Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, primului ministru și miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe în care informează că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii români se confruntă cu probleme majore. Începând cu luna martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din țara noastră.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut, și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună. În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agroalimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în țările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Subliniem că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, un million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea-soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agroalimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Producătorii români solicită ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar-veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. „Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleași standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc. Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președinție, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/tonă ca pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iulie 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție. În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, a mai precizat Alianța în scrisoarea deschisă trimisă autorităților statului român.

Măsuri propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimată de AAC la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși fermierii din Slovacia sunt mai puțin afectați, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, joi – 16 februarie 2023, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de ordin privind aprobarea condițiilor specifice și a modului de implementare a măsurilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și a intervenției DR-10 din Planul Național Strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2023.

Proiectul de act normativ vizează următoarele măsuri și intervenții: Măsura 10 – Agro-mediu și climă din PNDR 2014 – 2020; Măsura 11 – Agricultură ecologică, submăsura 11.1 - sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică și submăsura 11.2 - sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică din PNDR 2014 – 2020; Măsura 13 – Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – submăsurile 13.1 – Zona montană și 13.3 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice din PNDR 2014 – 2020; Intervenția DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023 2027.

Astfel, MADR transmite că va continua și în anul 2023 să încurajeze fermierii să adopte practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, prin acordarea sprijinului de tip compensatoriu pentru fermierii care au angajamente în derulare în cadrul Măsurilor 10 şi 11, dar şi pentru cei care semnează angajamente noi în cadrul măsurilor 10, 11, 13.1 şi 13.3, pe durata prevăzută de PNDR 2014-2020. Prin aceste angajamente, fermierii își asumă pe baze voluntare să desfășoare o activitate agricolă în zonele eligibile și să respecte condiţiile de eligibilitate, pe cele de eco-condiționalitate, precum şi condițiile de bază şi specifice ale fiecărei măsuri/submăsuri/variante așa cum sunt prevăzute în PNDR 2014-2020.

Totodată, începând din acest an vor fi acordate plăți compensatorii solicitanților care îşi asumă angajamente anuale în cadrul intervenției DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PNS 2023-2027 şi care respectă normele de condiționalitate. Prin intervenția DR-10 se încurajează utilizarea terenurilor agricole situate în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca o continuare a aplicării până în anul 2022 a submăsurii 13.2 din PNDR 2014-2020.

Proiectul reglementează modalitatea de aplicare a angajamentelor enumerate anterior, stabilind reguli detaliate referitoare la activitatea agricolă, aplicarea și verificarea standardelor de eco-condiționalitate și a noilor standarde de condiționalitate, documente justificative, modalitatea de aplicare și urmărire a angajamentelor, posibilitățile de mutare sau de extindere a suprafețelor aflate sub angajamente, excepții în aplicarea sancțiunilor ca urmare a identificării neconformităților ca urmare a apariției situațiilor de forţă majoră şi a circumstanţelor excepţionale.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5644_d801135f02c6b0fcb3b6f8f01a73f9e5.html

Cuantumurile plăților compensatorii

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, a primei sesiuni de depunere a Cererilor de plată din cadrul Planului Național Strategic PAC 2023-2027 pentru intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro, urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 - Bunăstarea animalelor, Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora.

Sprijinul privind bunăstarea animalelor a fost introdus în PNDR 2007-2013 prin M.215 – plăți privind bunăstarea animalelor, urmat apoi de Măsura 14 din PNDR 2014-2020 și continuă în prezent prin intermediul acestei intervenții din cadrul PNS.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților care se regăsesc în cuprinsul Ghidurilor Solicitantului aprobate, precum și cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul MADR, la următorul link: https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-implementare-pns.html.

Pe segmentul de erbicide la cereale păioase, compania Corteva Agriscience deține soluții inovatoare, eficace și sigure, destinate combaterii buruienilor monocotiledonate, cât și dicotiledonate, fie cu aplicare în toamnă, fie în primăvară, din culturile de grâu, orz, triticale sau secară. Produsele de protecția plantelor din portofoliul Corteva sunt în așa fel dezvoltate încât să ofere soluții problemelor fermierilor.

Pentru segmentul de erbicidare în primăvară, în portofoliul Corteva se regăsesc cele mai eficace, sigure si inovative produse destinate combaterii, atât a buruienilor monocotiledonate, cât și a celor dicotiledonate, erbicide precum: Pallas, Floramix, Pixxaro Super, Cerlit Super și Mustang.

Infestare cu buruieni graminee și cu frunză lată în cultura grâului? Recomandarea Corteva: Pallas™ 75 WG sau Floramix™

Pallas™ 75 WG și Floramix™ sunt erbicidele cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor graminee și cu frunză lată din culturile de grâu.

Pallas™ și Floramix ™ sunt cele mai performante și utilizate erbicide cu spectru combinat pentru controlul buruienilor graminee, respectiv: iarba vântului (Apera spica-venti), ovăscior (Avena fatua), obsigă (Bromus spp.), samulastra de orz (avantaj care evită situația declasării loturilor semincere de grâu din cauza impurităților cu orz) și buruieni care încep să se extindă și în România precum: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros).

Pe lângă combaterea excelentă a buruienilor graminee din culturile de grâu, erbicidele Pallas™ 75 WG și Floramix™ combat și un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine buruieni problemă, cum ar fi: mușețelul (Matricaria spp.), turița (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) și chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix™.

Infestare cu buruieni cu frunză lată anuale și perene în culturile de grâu, orz, triticale sau secară și doriți să nu fiți restricționați de stadiul culturii în momentul aplicării erbicidului? Recomandare: pachetul Pixxaro™ Super

Pixxaro™ Super reprezintă inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase.

Pachetul Pixxaro™ Super conține un litru Pixxaro™ (fluroxipir 280 g/L și halauxifen-metil 12 g/L, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate) și 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de 3,2 - 4 hectare, în funcție de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale atât de toamnă cât și de primăvară: grâu, grâu durum, orz, orzoaică, triticale și secară. Atenție, nu se utilizează la cultura de ovăz!

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) și pălămida (Cirsium arvense).

Pachetul Pixxaro™ Super, comparativ cu soluțiile existente pe piață, are eficacitatea cea mai ridicată în combaterea turiței (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se află această buruiană.

Pachetul Pixxaro™ Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale păioase (BBCH 45).

Combaterea buruienilor din cultura de cereale păioase încă din toamnă? Recomandare: erbicidul Bizon™

Bizon™ este un erbicid cu un spectru foarte larg de combatere și efect de lungă durată împotriva buruienilor problemă din culturile de cereale păioase, cu o eficacitate de peste 95% în combaterea buruienilor precum: iarba vântului, samulastră de rapiță, speciile de mușețel, mac, albăstrea, viorele de ogor, rocoină, speciile de veronica, turiță și multe altele.

Datorită efectului combinat al celor trei substanțe active (diflufenican, penoxsulam și florasulam), Bizon™ are acțiune atât la nivelul solului, cât și la nivel foliar, având un efect foarte bun, chiar și în condiții mai puțin favorabile, fiind independent de precipitații.

Erbicidul Bizon™ se aplică numai toamna, în postemergență, la culturile de grâu și orz de toamnă, triticale și secară, în doză de 1.0 litru/ha, începând cu faza de o frunză până la 3 frați ai culturii tratate, cu excepția culturii de secară, unde se aplică până la stadiul de 3-4 frunze.

Conform cercetărilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamnă cu Bizon™ oferă un spor de producție potențial de 10% comparativ cu erbicidarea de primăvară. Bizon™, aplicat conform recomandărilor din etichetă, poate menține cultura curată de buruieni până la recoltare.

Un erbicid de referință cu utilizare atât în cultura de cereale păioase, cât și pentru cultura porumbului? Recomandare: erbicidul Mustang™

Avantajele utilizării erbicidului Mustang™ sunt nenumărate, dar cele mai importante pot fi sintetizate astfel:

• Aceeași doză de aplicare la două culturi diferite: cereale și porumb;

• Combate buruienile dicotiledonate anuale și perene din momentul răsării până în stadii avansate de dezvoltare;

• Este absorbit de către buruienile țintă în mai puțin de o oră de la aplicare;

• Efectul de combatere a buruienilor poate fi sesizat în mai puțin de o1 zi de la tratamentul cu erbicidul Mustang™.

Mustang™ este un erbicid sistemic utilizat în combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale si perene (peste 100 de specii), având o eficacitate excelentă în combaterea samulastrei de floarea-soarelui și rapiță, turiței (Galium aparine) și mușețelului (Matricaria spp.), chiar și în stadii avansate de dezvoltare, Amaranthus spp., Ambrosia artemisiifolia, Anthemis arvensis, Atriplex spp., Brassica spp., Centaurea cyanus, Chenopodium spp., Helianthus annuus, Papaver rhoeas, Polygonum spp., Sonchus spp., Stellaria media.

La doza de 0,4 L/ha erbicidul Mustang™ combate în procent de peste 95% buruienile aflate în primele faze de vegetație. Pentru combaterea buruienilor perene și a celor aflate în stadii avansate de dezvoltare se recomandă doza de 0,6 L/ha.

Material furnizat de Corteva Agriscience 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Odată cu aprobarea Planului Naţional Strategic 2023-2027, din 7 decembrie 2022, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a participat activ la consultări şi a transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de observaţii şi propuneri privind implementarea prevederilor stipulate în PNS, în principal referitoare la obligaţiile prevăzute pentru GAEC-uri şi eco-schema pentru teren arabil, propuneri formulate în sensul protejării intereselor fermierilor şi în scopul dezvoltării sectorului agricol în România.

Propunerea Forumului APPR legată de una din obligaţiile impuse de eco-schema pentru teren arabil a fost preluată într-un proiect de act normativ, apărut în consultare publică în data de 14 februarie 2023 pe site-ul MADR. Pentru ca fermierii să poată fi eligibili pentru ecoschema aplicabilă în teren arabil, Forumul APPR a semnalat că fermierii nu mai au sole disponibile pentru a semăna pe 10% culturi fixatoare de azot, deoarece PNS a fost aprobat în luna decembrie 2022, iar anul agricol începuse în septembrie. De asemenea, a adus în atenție și deficitul de semințe de leguminoase. Astfel, asociația profesională a formulat o serie de propuneri pragmatice pentru ca sprijinul aferent ecoschemei în teren arabil să poate fi accesat de fermieri. Condiția ecoschemei se consideră îndeplinită dacă fermierul realizează cele 10% cu leguminoase în cultură PRINCIPALĂ și/sau SECUNDARĂ începând cu anul 2023; începând cu anul 2024, ponderea cu culturi fixatoare de azot din totalul terenului arabil declarat va fi de cel puțin 5%.

Acelaşi proiect de act normativ aduce clarificări şi în privinţa perdelelor de protecţie, subiect intens dezbătut de Forumul APPR în discuţiile cu autorităţile abilitate şi care la articolul 25 precizează ,,Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS”. Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul ministerului: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.

„Sperăm ca dialogul instituţional pe care Forumul APPR l-a susţinut şi pe care intenţionează să-l promoveze în continuare să determine găsirea unor soluţii eficiente referitoare la implementarea PNS, care să permită absorbția fondurilor pentru creșterea rezilienței sectorului, dar, în egală măsură, să constituie soluții de producție care contribuie la efortul de combatere a schimbărilor climatice”, transmite Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

De asemenea, propunerile APPR de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în Ordinul publicat săptămâna trecută pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie-30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedo-climatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal).

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Acest lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Vom continua să participăm activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate”, precizează Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și reunește Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita agribusiness-ului internațional vine în țara noastră pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Poziționat ca primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit își propune să reconfirme poziția geostrategică a României și să creeze cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene, lucru care este asigurat de varietatea participanților la prima sa ediție.

„Romanian Agri Trade Summit aduce la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness și suntem convinși că ziua de 22 februarie 2023 va ocaziona multe prezentări și dezbateri interesante și cu aplicabilitate în business, precum și multe întâlniri productive de business 1 la 1”, declară Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit beneficiază și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora se vor adresa participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor, USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Sorin Moise - secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit pune în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Lista expozanților include companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit  pot fi achiziționate până în ziua evenimentului, prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/ sau prin intermediul asociațiilor de fermieri, aplicându-se un preț special cu discount pentru fermierii români.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate peste 400 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională, a fost postat, pe 14 februarie 2023, proiectul de ordin privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intevențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

„Pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, în cuantumurile alocate României pentru perioada 2023-2027, conform Planului Strategic PAC 2023-2027 este necesară crearea unui nou cadru juridic la nivel național, având în vedere că perioada reglementată prin OMADR nr. 45/2021, respectiv anii 2021 și 2022, s-a încheiat la 31 decembrie 2022”, transmite MADR.

Fermierii care depun la APIA cererea de plată pentru intervențiile de plăți aferente domeniilor vegetal și zootehnic prevăzute în Planul Strategic, începând cu 1 martie 2023, trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice prevăzute de prezentul ordin.

Reamintim că, în perioada 2023-2027, România beneficiază de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), de 9,78 miliarde euro pentru:

• Sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă;

• O ambiție crescută în ceea ce privește acțiunea în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, comparativ cu perioada anterioară de programare;

• Respectarea unor cerințe obligatorii, mai puternice ce vizează standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.571/2022 s-a creat baza legală pentru elaborarea legislației secundare, care vizează criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice, precum și modul de implementare pentru următoarele intervenții care se aplică în agricultură:

• Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

• Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

• Schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor;

• Schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile: soia, lucernă, leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe, fasole boabe şi fasole păstăi), orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în camp (tomate, castraveţi, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveţi, ardei, vinete), fructe pentru consum în stare proaspătă/procesare (prune, mere, cireşe, vişine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere;

• Schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru crescătorii de animale din speciile bovine (vaci de lapte, taurine de carne, bivoliţe de lapte.), ovine, caprine și crescătorilor de viermi de mătase;

• Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT 1), in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 și sfeclă de zahăr - ANT 6;

• Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic astfel: schema decuplată de producție în sectorul lapte bovine, schema decuplată de producție în sectorul carne bovine și schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine.

Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Condițiile specifice de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, cu excepția perioadei de referință pentru ANT lapte, care a devenit anul 2018, precum și a datei de referinţă pentru ANT carne, care a devenit 31 ianuarie 2018.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării în dezbatere publică a proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5639_9b032eeadf69363ad37ce9922798176b.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în transparență decizională, marți - 14 februarie 2023, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru abrogarea alin. (3) al  art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operațiunilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.

Conform proiectului de act normativ postat în dezbatere publică, beneficiarii POPAM au posibilitatea de a prelungi durata maximă de execuție a proiectelor cu peste 36 de luni, fără menținerea condiției de îndeplinire a procentului de 50%, reprezentând asistența financiară nerambursabilă autorizată la plată de către Autoritatea de Management aferente operațiunii în cauză.

„Ministerul Agriculturii, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management pentru POPAM, are obligația să asigure îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din funcţiile prevăzute de legislația europeană/națională și să ia măsurile concrete pentru asigurarea gestionării judicioase și eficiente a fondurilor europene destinate sectorului de pescuit și acvacultură. Se are în vedere menținerea unui ritm susținut de implementare a proiectelor, condiție obligatorie pentru creșterea absorbției fondurilor POPAM, cu efect evidențiat în evitarea riscului de dezangajare a fondurilor aferente contractelor încheiate. În acest context, având în vedere că programul se află în ultimul an de implementare, se impune adoptarea unor reglementări care să vină în sprijinul beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 și asigurarea condițiilor unui nivel mai eficient, mai flexibil și ridicat de implementare a contractelor finanțate din POPAM 2014-2020”, transmite MADR.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5638_5cba7fcb833bf95184e4aebf0da22cf3.html

Pe 13 februarie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor de Plată în anul 2023, sub sloganul: „PUTERNICI. ÎN ECHIPĂ! Depune la APIA Cererea de Plată în perioada 1 Martie – 15 Mai 2023”.

Fermierii vor putea depune Cererea de Plată, în perioada 1 martie – 15 mai 2023, fără a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

Începând cu Campania 2023, fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar prin intervenții/măsuri aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, în conformitate cu Planul Strategic PAC 2023-2027, respectiv PNDR 2014-2020, sprijin finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul naţional (BN).

Intervențiile/măsurile de care beneficiază fermierii sunt denumite astfel:

- Plăţi directe decuplate;

- Plăți directe cuplate;

- Ajutoare naţionale tranzitorii (plăţi din bugetul naţional);

- Măsurile de dezvoltare rurală pentru care fermierii pot solicita plăți compensatorii:

• din cadrul PNDR 2014-2020: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă (M.10); Măsura 11 - Agricultură ecologică (M.11); Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (M.13)( sM13.1 și sM13.3);

• din cadrul PS PAC 2023-2027;

• DR-10 - zone afectate de constrângeri naturale semnificative (DR-10).

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Adeverințele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului. De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (BND), la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunt utilizatori SNIIA și să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică. Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia. Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei intervenții/măsuri de dezvoltare rurală, inclusiv hărțile și listele cu UAT-uri eligibile pentru M.10, M.11, M.13, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2023, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricover, jucător important în piața de agribusiness din țara noastră, anunță că Ghiță Pinca, cel care a ocupat până în prezent funcția de director general, își va continua activitatea în cadrul companiei în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Distribution SA. Totodată, Bogdan Dimcea este numit în funcția de director general al Agricover Distribution SA.  

Ghiță Pinca, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Distribution, va contribui la dezvoltarea strategiilor companiei, inclusiv prin dezvoltarea unor noi linii de afaceri care vor cuprinde o componentă semnificativă de inovație. „Sunt încântat de această nouă etapă în care mă regăsesc în cadrul Agricover Distribution și mă bucur să predau ștafeta către colegul meu, Bogdan Dimcea. Mi-am dedicat ultimii 15 ani pentru ca Agricover Distribution să ajungă un lider în acest domeniu, astfel încât fermierii cu care colaborăm să primească produse și servicii de calitate la un cost optim. Împreună cu Bogdan și echipa sa vom continua să dezvoltăm afacerea, prin identificarea de noi soluții inovatoare a căror adoptare de către fermieri să fie facilitată de sinergiile dezvoltate cu celelalte entități din Grupul Agricover”, a declarat Ghiță Pinca.

Bogdan Dimcea, director general Agricover Distribution

Bogdan Dimcea are o experiență comercială și operațională de peste 22 de ani, câștigată în cadrul unor companii precum Coca-Cola HBC, Red Bull România, CHS, Aectra Agrochemicals și Agricover Distribution. Înainte de a fi numit director general al Agricover Distribution, acesta a ocupat funcția de director de dezvoltare în cadrul companiei Agricover Technology. „Mă bucur că am oportunitatea acestui nou pas în cariera mea în cadrul Grupului Agricover, de care mă leagă o istorie îndelungată. În prezent, Agricover Distribution oferă fermierilor soluții tehnologice avansate precum semințe certificate, produse de protecție a plantelor, produse de nutriție a plantelor, biostimulatori și combustibili, lucrând în strânsă colaborare cu colegii noștri de la Agricover Credit, astfel încât fermierii să le poată utiliza în condiții optime și să obțină cele mai bune performanțe agricole. Pe viitor îmi voi dedica activitatea diversificării paletei de soluții tehnologice oferite fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatațiilor lor, pentru a contribui eficient la dezvoltarea unei agriculturi performante și sustenabile”, a precizat Bogdan Dimcea, care, în noua sa poziție, va fi responsabil de continuarea creșterii sănătoase a Agricover Distribution, prin identificarea și promovarea celor mai bune produse și servicii destinate creșterii performanței fermelor.

„De peste 20 de ani ne preocupăm să înțelegem nevoile fermierilor și să fim alături de ei pe întreg parcursul ciclului agricol, prin furnizarea promptă de soluții personalizate și de calitate. Această preocupare va continua să stea la baza dezvoltării noastre și mă bucur că îl promovăm, din interiorul organizației, pe Bogdan pentru a prelua conducerea Agricover Distribution și a continua succesul nostru. Îi mulțumesc lui Ghiță pentru întreaga activitate de până acum și mă bucur că vom continua să beneficiem de expertiza sa de neegalat în agribusiness. Le urez mult succes în noua etapă de dezvoltare a companiei”, a declarat Jabbar Kanani, președinte al Consiliului de Administrație al Agricover Holding.

În 2021, Agricover Distribution a deservit peste 8.300 de clienți fermieri, înregistrând venituri de 1,716 milioane lei din vânzarea de tehnologii agricole, atât pentru cultura mare, cât și pentru culturi speciale precum, cultura cartofului, pomicultură și viticultură.

*****