sud și membru în Comisia 1 – Prognoze, programe, buget-finanțe și patrimoniu din consiliul județean. Acesta mai face parte, în calitate de membru, în Consiliul de Administrație al Case Județene de Asigurări de Sănătate, funcție pe care o deține din 2011.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Revista Fermierului: Domnule director, vă rugăm să ne dați mai multe detalii despre dotarea tehnică a SRP 5 Haret, stație de repompare pe care am vizitat-o miercuri, 31 mai 2018, laolaltă cu delegația formată din premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Adrian Dan Mocanu: SRP 5 Haret a fost reabilitată cu două agregate de pompare, fiecare dintre acestea însemnând o pompă orizontală 24 NDS și un motor de 800 de kilowați bobinat în bară. Stația alimentează în momentul de față un canal de distribuție, prin intermediul unei conducte de refulare de 1.600 mm pe o lungime de 1.800 de metri, (...) din care agricultorii, în funcție de necesități, vor prelua și vor distribui apa necesară către culturile agricole.

R.F.: Câți metri cubi pe oră sunt pot fi pompați de unitatea de la Haret?

A.D.M.: O singură pompă are o capacitate de 3.600 de metri cubi pe oră, noi putem pompa însă simultan cu două agregate de pompare. În principiu, la acest moment putem asigura apa necesară pentru irigarea a 3.000 de hectare, (...) sursa fiind Canalul Siret-Bărăgan. Tocmai de aceea vorbim de un moment istoric. Este o premieră în România, este o idee vechie cu care au cochetat și strămoșii noștri, chiar de dinainte de 1900, inclusiv Anghel Saligny după perioada 1912-1914. Vorbim de o completare a rețelei hidrografice din Bărăgan care este lipsită pe o suprafață mare de un curs de apă.

R.F.: Poate asigura SRP 5 Haret necesarul de apă pentru irigații în condiții de secetă?

A.D.M.: Toată această amenajare a fost proiectată înainte de 1989, mai exact prin decret prezidențial, în 1986. Complexul Pufești-Ruginești-Panciu a fost dezvoltat în paralel cu Canalul Siret-Bărăgan. În momentul în care investiția în Canalul Siret-Bărăgan a fost oprită, a fost sistată și investiția în amenajarea complexă pe plan de irigații. Vorbim de amenajare complexă, în condițiile în care erau prevăzute și amenajări de combatere a eroziunii solului și de desecare, chiar și regularizări de râu, tocmai în vederea protejării acestui sistem de irigații care este situat într-o zonă colinară.

R.F.: Cât este amenajat din Canalul Siret-Bărăgan până la SRP 5 Haret?

A.D.M.: Canalul Siret-Bărăgan este recepționat pe 5,7 kilometri. Noi suntem la kilometrul 5+200. Canalul Siret Bărăgan are priză în acumularea Călimănești, acumulare care am înțeles că aparține Hidroelectrica. Există un dop de capăt și un canal de evacuare în râul Siret.

R.F.: Agregatele sunt de producție româneasă?

A.D.M.: Absolut. Toate sunt produse la Aversa București. Ele nu au funcționat niciodată înainte de reabilitare. S-au făcut probe doar în 1998 și 2004. Această stație a fost inundată în 2006, complet, apă și mâl, cu un strat de 3,3 metri. Practic, motoarele și pompele, respectiv instalațiile electrice au stat sub apă. Astfel, instalația electrică a trebuie să fie schimbată toată. Transformatorul a fost reparat, inclusiv instalațiile hidromecanice, iar investițiile totale gravitează în jurul sumei de un milion de lei plus TVA.

R.F.: Care este suprafața deservită de SRP 5 Haret până la acest moment?

A.D.M.: Cu ceea ce am reabilitat în momentul de față, acel canal de 3,6 kilometri, practic 3.000 de hectare ar putea fi irigate în sensul în care cantitatea de apă poate să asigure norma de udare necesară.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea  instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.

El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.

„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.

A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.

Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.

Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.

„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).

Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Marți, 29 mai 2019, plenul Camerei Deputaților a dezbătut pe articole mai multe proiecte de act normativ pentru care au fost întocmite rapoarte de respingere de către comisiile sesizate în fond, printre care și reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice, respectiv trecerea ISPIF București în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În primă instanță, vorbim despre proiectul de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice (PL-x 48/2017) - lege ordinară.

Astfel, potrivit raportului de respingere Nr. 4-c4/188/03.04.2018, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege ca urmare a faptului că prin HG 1174/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură pentru perioada 2015-2020. Astfel, adoptarea proiectului de lege mai sus menţionat ar implica notificarea unei noi scheme de ajutor de stat la Comisia Europeană, „cu previzibile consecinţe negative prin sistarea aplicării schemei actuale de ajutor de stat”.

De asemenea, pe masa deputaților a fost propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (Pl-x 143/2016) - lege ordinară.

Și în acest caz, conform raportului comun de respingere al comisiilor de agricultură și învățământ din Camera Deputaților, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două Comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. Potrivit prevederilor art. 28 alin. (9) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare – INCDIF – ISPIF București este în coordonarea științifică a Academiei. Totodată, potrivit prevederilor art. (2) alin. (1) și art. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 944/2006 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - INCDIF - ISPIF București, acesta funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În consecință, modificarea propusă de inițiatori a fost deja inclusă într-un act normativ.

Totodată, conform art. 53 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 „unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol pot fi reorganizate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ASAS, în condiţiile legii”. În același sens, prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispun „prin hotărârea Guvernului de înfiinţare sau reorganizare a institutului naţional se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz”. Art. 11 lit. o) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, prevede că, în realizarea funcţiilor sale, Guvernul „înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa”.

„În contextul acestui cadru legislativ, apreciem că reorganizarea institutului de cercetare-dezvoltare, ce face obiectul aceste inițiative, nu se poate realiza decât prin hotărâre a Guvernului”, afirmă membrii comisiilor citate.

În fine, art. 54 din Legea nr. 45/2009 cuprinde dispoziții referitoare la unitățile de cercetare-dezvoltare, reorganizate ca instituții de drept public, în subordinea ASAS. Norma nou-introdusă vizează ca INCDIF să fie reorganizat ca instituție de drept public, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nu poate fi integrată, din punct de vedere tematic, în cuprinsul art. 54.

În urmă cu trei săptămâni, o delegație americană a susținut o serie de întâlniri cu producătorii de usturoi din Copălău, cât și cu autoritățile locale, în vederea realizării unui studiu de piață pentru o eventuală colaborare, a declarat pentru Revista Fermierului directorul DAJ Botoșani, Cristian Delibaș, vineri, 25 mai 2018.

Deocamdată, a adăugat șeful Direcției Agricole Județene din Botoșani, vizita nu s-a concretizat nici măcar cu un proiect de contract, cel puțin la acel moment. Șanse sunt însă, a adăugat oficialul DAJ, în condițiile în care, în situații similare anterioare, a fost contractată până la urmă achiziția de usturoi.

„Delegația SUA a fost interesată de aspecte legate de usturoiul de Copălău. Din câte am concluzionat, vizita a avut un rol mai mult de studiu de piață, în vederea unei viitoare colaborări. La acel moment, nu am văzut nici măcar un draft de contract. Ca și mulți alții, au venit, au văzut, au plecat. Sper să se concretizeze cumva această vizită, măcar pentru a veni în sprijinul comunității din Copălău. Acolo este greu din punctul de vedere al asocierii, al cooperației”, a precizat Delibaș. „Au fost câteva contracte, însă este problema cantităților. Toți cei care vin vor să contracteze cantități. Or, aici vorbim de calitate, nu de cantitate. Noi vorbim de Usturoiul de Copălău, nu de usturoi. (...) Cu ajutorul tuturor, vom face Indicație Geografică pe acea zonă. Eu am acel caiet de sarcini pe care acea comunitate îl va înțelege și-l va asuma”.

Întrebat dacă se așteaptă la pierderi de producție în Copălău, Delibaș a menționat că acestea sunt posibile în cazul usturoiului de primăvară, însă nu însemnate cantitativ.

„N-aș putea estima în momentul de față. Vorbim de două tipuri de usturoi în acea zonă: usturoiul de toamnă și cel de primăvară. La usturoiul de toamnă, sigur nu vor fi pierderi însemnate cantitativ. La cel de primăvară, este posibil într-un anumit context și nu numai pe factori climatici. Este posibil să se înregistreze ceva minusuri, dar nu cred că semnificative. În acel areal chiar a plouat”, a conchis el.

Tot în acest context, edilul din Copălău, Ciprian Ivanov, a declarat pentru Agerpres că producătorii locali au constituit o cooperativă agricolă cu scopul de a promova şi de a valorifica în comun renumitul usturoi. De altfel, aceștia au depus documentația necesară pentru înregistrarea usturoiului ca produs cu indicație geografică protejată la nivel european.

„Consumatorii au început să înțeleagă că acele calități ale usturoiului de Copălău nu sunt aceleași cu ale usturoiului de import, din Spania, China. Oamenii s-au educat singuri, comandă prin internet sau vin la poarta producătorului. Noi îl producem tradițional, fără chimicale, cu îngrășământ de grajd. Piață de desfacere avem, dar dacă vom fi sprijiniți de stat, vom reuși să ne dezvoltăm”, a declarat Ivanov, citat de agenția națională de presă.

În comuna Copălău, aproape 30% din populație își suplimentează veniturile din producția şi comercializarea usturoiului. În 2018, suprafața cultivată cu usturoi a crescut la aproximativ 90 de hectare, cu 40 de hectare mai mult decât anul precedent.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, la mijlocul lunii aprilie 2018, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, a precizat că în UAT menționată sunt însămânțate 90 ha cu usturoi, o treime din ceea ce era semănat înainte.

„La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte”, a menționat el.

Constantin Bălineanu a mai precizat că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru sectorul usturoiului nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, consideră că prin decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) care susține poziția Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul Uniunii Europene (UE) în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid, din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine (conform rezultatelor unui studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), s-ar fi luat o decizie contrară intereselor României.

Mai exact, el afirmă că, deocamdată, nu există o soluție eficientă de combatere eficientă a Tanymecus dilaticollis, prezența „Rățișoarei” în culturile agricole de la noi din țară fiind mai mult ca sigur generatoare de pagube.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor; nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Fără aceste substanțe, noi mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start”, a precizat șeful LAPAR în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor care a avut loc miercuri, 23 mai 2018, la București.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că ne-am afla în fața unei „neputințe chimice”, astfel că, în cazul în care nu se vor găsi soluții de combatere a dăunătorului denumit popular „Rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis), România va utiliza în continuare neonicotinoidele.

„România are însămânțate cu porumb 2,6 milioane de hectare însămânțate cu porumb. Este, ca suprafață, prima în Europa. Păi pe noi trebuie să ne intereseze rățișoara, pentru că și anul acesta ne-a dat de furcă mult, iar în discuțiile tehnice pe care le-am avut (...) cu comisarul Andriukaitis (n.r. - comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară), am făcut și prezentarea dăunătorului și a ceea ce lasă în urma sa. N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (...) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea pe același subiect.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene de joi, 17 mai 2018. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, declara că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Tractoarele și echipamentele utilizate în producția agricolă trebuie să fie fiabile atât pe șosea, cât și pe teren, astfel încât recoltele prețioase să ajungă la destinație la timp și în stare bună, sunt de părere reprezentanții Chevron Lubricants și Premium Lubricants România care, împreună, au lansat vineri, 18 mai 2018, gama de produse Texaco Delo pentru segmentele rutier, off-highway, agricol și industrial.

Gama include o serie întreagă de uleiuri de motor, unsori, fluide premium pentru sisteme hidraulice, agenți de răcire și uleiuri de transmisie.

„Lubrifianții Chevron au o caracteristică mai importantă decât toate celelalte: fiabilitatea”, afirmă producătorul.

Lubrifierea adecvată a interiorului unui motor diesel în condiții grele de exploatare, cum este și cazul sectorului agricol, necesită mai mult decât crearea unei pelicule protectoare. Uleiurile Delo pentru motoare în condiții grele de exploatare asigură dispersia funinginilor, protecția împotriva uzurii și combaterea nămolurilor, pentru a împiedica reducerea duratei de viață a motorului și a contribui la economia de combustibil și reducerea consumului de ulei.

H.J. Linde & Sons are 100 de ani de activitate în sectorul producției de cartofi din Africa de Sud și a obținut mari succese axându-se pe productivitate și un program impecabil de întreținere pentru a rezista volatilității din sectorul de activitate.

Ferma este dotată cu peste 25 de echipamente agricole New Holland, iar proprietarul a dorit să analizeze starea de funcționare a unuia dintre tractoare, care atinsese 16.000 ore de funcționare – mai exact cu peste 6.000 de ore mai mult decât se obține de regulă la o revizie generală realizată de producătorul de OEM. S-a constatat o uzură minimă a pieselor, iar motorul era vizibil curat, ca urmare a utilizării pachetului integrat de fluide specializate Delo.

„Nu mă pot baza întotdeauna pe ploaie sau pe prețurile din domeniul agricol. Dar mă pot baza pe Delo 400, care-mi protejează motoarele și fiabilitatea echipamentelor”, a precizat Hansie Linde, proprietar și director H.J. Linde & Sons Farms, într-un testimonial.

Prezent la București, Bryan Hayes, Chevron Channel Manager, a vorbit despre provocările cu care cercetătorii Texaco s-au confruntat atunci când au creat linia de produse Delo destinate sectorului agricol. Astfel, a spus el, în primă instanță s-a luat în calcul consumul de carburant cu niveluri diferite de prezență a sulfului. „Pe scurt, țările europene au calități diferite la motorină”, a spus el. În al doilea rând, a mai adăugat scoțianul, există o diferență între regimul de lucrul pe drumurile publice și cel din câmp.

Atu-urile Delo care au venit în întâmpinarea acestor provocări, a dezvăluit Hayes, ar fi protecția la coroziune și la oxidare pe care noii lubrifianți le dețin.

„Camioanele de cursă lungă au un regim constant de viteză, de circa 80 de kilometri la oră regim de croazieră. Pe autostradă, totul este în regulă. În sectorul agricol? Avem un tractor care acum ară, are atașate alte implemente, este utilizat în sectorul forestier. Iată, el lucrează în condiții de praf, căldură, umiditate. La fel este și în cazul combinelor. Luând în calcul toate aceste cicluri de peste an, bineînțeles cu perioada de repaus de peste iarnă, acolo unde este cazul, fermierul se așteaptă ca atunci când bagă cheia în contact, la primăvară, tractorul să pornească din prima. Atunci când se lucrează într-un mediu cu foarte mult praf, cum este, spre exemplu, în perioada recoltărilor, utilajul lucrează 10-15 ore, dacă nu și mai bine, pentru a fi atinse obiectivele de producție. Apoi agregatul stă în hambar, garaj sau afară timp de șase luni. Protecția la coroziune și oxidare în ceea ce privește motoarele cu care sunt dotate utilajele agricole reprezintă elemente-cheie”, a conchis acesta.

Pe parcursul ultimelor două decenii, concurența în sectorul lubrifianților a crescut. Companiile mari și-au consolidat pozițiile printr-o succesiune de fuziuni și achiziții, astfel încât numărul companiilor de lubrifianți de nivel mondial este de aproximativ patru ori mai mic. Astfel, conform datelor statistice, au existat 1700 de companii la mijlocul anilor ’90, comparativ cu mai puțin de 400 astăzi.

Potrivit datelor din industrie, există un potențial de creștere în domeniul de comercializare a uleiurilor industriale pentru minerit, construcții și sectoarele agricole din regiune, inclusiv România.

Joi, 10 mai 2018, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, K.W.I. precizează că propunerea de act normativ instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 60 de milioane euro echivalent în lei, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea acestor centre. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar crea probleme.

„Analizând dispoziţiile acestei legi, considerăm că acestea sunt de natură să creeze unele probleme în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor şi să afecteze obligaţiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, afirmă Iohannis.

Acesta a adăugat că, în anumite condiţii, legea instituie posibilitatea pentru tinerii fermieri sau pentru producătorii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program.

Astfel, explică K.W. Iohannis, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează.

„Nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia «s-au instalat» este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ”, afirmă preşedintele Iohannis.

El indică şi că schema de ajutor de stat prevăzută prin această lege se notifică Comisiei Europene (CE), dar că legea stipulează şi că în situaţia în care decizia CE conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

„Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituţie, este necesar ca această prevedere să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) şi art. 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)”, spune şeful statului.

K.W.I. mai subliniază că orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat o decizie de autorizare a acestuia.

Şeful statului menţionează că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislaţia naţională de Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) şi (2) dispune că orice intenţie de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

„Considerăm că adoptarea Legii privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană se poate face numai ulterior primirii deciziei Comisiei Europene, în caz contrar existând riscul ca ajutorul de stat să fie acordat cu încălcarea legislaţiei cadru interne din domeniu, precum şi a normelor europene în materie”, afirmă preşedintele Iohannis.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, își încheie expunerea șeful statului.

Președintele țării pare să blocheze inițiativele legislative ale actualei guvernări, semnale de alarmă fiind trase de aproape toate organizațiile de fermieri din România.

Nu mai devreme de luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

ACEBOP, APCPR, UCPR și AFR, precum și alte organizații au tras semnale de alarmă cu privire la acest blocaj.

Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.

Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.

„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.

În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.

„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.

Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.

În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.

Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.

La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.

Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.