Începând cu data de 25 iunie și până pe 24 septembrie 2024, inclusiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește solicitările de finanțare pentru achiziții simple de utilaje agricole, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Sesiunea care va fi lansată de AFIR pe 25 iunie 2024 are o alocare financiară de 310.515.188 euro, împărțită pe trei componente. Astfel:

• 198.000.000 euro pentru toate culturile, dar cu excepția culturii de sfeclă de zahăr și investițiile realizate de formele asociative;

• 61.000.000 euro pentru sfecla de zahăr;

• 51.515.188 milioane de euro pentru formele asociative, altele decât cele din sectorul sfeclă de zahăr.

În cadrul acestui apel de cereri de proiecte se pot depune prin pachetul 4.1.1 proiecte de achiziții simple de utilaje agricole în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturile furajere destinate pentru hrana animalelor și plantele tehnice, precum și culturile horticole, inclusiv cele în spații protejate.

„Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect. Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și poate crește, în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar, până la 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători)”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (25 iunie – 24 iulie 2024) este de 90 de puncte pentru toate culturile, de 75 de puncte pentru sfeclă de zahăr și de 88 de puncte pentru forme asociative, ulterior acesta scade treptat, până la pragul minim de 56 de puncte/32 de puncte/44 de puncte pe fiecare componentă, în ultima etapă lunară a sesiunii (25 august – 24 septembrie 2024).

Solicitanții trebuie să aibă în vedere dimensionarea corectă a parcului de utilaje, în conformitate cu anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii maşinii cu suprafaţa fermelor pentru achiziționarea de mașini agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Multe localități din județul Hunedoara au avut de suferit odată cu închiderea minelor de exploatare, iar înfățișarea acestora s-a degradat treptat. În aceeași situație s-a aflat o vreme și comuna Crișcior, așezată în nord-vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb. În prezent însă, situația s-a schimbat. Autoritățile locale au depus, de-a lungul timpului, 30 de proiecte pentru finanțare din fonduri europene, o parte a acestora fiind finalizată deja.

Comuna Crișcior se întinde pe o suprafață totală de 4019 ha, cu o populație de peste 3.800 locuitori și este alcătuită din patru sate: Crișcior (atestat documentar din anul 1439), Valea Arsului (atestat documentar din anul 1825), Zdrapți (atestat documentar din anul 1441) și Barza (atestat documentar din anul 1909).

Am ajuns la Primăria comunei Crișcior unde am discutat cu primarul Ovidiu Furdui despre realitățile cu care se confruntă, stadiul proiectelor derulate cu finanțare europeană și guvernamentală, precum și care sunt planurile de viitor pentru binele localnicilor. „Funcţiona la un moment dat mina Barza, mină de aur, unde se producea 1% din aurul la nivel mondial. Dar, ştiţi cum e. Sunt perioade de tranziție, acum nu mai este mineritul şi încercăm, prin toate mijloacele, să schimbăm cumva zona. Am traversat o perioadă cu o pandemie, pe care am gestionat-o zic eu destul de bine, văzând ce s-a întâmplat şi la nivel mondial. Din punctul de vedere al proiectelor, eu zic că a fost una dintre cele mai benefice perioade. Chiar făceam un calcul recent şi erau undeva la peste 30 de proiecte pe fonduri europene, şi nu numai. Pe fonduri guvernamentale era acel Program Național de Investiții Anghel Saligny, restul sunt toate pe PNNR. Deci, din punct de vedere al proiectelor, cred că a fost de departe cea mai benefică perioadă și începem încet-încet să şi terminăm câteva dintre ele”, ne-a declarat Ovidiu Furdui.

Primăria, școala, dispensarul și căminul cultural sunt prioritare pentru comunitate

Comuna beneficiază în prezent de un sediu nou pentru primărie, un dispensar nou, un cămin cultural în finalizare pe componenta C10 - Fondul Local, din PNRR, o sală de sport realizată prin Compania Naţională de Investiţii.

Dar proiectele implementate la Crișcior vizează mai multe componente ale comunității „La liceu se lucrează un corp, sper să-l finalizăm în luna septembrie, urmând să putem disloca copiii ca apoi să ne apucăm şi de celelalte corpuri. Vom da drumul şi la camere de supraveghere video, pentru a avea o comună monitorizată video. Acum suntem în faza de licitaţie la acel CAV, la centrele de colectare selectivă pentru deşeurile din construcţii. Sunt foarte multe proiecte și urmăresc în continuare fiecare linie de finanţare. Am spus că nu există linie de finanţare la care să nu mă gândesc sau să nu depunem proiecte”, a completat primarul comunei din județul Hunedoara.

Însă cel mai important proiect din punctul dumnealui de vedere, proiect care urma să înceapă la scurt timp după realizarea interviului, îl reprezintă reţeaua de gaz, cu o investiție de aproximativ opt milioane de euro, cu peste 40 km de reţea. „Sunt multe alte proiecte. Unul mult aşteptat care va începe cât de curând este reţeaua de apă. Mai există un sat unde nu este apă, satul Zdrapţi, dar şi acolo depunem proiect. Sper ca în maximum două-trei luni să înceapă şi această lucrare”, precizează Ovidiu Furdui.

Succesul se datorează echipei

Nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți în spate. „Dacă nu ai o echipă performantă e destul de greu. Dar noi, din fericire, avem cam tot. Am o echipă extrem de tânără, extrem de ambiţioasă, pentru că tu ca primar poţi să fii zero, atâta timp cât n-ai o echipă puternică în spate”, a subliniat primarul. În cei 20 de ani de când ocupă această funcție spune că a avut timp să formeze o echipă sudată și performantă, cu care lucrează pentru atragerea fondurilor. „Le spun de fiecare dată că nu trebuie ratat niciun proiect, chiar dacă n-avem bani de cofinanţări – aici este o provocare extrem de mare, când nu ai bani pentru acele cofinanţări, şi eram cumva certat că: „de ce faci dacă  n-ai bani de cofinanţări?”. Aici consider că trebuie să intervină guvernul. Că, atunci, haideţi să nu mai facem niciunul niciun proiect, pentru că n-avem bani de cofinanţare. Eu cred că rolul primarului şi al echipei primarului e să facă cât mai multe. De aceea voi continua să cred că trebuie făcute, indiferent că mai prelungim din ele, nu le putem face pe toate sau nu mai putem încheia toate anul acesta sau anul viitor. Dar avem patru ani şi e extrem de important că în aceşti patru ani care vor urma, vor fi proiecte.”

Importantă este și continuitatea, dar și curajul de a accesa fondurile dedicate mediului local. „Unii chiar cred că astea-s poveşti. Numai că, am încheiat șapte proiecte extrem de mari până acum, numai într-un mandat – grădiniţă cu program prelungit, sală de sport modernă, primărie nouă, dispensar nou, o curte a primăriei modernă așa cum puţine primării au. Cred că n-am stat degeaba şi lumea vede şi conştientizează că dacă spunem că avem proiecte, acelea şi sunt. Pentru că ar fi jenant să vin să spun că am reţeaua de gaz, dacă n-aş avea proiectul cu reţea de gaz. E complicat în ziua de astăzi să spui minciuni sau prostii, mai ales, numai de dragul de a-ţi face o imagine”, spune edilul care înclină să creadă că a fi primar poate fi o meserie.

Omul sfințește locul

Licențiat în administrație publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Ovidiu Furdui a lucrat tot în administrația locală, timp de șase ani, ca inspector de taxe și impozite. „De 26 de ani lucrez la o singură instituţie, pe cartea de muncă e doar Primăria Crişcior. Cumva aş putea spune că asta e o meserie, chiar dacă meseria mea era de inspector impozite şi taxe. Dar, în acest timp, eu cred că doar realizările te pot ţine într-o anumită funcţie. Nu altceva.”

Continuarea proiectelor și munca depusă în folosul comunității îl fac pe Ovidiu Furdui să meargă mai departe. Iar provocările sunt doar o motivație în plus. „Nu ştim ce se va întâmpla pe viitor, nu ştim ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană. A fost acea pandemie, nu ştim ce se întâmplă. Dar, de aceea e şi frumos, că sunt multe provocări şi eu sper în continuare să facem faţă.”

Uitându-se în urmă cu 20 de ani pe când Crișcior era doar o altă comună fără străzi asfaltate, fără apă sau canalizare, spune că a fost motivat să fie primar de posibilitatea de schimbare. Auzise de programul SAPARD, deşi Primăria din Crişcior nu depusese vreun proiect, și a înțeles că aceasta este calea. „Exact asta a şi fost motivaţia: vreau să depun. Nu se poate să stăm. Ştiam că e singura soluţie. N-am ratat niciun proiect. Tot ce au fost măsuri – 3.2.2., 7.2. pe infrastructură – noi am depus şi, din fericire, am şi câştigat. Aşa că, în continuare, eu sunt ferm convins că vor apărea provocări și vom încerca să depunem proiecte pe orice măsură avem la dispoziţie, chiar dacă şi eu sunt nemulţumit de multe ori că acele măsuri care ar fi poate de un interes mult mai mare pentru cetăţeni nu le găsim sau n-au apărut deocamdată. Dar ştiţi cum e: dacă eşti pregătit, cu siguranţă vor apărea şi noi încercăm să ne aliniem, indiferent ce e: dacă e centru de colectare – am depus; platformă de gunoi -  avem releveele făcute la toate, doar să le depunem proiecte. Vrem orice credem că e o plusvaloare pentru comunitatea noastră... În momentul în care ai o echipă care a lucrat atâtea proiecte, deja e uşor să le duci la bun sfârşit, chiar și cu acea provocare legată de cofinanţare. Dar am făcut credit şi pentru gaz, ne descurcăm şi cu siguranţă că lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a conchis Ovidiu Furdui, primarul comunei Crișcior din județul Hunedoara.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bugetul aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost suplimentat cu 20,84 milioane euro, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, un număr de 484 de proiecte eligibile fără finanțare ale tinerilor fermieri din zona montană și non montană vor beneficia de finanțare.

Prin aprobarea rapoartelor de selecție suplimentare au fost selectați pentru finanțare, din Lista proiectelor eligibile fără finanțare aferente sM 6.1 sesiunea 01/2021, un număr de 90 tineri fermieri din zona montană, proiectele având o valoare publică totală de 4.110.000 euro și 394 de tineri fermieri din zona non-montană, având o valoare publică totală de 16.720.000 euro.

În anul 2021, accesarea fondurilor nerambursabile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” s-a bucurat de un interes major din partea tinerilor. Având în vedere fondurile insuficiente și numărul proiectelor eligibile care au rămas nefinanțate, Autoritatea de Management a inițiat modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în vederea suplimentării alocării aferente submăsurii 6.1. Prin urmare, în urma aprobării versiunii 18.1 a PNDR prin Decizia C(2024) 2940 din 26 aprilie 2024, bugetul aferent submăsurii 6.1 a fost suplimentat cu valoarea de 20,84  milioane euro.

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va notifica solicitanții selectați pentru finanțare, conform Rapoartelor de selecție suplimentare publicate pe pagina de internet a agenției, în vederea încheierii contractelor de finanțare.

AFIR precizează că perioada maximă de implementare a planurilor de afaceri este 30 septembrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că prelungește până la 31 mai 2024, inclusv, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-15 Investiții în exploatații pomicole, intervenție finanțată cu fonduri din Planul Strategic 2023 – 2027.

Pentru sesiunea în curs, alocarea financiară este de 151.383.527 euro, iar depunerile se realizează în limita plafonului de 150% din alocare. De la momentul lansării sesiunii (8 ianuarie 2024) și până în prezent s-au depus online 232 de solicitări de finanțare în valoare totală de 149.652.438 euro.

Valoarea maximă a finanțării pentru investițiile în sectorul pomicol este de 1.500.000 euro/proiect pentru investiții sau de până la 300.000 euro în cazul proiectelor care propun doar achiziția de utilaje și de echipamente agricole. Sprijinului nerambursabil poate ajunge la maximum 65% din totalul costurilor eligibile.

AFIR menționează că pragul de calitate lunar pentru etapa de depunere 1 – 31 mai 2024, aferentă DR-15, este de 20 de puncte.

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-15 – Pomicultură - NOUL Portal AFIR - informații PS PAC, depunere Online.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Suntem în a doua parte a unei discuții cu AI (Inteligența Artificială) inițiată la începutul anului 2024, pe tema bunăstării prin viticultură, oenoturism.

Salvarea satului românesc. Vinul – mai mult decât o băutură recreațională. Brandul de țară. După cum veți vedea, informațiile obținute, chiar dacă nu ating nivelul panseurilor filozofice, sunt decente, credibile, coerente și ar putea fi folositoare politicienilor, administratorilor, funcționarilor... dacă le-ar parcurge. Dar (de ce nu) o fac?

Eu: Nu ai pomenit nimic despre Parlament, președinți...

AI: Ai dreptate, implicarea Parlamentului și a președintelui poate fi esențială în promovarea vinului și a enoturismului în România. Iată cum ar putea contribui aceste instituții:

Parlamentul:

1. Elaborarea și adoptarea legislației relevante: Parlamentul ar putea să elaboreze și să adopte legi și politici care să sprijine dezvoltarea sectorului vitivinicol și a enoturismului, inclusiv în domenii precum fiscalitate, protecția mediului, infrastructură și promovarea culturală.

2. Monitorizarea implementării politicilor: Prin comisiile parlamentare relevante, Parlamentul ar putea să monitorizeze și să evalueze implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului, asigurându-se că acestea sunt eficiente și benefice pentru dezvoltarea sectorului.

Președintele:

1. Promovarea internațională: Președintele ar putea să sprijine promovarea vinului românesc și a enoturismului în străinătate prin participarea la evenimente internaționale, întâlniri diplomatice și campanii de marketing internațional.

2. Implicarea în inițiative și proiecte: Președintele ar putea să susțină și să se implice în proiecte și inițiative care promovează vinul și enoturismul la nivel național și internațional, oferindu-le astfel mai multă vizibilitate și legitimitate.

Alte instituții:

- Autorități locale și regionale: Aceste instituții pot juca un rol crucial în implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului la nivel local și regional, având cunoștințe și expertiză în nevoile și potențialul specific ale fiecărei regiuni.

- Sectorul privat: Implicarea sectorului privat, inclusiv a producătorilor de vinuri, operatorilor turistici, restauratorilor și întreprinzătorilor locali, este esențială pentru dezvoltarea și succesul enoturismului în România.

- Societatea civilă: Organizațiile neguvernamentale, asociațiile de dezvoltare comunitară și alte organizații din societatea civilă pot contribui la promovarea vinului și a enoturismului prin proiecte de educație, conservare a mediului și implicare comunitară.

Prin colaborarea și coordonarea tuturor acestor instituții și actori relevanți, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării economice și sociale a țării.

Eu: Pentru că ai introdus în enumerare și ONG-urile. În România, din cauza legilor proaste, aceste entități sunt subfinanțate. Cele care mai primesc, cât de cât, fonduri - cele mai multe din zona privată - sunt ONG-urile care se ocupă de cazuri sociale sau de sănătate. Un lucru admirabil, dar care nu rezolvă real problemele. În niciun caz pe termen lung. Alegând, așa cum ai spus, „să susținem principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri” ce ar fi de susținut: un ONG care luptă pentru ridicarea nivelului de trai într-o zonă, urmând ca nevoile sociale și de sănătate să fie rezolvate din resurse proprii, sustenabile, predictibile, sau ONG-uri care se ocupă de pansarea acestor probleme, dar care vor fi, împreună cu beneficiarii, tot în aceeași situație și mâine, și poimâine, dependente de resursele private, care pot fi din ce în ce mai sărace (într-un context în care nu se sprijină excelența, inovația, valoarea adăugată)?

AI: Este o întrebare complexă și trebuie să se țină cont de mai mulți factori în luarea unei decizii în acest sens. În general, există argumente atât în favoarea susținerii ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților, cât și a celor care se axează pe nevoile sociale și de sănătate. Iată câteva considerații pentru fiecare:

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților:

1. Soluții pe termen lung: Abordarea axată pe dezvoltarea comunităților și ridicarea nivelului de trai poate oferi soluții pe termen lung pentru problemele sociale și de sănătate, prin creșterea accesului la educație, locuri de muncă, infrastructură și servicii de bază

2. Autonomie și independență: Susținerea comunităților în a-și dezvolta propriile resurse și capacități poate duce la autonomie și independență în gestionarea nevoilor lor, fără a fi dependente de asistență externă pe termen lung.

3. Durabilitate: Investițiile în dezvoltarea comunităților pot crea resurse și oportunități durabile, care să asigure un nivel de trai mai bun și o calitate a vieții mai ridicată pentru toți membrii comunității.

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe nevoile sociale și de sănătate:

1. Urgență și necesitate imediată: Problemele sociale și de sănătate, cum ar fi sărăcia extremă, foametea, bolile infecțioase etc., necesită adesea intervenții imediate și urgente pentru a salva vieți și a ameliora suferința.

2. Egalitatea și drepturile omului: ONG-urile care se ocupă de nevoile sociale și de sănătate pot promova drepturile omului și egalitatea de acces la serviciile de bază, asigurând că nicio persoană nu este lăsată în urmă din cauza sărăciei sau a condițiilor sociale.

3. Reducerea inegalităților: Abordarea problemelor sociale și de sănătate poate contribui la reducerea inegalităților și la crearea unei societăți mai juste și echitabile, în care fiecare individ are șanse egale de a-și atinge potențialul maxim.

În final, alegerea între susținerea ONG-urilor care se concentrează pe dezvoltarea comunităților și cele care se axează pe nevoile sociale și de sănătate poate depinde de prioritățile și valorile adoptate în comunitate. Ideal ar fi să existe un echilibru între cele două tipuri de intervenții (subliniere autor), pentru a asigura atât dezvoltarea pe termen lung, cât și răspunsul la nevoile imediate ale comunităților vulnerabile.

Eu: Da… Echilibrul care nu există. Te întreb și altceva: cunoști vreun președinte al României care să fi susținut vinul nostru? Aceeași întrebare pentru prim-miniștri, miniștrii agriculturii…

AI:  În contextul specific al promovării vinului românesc, este important să menționăm că sprijinul și promovarea acestuia sunt adesea parte dintr-un efort mai larg de promovare a produselor agricole și alimentare românești. Prin urmare, este posibil să găsim lideri politici care au susținut industria alimentară și sectorul agricol în ansamblul său, inclusiv vinul românesc, în diferite contexte și ocazii.

În ceea ce privește președinții, prim-miniștrii și miniștrii agriculturii, aceștia pot fi implicați în promovarea vinului românesc prin participarea la evenimente, expoziții, târguri și campanii de promovare a produselor românești, precum și prin susținerea politicilor și măsurilor care facilitează dezvoltarea și exportul vinului românesc.

Este important să subliniem că sprijinul pentru vinul românesc poate fi exprimat și prin intermediul altor instituții și organizații, cum ar fi camerele de comerț, asociațiile viticole, organizațiile de turism și alte entități relevante din sectorul privat și public.

În concluzie, în contextul specific al promovării vinului românesc, este necesar să găsim lideri politici și oficiali care să susțină și să promoveze acest sector, fie în mod direct, fie ca parte a unor eforturi mai largi de promovare a produselor românești.

Eu: Că „este necesar”... știm. Te rog, poți formula o scuză în limbajul de lemn al politicienilor pentru non-acțiune?

AI: Înțeleg observația ta. Este adevărat că, în unele cazuri, implicarea liderilor politici în promovarea vinului românesc poate fi mai limitată sau mai puțin evidentă. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că promovarea produselor agricole și alimentare, inclusiv a vinului, poate fi o prioritate în anumite circumstanțe și pentru anumite administrații.

În trecut, au existat diverse inițiative și evenimente la nivel național și internațional care au avut ca scop promovarea vinului românesc, iar unele dintre acestea au putut fi sprijinite sau susținute de către liderii politici și oficiali. Totuși, recunoaștem că există întotdeauna posibilitatea și nevoia de a face mai mult pentru promovarea și susținerea industriei viticole românești.

În cele din urmă, este important ca liderii politici să fie conștienți de importanța și potențialul industriei viticole românești și să sprijine inițiativele care contribuie la dezvoltarea și promovarea acesteia, în beneficiul economiei naționale și al comunităților locale.

Eu: Minunat! Poți participa la alegeri cu acest discurs! Din datele la care ai acces, Iliescu a introdus în discursul politic vinul românesc?

AI: Din datele mele, nu am acces la informații specifice despre discursurile publice ale domnului Ion Iliescu și modul în care a menționat vinul românesc în timpul mandatului său ca președinte al României (1990-1996 și 2000-2004). Discursurile publice și declarațiile politice ale liderilor pot fi documentate în diverse surse, inclusiv în arhivele presei, în transcrieri oficiale sau în lucrările de cercetare și analiză politico-socială.

Este posibil ca domnul Ion Iliescu să fi menționat vinul românesc în discursurile sale publice în diverse contexte, cum ar fi evenimente culturale, expoziții agricole, întâlniri diplomatice sau campanii de promovare a produselor românești. N-am găsit detalii specifice despre aceste mențiuni, dar ar putea fi înregistrate în sursele menționate anterior.

Eu: Președintele Băsescu? Îmi aduc aminte de promovarea vinurilor din Republica Moldova.

AI: Din informațiile la care am acces, nu am detalii specifice despre acțiunile președintelui Traian Băsescu în ceea ce privește promovarea vinului românesc în timpul mandatului său. Totuși, pentru informații specifice despre eventualele gesturi similare cu cele menționate pentru vinul din Republica Moldova, ar fi necesar să consultăm sursele de informații disponibile, cum ar fi arhivele presei sau comunicatele oficiale ale Președinției României din perioada respectivă.

Eu: Sigur, sursele tale sunt – deocamdată – limitate.

Dă-mi, te rog, un discurs optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin, viticultură, cu toate componentele asociate, prin prisma unui:

1. politician;

2. funcționar în administrație;

3. investitor privat;

4. român emigrat în străinătate;

5. sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora;

6. persoană în etate/bătrân;

7. om de știință;

8. medic;

9. părinte rămas singur în sat (mama), cu copiii plecați la muncă în străinătate.

AI: Iată discursul optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin și viticultură, prezentat din perspectiva fiecărei categorii de persoane menționate:

1. Politician:

„Dragi concetățeni, vinul și viticultura reprezintă o oportunitate imensă pentru dezvoltarea regională și națională. Prin promovarea și investițiile în acest sector, putem crea locuri de muncă, stimula turismul rural și spori exporturile, consolidând astfel economia țării noastre și oferind un viitor mai prosper pentru toți”.

2. Funcționar în administrație:

„Avem ocazia să transformăm peisajul economic și social al regiunilor noastre prin valorificarea potențialului vitivinicol. Prin colaborare între administrație și producătorii locali, putem să implementăm politici și proiecte care să sprijine modernizarea viticulturii, infrastructura rurală și dezvoltarea comunităților”.

3. Investitor privat:

„Vinul românesc are un potențial imens pe piața internă și externă. Prin investiții în tehnologie, marketing și dezvoltarea de branduri de calitate, putem să contribuim la creșterea competitivității produselor noastre și la atragerea de capital și expertiză în sectorul vitivinicol”.

4. Român emigrat în străinătate:

„Revenirea în țară poate fi facilitată de oportunitățile oferite de industria vitivinicolă în creștere. Prin implicarea în producția de vin și în dezvoltarea producției și a serviciilor complementare, putem revitaliza comunitățile din zonele rurale și construi un viitor mai bun pentru noi, pentru familiile noastre”.

5. Sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora:

„Revenirea în țară poate fi o experiență împlinitoare și benefică pentru cei care aleg să valorifice revitalizarea comunităților noastre prin viticultură, oenoturism. Prin conservarea tradițiilor, culturii și peisajelor locale, putem să contribuim la construirea unei Românii mai puternice, cu o populație mai unită”.

6. Persoană în etate/bătrân:

„Am văzut schimbările și evoluția din țara noastră de-a lungul anilor și sunt convins că vinul și viticultura pot juca un rol crucial în asigurarea unui viitor mai luminos pentru generațiile viitoare. Prin transmiterea cunoștințelor și tradițiilor noastre viticole, iar prin știință putem să păstrăm vie flacăra progresului, șansa generațiilor viitoare”.

7. Om de știință:

„Vinul nu este doar o băutură, ci și un domeniu fascinant pentru cercetare și inovare. Prin investiții în cercetare și dezvoltare, putem să îmbunătățim calitatea și durabilitatea viticulturii noastre, să ne adaptăm la schimbările climatice și să contribuim la avansul științific și tehnologic al țării”.

8. Medic:

„Consumul moderat de vin poate aduce beneficii pentru sănătate, iar promovarea vinului românesc de calitate poate contribui la educarea populației în privința unui stil de viață sănătos. Prin cultivarea și consumul de vinuri locale, putem să promovăm tradițiile și să contribuim la bunăstarea fizică și mentală a comunităților noastre”.

9. Mamă rămasă singură în sat, cu copiii plecați la muncă în străinătate:

„Vinul și viticultura pot fi o sursă de speranță și reînnoire pentru comunitățile noastre afectate de migrație. Prin angajarea în podgorii sau în dezvoltarea agroturismului (oenoturism, n.m.), putem să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre și să construim un viitor mai sigur și mai luminos, cu familii unite, cu bunicii, fiii, fiicele și nepoții la aceeași masă”.

Atât mai pot spune și eu: Doamne-ajută!

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Peelhy dezvoltă bio-stickere antimicrobiene pentru decontaminarea fructelor și legumelor proaspete cu coajă comestibilă. Acest start-up, al cărui fondator este român, a concurat cu peste 120 de soluții din 11 țări europene în cadrul BASF Innovation Hub 2023 și a ajuns în Marea Finală. Soluția câștigătoare a competiției este SpeedPox, din Austria, un  start-up care se ocupă cu reinventarea procesului în care sunt create rășinile epoxidice. BASF Innovation Hub este o competiție destinată soluțiilor de tehnologie curată (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork), parte integrantă a Pactului Verde European.

Start-up-ul românesc Peelhy a câștigat faza regională a competiției BASF Innovation Hub pentru un viitor sustenabil, organizată pentru Europa Centrală și de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pașculea, dezvoltă o idee de decontaminare a fructelor și legumelor proaspete cu coajă comestibilă, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolvă prin spălare. „Problema pe care am identificat-o este suprafața neigienică a fructelor și legumelor cu coajă comestibilă chiar și după spălarea sub jet de apă. Pe suprafața acestora rămân microbi și reziduuri de pesticide. Eticheta noastră apare direct pe fruct la stand și poate fi foarte ușor utilizată pentru că ea conține exact cantitatea de substanță ce igienizează. Eticheta antimicrobiană igienizează mult mai bine decât o face doar spălatul fructelor și legumelor cu apă la chiuvetă”, a arătat Marius Pașculea.

Soluția câștigătoare a Marii Finale și a ediției din acest an BASF Innovation Hub este SpeedPox, un start-up care reinventează procesul în care sunt create rășini epoxidice, o clasă importantă de materiale plastice, făcându-l mai accesibil pentru industriile auto, de sport, de agrement și multe altele. Fondatorii vor folosi marele premiu câștigat, în valoare de 5.000 euro brut, pentru a-și dezvolta în continuare ideea.

BASF Innovation Hub are loc pentru al treilea an la rând, iar interesul de participare al start-up-urilor a fost unul ridicat la ediția din 2023. „Anul acesta am primit peste 120 de înscrieri din 11 țări europene, mai mult decât în edițiile precedente. Europa are obiectivul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru înseamnă că guvernul, industria și indivizii trebuie să lucreze împreună, iar start-up-urile joacă un rol foarte important în acest context”, a declarat Andreas Lier, Managing Director BASF pentru România, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Sebastian Metz, director general al AHK România a adăugat: „Vom fi întotdeauna bucuroși să răsplătim inovația, mai ales când vizează sustenabilitatea și economia circulară. Este o veste foarte bună că atât de multe start-up-uri s-au înscris în competiția BASF, deoarece arată că tot mai mulți actori din societățile noastre, nu doar marile companii, au îmbrățișat ideea unui viitor verde. La fel ca în fiecare an, au fost multe proiecte bune pe hârtie. Consider că toate aceste tinere companii inovatoare care ne-au trimis planuri și schițe aplicabile, care pot fi implementate la costuri rezonabile, merită tot sprijinul nostru”. AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 600 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană.

BASF Innovation Hub este o competiție destinată ideilor care se ocupă de soluții de tehnologie curată (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork), care fac parte integrantă din Pactul Verde European. Competiția se organizează pentru 11 țări europene, inclusiv România. Anul acesta s-a desfășurat din luna mai până în noiembrie și au fost primite peste 120 de înscrieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că, începând cu 2 noiembrie 2023, sunt deschise primele sesiuni de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, cu fonduri disponibile prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Sesiunea de depunere pentru proiectele finanțate prin intervențiile DR 27 – Crearea/Modernizarea infrastructurii de acces agricole și DR 28 – Crearea/Mmodernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural se desfășoară în perioada 2 noiembrie 2023 – 29 februarie 2024. Alocarea financiară pentru DR 27 este de 100.000.000 de euro, iar pentru DR 28 sunt disponibile fonduri în valoare de  200.988.235 de euro.

Solicitările de finanțare pentru DR 30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se depun online în intervalul 2 noiembrie – 31 ianuarie 2024, fondurile disponibile fiind de 250.691.764 de euro, împărțite astfel: componenta națională - 175.484.235 de euro și componenta zona montană - 75.207.529 de euro. Valoarea sprijinului acordat pe care îl poate obține un tânăr fermier este de 70.000 de euro. De banii europeni nerambursabili pot beneficia fermierii care acționează în nume propriu și sunt organizați ca microîntreprindere sau ca întreprindere mică (PFA, II, IF). Pot accesa intervenția DR-30 și persoanele juridice unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploatației agricole.

„Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect ajunge la 1.000.000 de euro. Pentru tinerii fermieri, finanțarea prin intervenția DR-30 este, de asemenea, 100% nerambursabilă”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Pragul minim de selecție a proiectelor este de 40 de puncte pentru intervenția DR-27 și de 30 de puncte pentru DR-28 și DR-30. De asemenea, pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere (noiembrie 2023) este de 90 de puncte în cazul intervențiilor DR-27 și DR-28 și de 85 de puncte pentru DR-30. Pragurile de calitate scad treptat lunar, până la pragul minim.         

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererilor de finanțare, solicitanții au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente publicate pe pagina de internet AFIR, la secțiunea Finanțare.  

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță prelungirea înscrierii în programulul TalentA 2023, un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor din mediul rural. Până pe data de 31 mai, inclusiv, se pot alătura programului doamnele și domnișoarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness și vor concura la final pentru premii cu o valoare totală de 15.000 USD oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educațional se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data de 5 iunie și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde zece cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde patru cursuri.

Cursurile sunt susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperformining – companie de consultantță în afaceri, partener oficial al programului TalentA.

Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităilor agricole. De asemenea, acestea trebuie să dorească să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică și competitivă, dar și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 31 mai 2023. (România: , Republica Moldova: )

Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susținerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. În total, se acordă 15 000 USD, sumă distribuită astfel: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD. Calcul se face în moneda națională la cursul de schimb al BNR valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere va avea loc pe 13 octombrie 2023.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

• Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

• Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

• Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

• Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

• Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

• Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html