AZOT - REVISTA FERMIERULUI

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

Publicat în Cultura mare

În inima Capitalei, la sala „Studio” a Teatrului Național, luni, 14 ianuarie 2019, „natura” pozitivă a celor din Corteva Agriscience România, divizia de agricultură a grupului DowDuPont, s-a revărsat asupra sutelor de invitați la lansarea oficială în țara noastră a identității de brand.

Despre Corteva Agriscience știm încă din luna februarie a anului trecut, atunci când, în data de 28 februarie, James C. Collins Jr., Chief Operating Officer al diviziei de agricultură DowDuPont, anunța numele pe care divizia de agricultură DowDuPont (NYSE:DWDP) îl va avea în momentul separării de compania-mamă, preconizat pentru 1 iunie 2019. Compania de agricultură rezultată în urma acestei separări se numește Corteva Agriscience, numele fiind derivat din îmbinarea cuvintelor „inimă” și „natură” provenite din ebraică „kor-teh-vah” (cor-teva - inima [pământului], natură).

„Suntem trei entități mari, trei giganți, trei companii americane care se unesc. (...) Corteva Agriscience este unul dintre cei mai mari jucători în biotehnologie la nivel mondial. Suntem o companie la care nivelul de investiție zilnică în cercetare ajunge la aproape cinci milioane de dolari, înmulțit cu 365 de zile, investim undeva la două miliarde și ceva de dolari în cercetare”, a declarat Jean Ionescu, director general România și Moldova, Corteva Agriscience, luni, la evenimentul de lansare oficială a identității de brand în România. „Aducând împreună punctele forte ale DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences, vom putea beneficia de o prezență globală, de cunoștințe și de resurse diverse, pentru a ajuta fermele și fermierii să prospere oriunde. Împreună, vom forma un lider agricol unic, mai bine echipat pentru a aduce soluții inovatoare care vor îmbogăți viețile celor care produc mâncare și produse agricole, precum și celor care le consumă, oferind progres pentru generațiile de mâine. Este un mare potențial de creștere pentru România, de care pot beneficia fermierii și consumatorii”.

Corteva Agriscience a atras cele mai promițătoare talente și a dezvoltat tehnologii, inovații și centre de cercetare care îi oferă posibilitatea de a transforma domeniul alimentar, ajutând fermierii să beneficieze de culturi mai bune, mai sănătoase și mai abundente, utilizând pentru aceasta mai puține resurse naturale și contribuind la asigurarea unui lanț alimentar sigur și sustenabil pentru consumatori. Filiala din România a companiei este parte a diviziei comerciale Europa Centrală și de Est și are 145 de angajați cu normă întreagă, plus circa 450 de angajați sezonieri. Departamentul de cercetare al companiei este cel mai mare din România și cuprinde 24 de specialiști.

„Asistăm cu toții la provocări majore care se impun agriculturii. Sectorul trebuie să se integreze, pentru că nu există alte soluții. Șase din șapte furnizori mondiali principali fuzionează, demers la care cu toții asistăm, astăzi, aici. Vorbim de o fuziune a trei mari coloși din industria agricolă”, a afirmat, la rândul său, Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova. „Cei trei mari coloși – Dow, DuPont și Pioneer – s-au unit pentru că și-au dorit să pună împreună capacitățile de cercetare, de producție și forța de muncă pe care o au și de care dau dovadă pentru a crea produse noi mai prietenoase cu mediul și cu o activitate mai performantă”.

Șapte noutăți agrochimice și genetice

Pe lângă lansarea identității de brand, cu o pauză genială de teatru în care Horațiu Mălăele și Ion Caramitru au fost magistrali, evenimentul în sine a reprezentat și o modalitate de prezentare în premieră a unor produse ale companiei. Vorbim în acest caz de un erbicid, o soluție de management al azotului din sol, precum și de trei hibrizi noi de porumb și doi de floarea-soarelui.

„Venim cu cea mai inovativă soluție în erbicidarea culturilor de cereale. Este vorba de substanța activă halauxifen-metil, sub denumirea generică de Arylex active, pe care astăzi o lansăm aici, în fața dumneavoastră. O substanță activă care se va găsi în erbicidele destinate combaterii buruienilor la foarte multe culturi agricole”, a adăugat Maria Cîrjă. „Tot astăzi, vom lansa o soluție inovativă, și anume N-Lock, acea soluție de management al azotului, în majoritatea culturilor agricole. (...) Lansăm astăzi trei hibrizi de porumb și doi de floarea-soarelui”.

Pachetul tehnologic Pixxaro Super reprezintă o soluție eficientă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale și perene, în cultura de cereale păioase. Este o combinație de trei substanțe active cu moduri diferite de acțiune ce asigură prevenirea apariției fenomenului de rezistență.

Pachetul Pixxaro Super conține Pixxaro EC – un litru și Frontal 75 GD – 80 de grame. Doza recomandată este de 0,25 litri de Pixxaro EC și 20 g de Frontal 75 GD la hectar.

Perioada de aplicare este în primăvară, de la faza de trei frunze până la burduf. Perioada optimă de aplicare, când buruienile dicotiledonate sunt răsărite în masă și se află în faza de 2-4 frunze.

„Vorbim de un pachet cu aplicare în post-emergență care vă controlează toate buruienile cu frunză lată din cultura de cereale. Este un erbicid complet, controlând toate buruienile dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale. Această substanță activă – Arylex – este una nouă, care aparține celei mai noi clase, descoperită de compania Corteva – arylpicolonați”, a afirmat Ion Mutafa, category marketing manager erbicide, Corteva Agriscience.

Un alt produs prezentat în cadrul evenimentului de lansare a identității de brand Corteva a fost N-Lock MAX, un stabilizator de azot. Acesta se utilizează cu toate tipurile de fertilizanți cu azot. El asigură folosirea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, garantând o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot.

N-Lock MAX are o formulare modernă bazată pe micro-încapsulare care permite aplicarea activă cu ajutorul mașinilor de erbicidat, având o activitate de până la 12 săptămâni.

„Forma amoniacală a azotului este forma stabilă care rămâne în stratul rădăcinilor, în stratul superficial al solului. Aceasta este forma pe care ne-o dorim s-o avem cât mai mult la nivelul rădăcinilor. Tocmai asta este acest produs N-Lock MAX. Este un produs care menține azotul în stratul rădăcinilor, disponibil plantelor de porumb, de cereale păioase, de rapiță”, a precizat Ciprian Păcuraru, customer technology specialist în cadrul companiei.

În ceea ce privește materialul semincer, în cazul hibrizilor de porumb, prin vocea lui Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy, Corteva a prezentat invitaților patru noutăți.

În primă instanță vorbim de P8834 FAO 310 Optimum AQUAMax, un hibrid care aduce un potențial productiv ridicat și înlocuiește hibridul P9175 în propriul portofoliu al companiei.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 68.000-76.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

Are o productivitate excelentă, o excepțională toleranță la secetă și arșiță și o stabilitate bună.

„Acest hibrid are capacitatea, datorită producției extraordinare, de a-și depăși grupa de productivitate. Se bate cu hibrizi din grupa FAO 350 și este un hibrid pe care îl recomand cu cea mai mare tărie pentru cultura dublă”, a menționat Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy Corteva Agriscience România.

O altă noutate a fost reprezentată de hibridul de porumb P9889 FAO 380 Optimum AQUAMax. Acesta are o foarte bună toleranță la secetă și arșiță și este recomandat pentru toate zonele de cultură și tehnologii medii și intensive, urmând să înlocuiască un alt hibrid, și anume P9903.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 66.000-75.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

„P9889 va înlocui P9903 care este cel mai bine vândut hibrid din România în momentul de față. Peste 140.000 ha cultivate cu P9903. Productivitatea lui P9889 o depășește cu mult pe ale celorlalți hibrizi din piață și va fi cu siguranță un nou star al grupei semitimpurii”, a continuat Valentin.

Ultimul hibrid nou, prezentat de Mihai Valentin, a fost P0217 FAO 440 Optimum AQUAMax. Acesta este recomandat pentru zonele aride și semiaride de câmpie din sudul și vestul țării.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 60.000-65.000 de plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 68.000-75.000 plante recoltabile la hectar.

„P0217 are un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta reușește să exploreze un volum foarte mare de sol, și anume peste șase metri cubi”, a precizat Mihai Valentin.

Nu în ultimul rând, la capitolul noutăți din zona materialului semincer la floarea-soarelui, Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România, a prezentat doi noi hibrizi, și anume P64LE136 și P64LP130.

Primul din listă - P64LE136 ExpressSun - este un hibrid tolerant la secetă și arșiță, de talie medie, tolerant la lupoaie (Orobanche cumana), rasa G, rezistență la mană rasele 710 și 714, respectiv toleranță bună la Phomopsis și Sclerotinia.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-58.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 58.000-62.000 plante recoltabile la hectar.

„Este hibridul care a dat cele mai bune rezultate în loturile de testare. Este maximumul de productivitate pe care vi-l poate oferi compania, astăzi. Este un hibrid diferit, cu o talie mai redusă a plantelor, o poziție diferită a calatidiului, de tip pendul. El este recomandat pentru sudul și estul țării”, a afirmat Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România.

În fine, noutatea absolută, reprezentată de P64LP130, este hibridul semitimpuriu, cu un conținut ridicat de ulei, pretabil la secetă și arșiță. Bazându-se pe tehnologia Clearfield Plus, acest hibrid are o rezistență genetică și tehnologică la lupoaie (Orobanche cumana) din România (OR5+OR7). El are o toleranță bună la Sclerotinia și Phomopsis, plus un grad de autofertilitate ridicat.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-60.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 60.000-64.000 plante recoltabile la hectar.

„Acesta este hibridul numărul 1 în Turcia. Lucrul acesta ar trebui să ne spună următorul lucru – rezistență la secetă. În Turcia avem seceta aproape cea mai agresivă din câte găsim în această zonă. P64LP130 a devenit în doi ani de zile numărul 1 în Turcia”, a conchis Andrei Ciocoiu.

Corteva Agriscience unește activitățile DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences prin crearea unei companii autonome care transformă deja piața și va avea poziție de lider pe segmentele de piață: Semințe, Protecția Culturilor și Agricultură Digitală.

Noua companie a dezvoltat talente, tehnologii, inovații și capacități de cercetare care îi vor conferi o poziție unică în a transforma sistemul de alimentație ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale.

Publicat în Eveniment

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista