Invazia de contrafaceri ne sufocă și ne dă un sentiment de nesiguranță atunci când vrem să cumpărăm un anumit produs. De aceea, în ultima perioadă, pe lângă eforturile producătorilor  de a-și pune o amprentă cât mai greu de contrafăcut asupra produselor lor, se alătură și autoritățile administrative statale și suprastatale care oferă o certificare specifică. Din ce în ce mai mulți producători de la noi accesează această certificare, așa cum este și cazul pe care îl semnalăm în articolul de față. 

Județul Bistrița-Năsăud are o adevărată tradiție în ceea ce privește prelucrarea laptelui provenit, în funcție de arealul geografic, de la ovine/caprine sau bovine. Zona de câmpie a județului s-a remarcat prin prelucrarea laptelui de vacă, comuna Teaca fiind un important pion în această industrie. Calitatea brânzeturilor (brânză frământată, brânză sărată) și a smântânii (groșciorului) obținute aici este recunoscută de consumatori datorită caracteristicii de „produs viu”, nealterat de tehnologiile sofisticate utilizate la scară largă. 

Deja atestat ca Produs Tradițional

Într-o lume în care informația circulă cu ușurință, faima calității acestor brânzeturi depășește granițele, nu doar pe cele regionale, dar și pe cele ale județului și ale țării. Iar ca orice produs celebru, trebuie protejat de contrafaceri. Anul trecut, Lacto Sinelli a primit atestatul de produs tradițional din partea Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, devenind, în acest moment, cel de-al 32-lea produs tradițional atestat în  județul Bistrița-Năsăud. 

Conform ghidului de bune practici în atestare emis de MADR în anul 2014, produsul tradițional este un produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari și prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare, inclusiv un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse asemănătoare.

Pentru a figura în Registrul Național al Produselor Tradiționale, produsul trebuie să fie fabricat din materii prime locale; să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional.

Atestatul IGP

Următorul pas pe care și l-au propus producătorii este obținerea atestatului IGP, asta pentru că, spun ei, „în județul Bistrița-Năsăud nu este, deocamdată, niciun produs alimentar atestat IGP. Dorim ca produsul să fie recunoscut la adevărata lui valoare. Dorim să încurajăm producătorii din jurul nostru să-și pună munca în valoare și să demonstrăm că noi, cei din județul Bistrița-Năsăud, avem o istorie și o cultură a producerii de alimente foarte bine înrădăcinate”.

Există două forme de protecție legată de o zonă geografică pe care le pune la dispoziție Uniunea Europeană, pentru care a creat un registru de produse certificate. Este vorba despre Denumirea de Origine Protejată (DOP) și Indicație Geografică Protejată (IGP). Acestea recunosc și certifică într-un produs o calitate diferențiată, care provine din caracteristicile specifice mediului geografic în care sunt produse materiile prime, a metodei de producere aparte, precum și  a influenței factorului uman care participă la crearea lor. Diferența dintre ele constă în faptul că pentru a primi certificat DOP întregul proces de producție trebuie realizat în zona specificată, în timp ce statutul IGP este acordat chiar și atunci când doar o fază a procesului productiv este realizată în acea regiune. Pentru ambele scheme, ceea ce se cere este dovada legăturii „istorice” cu regiunile la care face referire cererea.

O mică istorie a produsului

Dovezile istorice privind vechimea și tradiția produsului sunt transmise prin izvoare orale culese de la localnici sau transcrise în monografii, manuscrise, cărți și reviste, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare. Datorită multitudinii de animale crescute în zonă (vite în zona de deal și oi în zona de munte), locuitorii valorificau laptele și prin producția de brânzeturi.

Tradiția preparării brânzei frământate derivă din faptul că zona Teaca este un perimetru cu o puternică cultură a creșterii vitelor, unde, notează Melania Cuc în „Cartea Archiudului”, editura Vatra Veche, apărută în 2022, la pag.47, „ciurda făcea parte integrantă din viața satului. Pășunatul pe hodaie (pășune) începea la Sf. Gheorghe și ținea până la Sf. Dumitru. [...] Erau două ciurde de vite. Una în stabulație pentru vitele care erau gestante sau tinere. Rămâneau pe pășune și ziua, și noaptea. [...] Cealaltă ciurdă, de zi, aduna vacile de lapte din tot satul”.

Iar în lucrarea monografică Pinticu - File de istorie, autorii, prof. univ. dr. Iacob Petru Pântea și Vasile Iuga de Săliște, arată că „Dealurile și mai ales pășunile din jurul localității Pinticu asigură hrana pentru primăvăratul, văratul și tomnatul vitelor adunate, precum și fânețele care oferă rezerva pentru iernat acasă. [...] Dintre toate animalele, locul cel mai important îl ocupă creșterea bovinelor, a vacilor, care sunt cunoscute atât pentru calitatea și cantitatea de lapte obținut, dar mai ales pentru rezistența la îmbolnăviri. [...] Din creșterea și vânzarea unor produse ce rezultă, populația localității Pinticu obține venituri care ajută la traiul de zi cu zi”.

Așa cum este prezentat în culegerea de studii, articole și comunicări a Muzeului de Istorie Bistrita, „File de Istorie”, „[...] Teaca a jucat un rol economic mai deosebit, cu târg medieval și centru viticol săsesc”. Iar în revista Bistrița, a aceluiași muzeu, se specifică despre localitatea Teaca faptul că a primit privilegiul „de a ține două târguri anuale, la 1 mai, respectiv la 27 iunie”.

Dorgo Leontina, localnică în vârstă de 87 de ani, relatează într-o declarație olografă: „[...] am vârsta de 87 de ani și de când mă știu în viață frământ brânza și o pun cu sare pentru iarnă. [...] Acasă, la părinți, am avut 4 vaci cu lapte și în fiecare zi făceam brânză. Brânza era mâncarea de toată ziua. Pentru iarnă o puneam în bărbânță și o începeam la Crăciun”.

O altă dovadă a producerii și comercializării brânzeturilor în zonă o reprezintă adresa Prefecturii județului Năsăud nr. 14.195/1945 către Pretura Lechința, prin care se solicită un „tablou cu cantitatea de caș sau brânză predată Prefecturii jud. pentru aprovizionarea funcționarilor județeni. [...] De aceste date avem nevoie pentru a putea lichida și achita prin rețineri din salarele funcționarilor a cașului (brânzei) predate”.

În anul 1952 s-a înființat Întreprinderea de Colectare și Industrializare a Laptelui și aflăm din cartea „Județul Bistrița-Năsăud”, scrisă de T. Morariu, I. Buta, A. Maier, ce face parte din colecția „Județele Patriei”, că „pentru o mai bună aprovizionare cu lapte s-au organizat în comunele principale centre de colectare și prelucrare, ca de exemplu [...] Teaca - telemea, smântână și cazeină [...]”.

În statutul comunei Teaca din 2006, la pagina 13 este precizat că „produsele alimentare se înscriu la rândul lor în economia comunei Teaca: [...] produse lactate (brânzeturi)”.

Trebuie să mai spunem că logo-ul pe care îl va primi acest produs după atestare va avea un efect benefic atât pentru consumatori, cât și pentru producători. Primii vor avea certitudinea că vor cumpăra un produs de calitate, simplificând cercetarea pe care ar trebui să o facă și eliminând incertitudinea cu care s-ar confrunta. În timp ce pentru cei din urmă încrederea cumpărătorului pentru un astfel de produs va genera o creștere a dispoziției de plată și implicit a vânzărilor.

Puțin despre rețetă

Bunuș Vasile prezintă într-o scrisoare olografă „povestea brânzei frământate de Teaca o rețetă tradițională din moși strămoși învățată de la Tata și Tata de la bunici [...]. Brânza se prelucra din lapte de vacă [...] se închega cu cheag făcut din rânză de miel sau de vițel sugar. [...]. Se lăsa la închegat [...] se stoarce de zer, după o zi se scoate [...] și se pune pe o poliță unde se lasă la copt să se usuce. Când cașul este copt, capătă o culoare galbenă. Se ia cașul, se macină, se pune sare după gust după care se frământă bine până se face moale. După frământare se pune în vase cu capac. Pe timpuri se îngropau în pământ pe o perioadă de câteva luni sau în fântână cu apă [...] se păstra până când aveau nevoie de consum. Brânza frământată care nu se depozita se ducea la Teaca la piață se vindea la Kg”.

Brânza frământată de Teaca a fost prezentă la începutul acestui an, în  perioada 19-28 ianuarie 2024, la Berlin, Germania, unde s-a desfășurat cea de-a 88-a ediție a expoziției „Săptămâna Verde 2024”, bucurându-se de un real succes. Expoziția „Săptămâna Verde 2024” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură atât în Europa, cât și pe plan mondial.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2024

Abonamente, AICI!

Mihai Baniță este enologul LacertA, cramă din Dealu Mare, cu o suprafață de circa 80 de hectare cu viță-de-vie la Fințești – județul Buzău. În cazul interlocutorului nostru, meseria s-a transmis din tată-n fiu. „Chemarea sângelui” a fost mai puternică decât Mecanica, facultate absolvită de Mihai Baniță în anii `90.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ați descrie rolul unui enolog?

Mihai Baniță: Enologul este cel care stabilește tot parcursul tehnologic de obținere a unui vin de la faza de strugure recoltat adus la cramă până la vinul din pahar. Trebuie să stabilească și să urmărească respectarea procedurilor cuprinse în cadrul fiecărei etape tehnologice, începând cu momentul recoltării (pe care-l stabilește împreună cu viticultorul), continuând cu partea de procesare primară a strugurilor, etapa de declanșare și desfășurare a fermentației alcoolice, urmărirea și gestionarea parametrilor fizico-chimici și organoleptici din timpul fermentației, derularea corectă și la timp a etapelor de condiționare și stabilizare a vinurilor, urmărirea evoluției vinurilor din timpul maturării sale, stabilirea momentului îmbutelierii și asigurarea derularea acesteia în condițiile cele mai bune pentru asigurarea unui produs de cât mai înaltă calitate în sticlă.

Astfel, enologul, prin deciziile și prin munca lui și a colaboratorilor săi, reușește să aducă plusvaloare produsului.

Reporter: Ce v-a atras spre această meserie? Care-i parcursul dvs. în domeniul vitivinicol?

Mihai Baniță: Apropierea mea de această ocupație revine într-o mare măsură ,,chemării sângelui”. Și spun acest lucru pentru că mare parte din familia tatălui meu a fost implicată în domeniul viticol. Bunicul meu, tatăl meu, doi frați ai tatălui meu au lucrat toată viața în viticultură.

Am copilărit în Ploiești, oraș în care am absolvit în 1990 un liceu cu profil matematică-fizică. Imediat după liceu am început cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnice București. După absolvirea facultății m-am angajat ca inginer mecanic în cadrul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească unde, printr-o conjunctură favorabilă, a trebuit să fac vin din prima lună de activitate, adică din toamna anului 1995. Această conjunctură a declanșat „chemarea sângelui” schimbându-mi parcursul profesional din zona politehnică în cea vitivinicolă.

Am lucrat opt ani la ICDVV Valea Călugărească în cadrul secției de Microvinificație, conducând-o de altfel o bună perioadă de timp. În această perioadă am absolvit și Facultatea de Management Agricol și Masterul de Tehnologii Vinicole organizat de către USAMV București în colaborare cu GTZ Germania.

Acesta este în câteva cuvinte parcursul meu din prima etapă a carierei mele profesionale. Momentul cheie din această etapă a fost decizia domnului profesor Viorel Stoian, care era director general al ICDVV Valea Călugărească, de a mă implica, imediat după angajare, în activitatea de producție de la Microvinificație, chiar dacă pregătirea mea era în alt domeniu, iar experiența era doar la stadiul de vinificare în gospodăria proprie. La Microvinificație am început să deslușesc tainele acestei fascinante meserii având posibilitatea colaborării cu mulți specialiști din acest domeniu. Mi-a plăcut să fur meserie de la dânșii, mi-a plăcut să lucrez efectiv și nu mi-a fost frică de greșelile inevitabile pe care poți să le faci din cauza lipsei de experiență. Sunt aspecte foarte importante din cadrul acestui domeniu atât de complex.

Un alt moment cheie a fost acela când un vin obținut în gospodăria proprie din struguri de Fetească Albă recolta 2000 a obținut în primăvara anului 2001 o medalie de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București. Atunci a fost clar pentru mine că schimbarea parcursului meu profesional a fost într-o direcție corectă.

Reporter: Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Mihai Baniță: Perioada de fermentație alcoolică este fascinantă. Fiecare vin este unic și nu se poate repeta. Dacă se merge pe trasabilitate în spate se ajunge la alt butuc de vie, alte condiții climatice, alți oameni care au desfășurat manopera și așa mai departe. Sunt foarte multe variabile în spatele fiecărui litru de vin obținut.

În timpul fermentației alcoolice vinul este foarte sensibil și orice decizie, care, de altfel, trebuie să fie rapidă, influențează în bine sau rău viitorul vin. De fapt, toți enologii din lume intră ca într-un sevraj înainte de începerea recoltatului așteptând declanșarea proceselor de creație ale vinurilor din recolta respectivă. Iar o dată cu începerea fermentației alcoolice se dezvoltă și toate variabilele vinurilor provenite din soiuri diferite, din parcele diferite, din momente de recoltare diferite, tehnologii de vinificare diferite etc.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?

Mihai Baniță: Consumatorii trebuie să acorde o șansă fiecărui vin pe care-l consumă. Fiecare vin are șansa lui pe masă, un vin se bea în momente diferite, cu mâncare diferită sau fără mâncare, cu stare psihică mai bună sau mai rea, pe vreme însorită sau pe ploaie.

În spatele fiecărei picături de vin dintr-un pahar se regăsește munca unui număr impresionant de oameni, de la cei care îngrijesc via pe durata întregului an până la cei ce pun în valoare vinul.

Munca din spatele unui vin este foarte complexă, în acest domeniu fiind înglobate minimum patru ocupații diferite, pe care le enumăr foarte pe scurt în continuare.

Viticultorul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a strugurilor stabilind momentul și metoda tăierilor de rod, ce substanțe de combatere se folosesc pe parcursul tratamentelor fitosanitare, cum se întreține plantația pe rând și pe intervalul dintre rânduri etc.

Enologul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a vinurilor transformând strugurii și mustul în această băutură atât de nobilă și sănătoasă, stabilește împreună cu viticultorul momentul optim de recoltare al fiecărei parcele viticole, stabilește tehnologiile de vinificare cu toate aspectele lor etc.

Degustătorul este cel care evaluează tehnic vinul din pahar, punctând aspectul, mirosul, gustul vinului, echilibrul, complexitatea, vioiciunea acestuia și alți parametrii tehnici.

Somelierul este cel care face legătura dintre vin și zona gastronomică. Asociază și sugerează vinurile care vor completa cel mai bine fiecare element culinar având cunoștințe aprofundate despre modul în care mâncarea și vinul funcționează în armonie.

Am vrut special să fac referire la toate aceste patru ocupații care contribuie la dezvoltarea corectă a imaginii vinului în existența noastră.

Consumatorii trebuie să conștientizeze că vinul este cea mai nobilă și sănătoasă băutură, de altfel singurul organism viu în stare lichidă care se naște, crește, trăiește și moare fiind într-o permanentă schimbare sub influența unei multitudini de factori interni și externi.

Reporter: Care este vinul de care ești cel mai mândru din întreaga carieră?

Mihai Baniță: Ar fi nedrept să nominalizez un singur vin pe care l-am făcut de când am început această călătorie atât de interesantă în lumea vinificației și nu o s-o fac. Un vin se bea în condiții diferite și faptul că are aprecierea enologului nu garantează nimănui că îi va fi pe plac.

Mai important pentru mine este atunci când oamenii apreciază vinurile, le savurează cu plăcere și transmit mai departe informația despre calitatea pe care au găsit-o în sticlă. De-a lungul anilor am obținut vinuri care au fost apreciate atât ca vinuri monovarietale cât și cupaje, așa cum au fost atât vinuri roșii cât și albe.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinire a criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023–2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024.

Principalele modificări ale Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 vizează:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată în anul 2025: 3 martie – 13 iunie 2025, inclusiv.

• Clarificarea situațiilor în care terenurile scoase din circuitul agricol pot fi eligibile la plată. Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă, cu excepţia următoarelor situații: a) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului şi pe care se desfăşoară activitate agricolă. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate; b) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 18/1991 fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe care nu au fost demarate lucrările de construcție potrivit prevederilor art. 76 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinţei nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările și completările ulterioare sau pentru care nu a fost înocmit procesul-verbal de predare a amplasamentului către executantul lucrărilor și pe care se desfăşoară activitate agricolă și sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului calendaristic. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că desfășoară activitate agricolă și terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare în cursul verificărilor efectuate, după caz, fermierului sau autorităților abilitate în domeniul construcțiilor.

• Acordarea posibilității fermierilor de a solicita plata pentru toate terenurile utilizate în scop agricol și aflate la dispoziția lor pe întreg anul calendaristic, chiar dacă acestea au fost scoase din circuitul agricol.

• Actualizarea Anexei nr. 10 – „Lista activităților non-agricole”.

• Înlocuirea Anexei nr. 19 – „Model Caiet de pășunat” pentru eco-schema PD-27, pentru clarificarea modului de completare de către fermieri.

Fermierii pot modifica cererile de plată depuse anterior, conform noilor prevederi.

Proiectul poate fi consultat accesând link-ul: https://shorturl.at/ejjvX

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Săptămâna trecută, joi – 8 mai 2025, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV. România are mare nevoie de cooperative agricole a fost concluzia la care au ajuns toți cei prezenți.

Au aderat sub umbrela UNCSV încă patru cooperative agricole, ajungând la 63 de cooperative agricole funcționale din sectorul vegetal, consolidându-și astfel rolul de reprezentare a intereselor cooperativelor agricole atât la nivel național, cât și european.

Cooperativele agricole din țara noastră trebuie să se dezvolte cât mai rapid posibil atât prin creșterea numărului de membri, cât și prin fuziuni între cooperative care să le asigure competitivitatea pe piața unică.

„Promovarea sistemului cooperatist la nivel național și internațional este un obiectiv realizabil printr-o conlucrare eficientă a tuturor Uniunilor de Ramură existente în România. Astfel, am avut prilejul de a-i avea alături pe colegii din sectorul taurin și horticol: UNCST-BOVICOOP și HORT INTEGRA. Împreună am pus bazele unei strategii optime care să îndeplinească obiectivul comun propus. Ne propunem să fim un exemplu de pragmatism, o echipă a faptelor, mai puțin a vorbelor și să fim împreună pentru viitorul cooperativelor agricole competitive, funcționale și corecte cu munca și rezultatele propriilor membri. Ne dorim ca această întâlnire să fie un nou pas în direcția unei agriculturi românești moderne, cooperatiste, sustenabile și orientate spre rezultate”, a transmis UNCSV.

Reprezentanții cooperativelor au făcut schimb de experiență, au analizat rezultatele anului 2024, provocările actuale, au dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor, cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care li se adresează, au trasat direcția pe care o va urma Uniunea și au stabilit obiectivele UNCSV pentru 2025, dar și planuri de viitor pentru cooperativele membre.

Au fost prezentate principalele 16 proiecte legislative aflate în dezbatere la nivel european și activitatea UNCSV în ceea ce privește proiectele respective:

• Continuarea demersurilor acordării derogărilor pentru neonicotinoide, inclusiv menținerea acetamiprid (Mospilan) și modificarea Regulamentelor Europene 783, 784, 785/2015 prin includerea la excepții și a arealelor de cultură unde pragul economic de dăunare este depășit de la natură;

• Realizarea tuturor demersurilor posibile pentru păstrarea bugetului PAC post 2027 distinct, crescut până la 1% din PIB-ul UE;

• Finalizarea convergenței externe a plăților directe începând cu 2028 și actualizarea suprafeței pentru care se achită subvenții;

• Inițierea tuturor demersurilor posibile pentru respingerea acordului MERCOSUR;

• Măsuri privind rezolvarea situației extrem de grave generate de importurile de produse procesate din cereale și oleaginoase din Ucraina și Rep. Moldova, care blochează achizițiile industriei de procesare de produse de la fermierii români;

• Introducerea în legislație și implementarea de condiții de reciprocitate, practici comerciale loiale, controale produse agricole România UE – state terțe;

• Introducerea în legislație privind APA și Pachetul APĂ a irigării culturilor;

• Susținerea sectorului agroalimentar de către toate instituțiile și reprezentanții numiți sau aleși în legislația privind CREDITE NATURALE și NITRAȚI;

• Aprobarea Regulamentului privind noile tehnici genomice în concordanță cu poziția României, respectiv anularea Anexei 2, separarea convenționalului de NGT 1 și NGT 2, definirea inovației, creând baza legală a genei/proceselor care să fie patentat și introducerea standardelor prin legislația națională;

• Simplificări PAC;

• Pactul ecologic și utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor (SUR);

• Agricultura Regenerativă;

• Restaurarea naturii și monitorizarea solului;

• Directiva privind emisiile industriale;

• Cadrul de certificare pentru îndepărtarea carbonului + mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră;

• Carnivore mari.

Misiunea de bază a UNCSV este să asigure reprezentativitate pentru cooperativele agricole la nivel național și european, să urmărească încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibă capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Privind la progresul tehnologic rapid din lume, observăm că impactul inovației asupra dezvoltării nu depinde doar de idei îndrăznețe, ci și de aplicarea lor în rezolvarea problemelor reale. Puține sectoare ilustrează acest lucru mai bine decât agricultura.

Producția de alimente se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza schimbărilor climatice, resurselor naturale limitate și a creșterii populației globale. Seceta, degradarea solului și apariția unor boli noi ale plantelor devin din ce în ce mai frecvente, în timp ce de la fermieri se așteaptă să producă mai multă hrană, cu valoare nutrițională mai mare și cu resurse mai puține. Pentru a răspunde acestor așteptări, agricultura are nevoie de inovație, iar știința oferă instrumente care pot ajuta.

Una dintre cele mai transformatoare evoluții este reprezentată de Noile Tehnici Genomice (NGTs). Aceste instrumente avansate, cum ar fi CRISPR Cas, permit oamenilor de știință să facă modificări precise și direcționate în propriul genom al plantei. În loc să se introducă gene din alte specii, CRISPR permite ajustări în cadrul aceleiași plante, care s-ar putea întâmpla și în mod natural, dar mult mai rapid și cu o precizie sporită. Este ca și cum ai folosi un editor de text pentru a îmbunătăți o singură propoziție, în loc să rescrii întreaga pagină.

Spre deosebire de organismele modificate genetic (OMG), NGT-urile lucrează în cadrul materialului genetic propriu al plantei, permițând modificări mai precise, cu un aspect natural și adesea imposibil de diferențiat de ameliorarea convențională, dar realizate într-un timp mult mai scurt. Această precizie permite dezvoltarea unor culturi care tolerează mai bine seceta, folosesc apa mai eficient sau rezistă dăunătorilor și bolilor. NGT-urile pot, de asemenea, îmbunătăți profilul nutrițional al alimentelor, de exemplu, prin creșterea conținutului de vitamine sau reducerea alergenilor, oferind beneficii de la fermă până pe masa consumatorului.

Acces egal la inovații

În timp ce fermierii din alte regiuni beneficiază deja de aceste tehnologii, mulți din Europa nu au încă acces la aceleași instrumente. Pentru a rămâne competitivi, fermierii din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România, au nevoie de acces egal la inovații care susțin productivitatea, reziliența și sustenabilitatea.

Inovația în agricultură depinde și de o colaborare solidă. Progresul științific este cel mai eficient atunci când cercetătorii, amelioratorii și fermierii fac schimb de cunoștințe și răspund provocărilor reale din teren. Amelioratorii beneficiază de cele mai recente descoperiri științifice, la fel cum cercetătorii câștigă prin înțelegerea realităților de pe teren. Înlesnirea acestui schimb este esențială pentru ca inovația să aducă valoare în practică.

Această viziune este reflectată și de perspectiva lui Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Asociației Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii din județele estice ale României. „Noile tehnici de ameliorare genomică reprezintă un salt uriaș al științei, cu potențialul de a duce la cercetarea și dezvoltarea unor soiuri mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile actuale ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi noi, fermierii din Uniunea Europeană, astfel încât să ne putem susține în continuare afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa cu concurenții noștri de pe alte continente”, subliniază Cristian Stoica.

Înțelegerea publică este la fel de importantă. Tehnologii precum NGT-urile nu sunt încă bine cunoscute, iar mulți oameni nu înțeleg cum funcționează sau în ce mod diferă de OMG-uri. Prin urmare, este esențială o comunicare transparentă, bazată pe știință, pentru a construi încredere și un dialog public informat.

Inovația în agricultură joacă un rol esențial în abordarea celor mai presante provocări ale prezentului, iar știința și tehnologia contribuie la construirea unui sistem alimentar mai sustenabil și mai stabil pentru viitor. La Corteva Agriscience, suntem mândri să susținem acest progres prin dezvoltarea de instrumente și cunoștințe care îi ajută pe fermieri să aibă mai bine grijă de culturile lor, acum și pentru generațiile viitoare.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) - Sucursala Tulcea organizează pe 12 mai 2025, la Teatrul  „Jean Bart”, de la ora 11:00, semifinala concursului de planuri de afaceri „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, parte a programului național omonim. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” are drept scop descoperirea vocației liceenilor și susținerea educației antreprenoriale cu aplicabilitate practică.

Ajuns la a treia ediție, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este cel mai amplu program național dedicat descoperirii vocației tinerilor, adresându-se liceenilor cu abilități antreprenoriale, profesorilor, cât și antreprenorilor care vor întâlni în adolescenții înscriși la concurs angajații de mâine.

Într-un context profesional caracterizat de schimbări rapide și incertitudini constante, identificarea vocației personale și integrarea educației antreprenoriale în parcursul adolescenților devin imperative. CONAF oferă tinerilor posibilitatea de a-și descoperi pasiunile și talentele înnăscute, facilitând adaptarea lor în piața muncii aflată într-o continuă evoluție. Prin sesiuni de educație antreprenorială susținute de experți cu experiență, aceștia primesc instrumentele necesare pentru a transforma pasiunea în inițiative concrete, durabile și cu un impact real asupra societății.

Anul acesta, CONAF Sucursala Tulcea împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Tulcea au organizat ore de educație antreprenorială pentru 380 elevi din șapte licee din două localități din județ.

La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri participă nouă echipe formate din patru-șase elevi. În cadrul evenimentului sunt prezenți reprezentanți de cel mai înalt rang ai autorităților locale, antreprenori cu notorietate, elevi și profesori. Juriul, format din antreprenori de renume, punctează ideea de afaceri, punerea în aplicare, rezultatele prevăzute prin planul de afaceri, lucrul în echipă prin identificarea rolului corect pentru fiecare membru al echipei, precum și modalitatea de prezentare.

Primele două echipe câștigătoare, calificate la finală, vor participa la prezentări și discuții susținute de organizatori, autorități locale implicate și antreprenori cu notorietate națională. Aceste discuții îi vor ajuta pe liceeni să-și înțeleagă mai bine interesele și potențialul în acest domeniu și le vor oferi o perspectivă valoroasă asupra lumii antreprenoriale.

„Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este organizat în parteneriat cu Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Națională a Antreprenorilor. Anul acesta, programul se desfășoară în 27 de județe, urmând ca marea finală să fie organizată pe 2 iunie, la București.

Partener principal: Auchan

Proiect inițiat de CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, Coorganizator Asociația Națională a Antreprenorilor

Parteneri naționali: Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara, Bizz Club, UNICEF România, Patronatul Femeilor Antreprenor, Adservio, Kids in Business

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Avantajele erbicidării în postemergență au un aport important în alegerea erbicidului. De asemenea, spectrul de buruieni și dominanța acestora sunt aspecte foarte importante atunci când ne gândim care sunt posibilitățile de combatere a buruienilor.

Cele mai importante avantaje ale erbicidării în postemergență la cultura porumbului:

• Posibilitatea de a nu depinde de precipitații;

• Posibilitatea de a vedea buruienile care trebuie combătute;

• Pretabilitatea față de toate tipurile de lucrări ale solului.

Principal^® Forte, caracteristici și avantaje esențiale

Tehnologia Safener încorporată protejează porumbul, reducând riscurile de fitotoxicitate, chiar și în condiții de stres.

Fereastră largă de aplicare. Poate fi utilizat de la stadiul de 2 la 9 frunze (BBCH 12-19), asigurând flexibilitate în utilizare.

Eficiență maximă în combaterea buruienilor. Luptă cu succes împotriva principalelor specii de buruieni graminee (Agropyron - pir, Panicum - mei, Echinochloa – iarbă bărboasă, Setaria - mohor, Avena fatua – ovăz sălbatic) și dicotiledonate (Chenopodium – lobodă sălbatică, Xanthium - cornuți, Polygonum convolvulus – hrișcă urcătoare, Ambrosia, Amaranthus - știr, Solanum - zârnă, Melandrium, samulastră de floarea-soarelui (inclusiv ExpressSun^® și Clearfield^®), Convolvulus arvensis - volbură, Sonchus arvensis - susai, Cirsium arvense - pălămidă, Euphorbia cyparissias - laptele cucului sau busuioaca măgărească.

Fără restricții în rotația culturilor. Poate fi folosit fără probleme în rotație cu alte culturi, oferind un beneficiu pe termen lung pentru fermieri.

Selectivitate excelentă. Se poate aplica cu succes de la stadiul de 2 frunze până la 9 frunze ale porumbului, protejând în același timp cultura.

Pentru a obține cele mai bune rezultate în combaterea buruienilor, Principal^® Forte se aplică atunci când buruienile sunt în creștere activă, iar condițiile meteorologice permit aplicarea eficientă a soluției. Doza recomandată pentru utilizare este de 480 g/ha + 0,2% v/v Vivolt^®, adaptată în funcție de volumul de apă utilizat pentru pregătirea soluției de stropit.

Aplică inteligent, combate eficient și NU rata fereastra optimă de erbicidare!

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un moment în care agricultura românească are nevoie mai mult ca oricând de soluții sustenabile și inovație științifică, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător COACH-USV prezintă rezultatele remarcabile ale cercetătorilor care modelează viitorul. Centrul, care are sediul în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, oferă servicii psiho-socio-juridice și servicii de mentorat și coaching studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor din întreaga Regiune de Dezvoltare N-E a României. Articolul de față prezintă parcursul profesional și contribuțiile remarcabile ale cercetătorului dr. Ioan Cătălin Enea, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava, un reper național în domeniul agronomic.

Într-o lume agricolă tot mai afectată de schimbările climatice, degradarea solurilor și presiunea pe resursele naturale, cercetarea românească își caută cu și mai multă intensitate vectorii de inovație. Unul dintre aceștia este dr. Ioan Cătălin Enea, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava, o instituție cu aproape 80 de ani de activitate și o misiune clară: să aducă știința în slujba fermierului și a consumatorului român.

Un lider format în teren, laborator și comunitate științifică

Ioan Cătălin Enea are 49 de ani și peste două decenii de experiență în cercetare agricolă. A absolvit în 2001 Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, și-a aprofundat studiile printr-un masterat în evaluarea și conservarea terenurilor agricole, iar în 2012 și-a susținut doctoratul cu o temă actuală: combaterea biologică a gândacului din Colorado prin utilizarea bioinsecticidelor și a metaboliților vegetali autohtoni.

Dr. Ioan Cătălin Enea a urcat treptat în ierarhia profesională, de la asistent de cercetare stagiar în 2003, la cercetător științific, apoi secretar științific, și din 2021, director general al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava. Parcursul său reflectă nu doar o traiectorie profesională solidă, ci și o fidelitate rară față de o instituție și o regiune.

SCDA Suceava, un bastion al agriculturii durabile

Stațiunea, fondată în 1946, este prima unitate de cercetare agricolă din Regiunea de Nord-Est a României. Activitatea sa se axează pe cultura plantelor de câmp, ameliorarea genetică și dezvoltarea de tehnologii sustenabile pentru protecția plantelor.

Până în prezent, stațiunea a creat și omologat 64 de soiuri și hibrizi adaptați zonelor cu climat rece și umed, un sprijin crucial pentru agricultura din Regiunea de Nord-Est a României și nu numai.

Infrastructura de cercetare este complexă: laboratoare moderne, sere, casă de vegetație, un laborator de condiționare și depozitare semințe cu o capacitate de 6.000 de tone, bibliotecă și spații experimentale pe 570 de hectare, plus puncte satelit la Pojorâta și Moldova Sulița. Centrul experimental de la Pojorâta este unicul din România specializat în testarea rezistenței cartofului la patogenul de carantină Synchytrium endobioticum.

Hibrizi și soiuri pentru provocările viitorului

Sub conducerea lui dr. Ioan Cătălin Enea, SCDA Suceava a făcut pași importanți în modernizarea agriculturii românești. Un exemplu concret este hibridul de porumb Suceava M – extratimpuriu, rezistent, cu adaptabilitate largă, dar și soiurile de cartof Event și Impuls, premiate internațional pentru productivitate, calitate și rezistență la stres climatic, datorită cercetătorului Dumitru Bodea.

În plus, stațiunea desfășoară în prezent programe de ameliorare genetică pentru cinci specii majore: grâu, secară, orzoaică, porumb și cartof. „Am reușit să creștem randamentele la porumb, cartof și plante furajere de peste patru ori față de perioada de început. Aceste rezultate nu rămân în reviste, ci ajung pe câmp, în hambare și, în cele din urmă, în buzunarul consumatorului”, precizează dr. Ioan Cătălin Enea.

Protecția plantelor, o misiune cu miză ecologică

Pentru dr. Ioan Cătălin Enea, protecția plantelor nu este doar o disciplină academică, ci o responsabilitate față de mediu și societate. Activitatea sa s-a concentrat pe dezvoltarea de metode ecologice de combatere a bolilor și dăunătorilor, raționalizarea utilizării pesticidelor și promovarea insecticidelor bioraționale. Este un adept al agriculturii sustenabile și al echilibrului ecosistemic. „Știința trebuie să lucreze cu natura, nu împotriva ei”, afirmă cercetătorul.

Cercetătorul dr. Ioan Cătălin Enea este autor sau coautor a zece cărți de specialitate și peste o sută de lucrări științifice. A fost implicat în numeroase proiecte naționale și internaționale, în calitate de director, coordonator sau cercetător, acumulând o experiență vastă în cercetare aplicativă. În 2016, a fondat Revista Bucovina Agronomica, cu scopul de a disemina rezultatele cercetării agricole și de a sprijini formarea fermierilor prin informații accesibile, actualizate și relevante.

Printre distincțiile recente pe care le-a obținut se numără Premiul „Nicolae Săulescu” al ASAS pentru lucrarea „Cultura bobului”, medalii de aur și diplome de excelență obținute în 2023 pentru soiurile de cartof dezvoltate la Suceava. Dar poate cea mai valoroasă contribuție rămâne formarea tinerilor specialiști. „Stațiunea și-a îndeplinit misiunea nu doar prin soiurile create, ci și prin oamenii pe care i-a format. Tineri care înțeleg cât de importantă este știința pentru viitorul agriculturii”, subliniază directorul SCDA Suceava.

Provocările prezentului: climă, resurse, subfinanțare

Cercetarea agricolă se confruntă însă și cu dificultăți majore. De la schimbări climatice accelerate, la rezistența crescută a dăunătorilor, lipsa apei și degradarea solurilor, până la subfinanțarea cronică a sistemului de cercetare. În plus, decalajul dintre cercetare și aplicare practică rămâne un obstacol greu de depășit. „Chiar și așa, nu ne putem opri. Cercetarea trebuie să livreze soluții rapide, sustenabile și adaptate realităților de azi. De asta are nevoie agricultura, de știință, nu de improvizație”, afirmă dr. Ioan Cătălin Enea.

Tinerii interesați de agricultură primesc un mesaj direct: „Primul sfat ar fi… să-și dorească! Da, e greu, da, e un domeniu subfinanțat. Dar impactul pe care îl poți avea este uriaș. Dacă vrei să schimbi lumea, cercetarea e locul potrivit.”

Dr. Enea încurajează formarea încă din facultate: participare la conferințe, proiecte, cercuri științifice, dar și deschiderea spre noile tehnologii: senzori, drone, software agricol. „Trebuie să știi să vorbești cu fermierul, să-i traduci știința în soluții simple și aplicabile.”

Pentru directorul SCDA Suceava, cercetarea agricolă este o misiune globală, un domeniu care nu doar creează cunoștințe, ci influențează direct hrana, sănătatea și echilibrul ecologic al planetei. Pentru dr. Ioan Cătălin Enea, cercetarea agricolă este mult mai mult decât o activitate științifică, este o misiune cu miză globală, care combină știința, natura și responsabilitatea socială. Într-un context marcat de schimbări climatice, insecuritate alimentară și presiuni tot mai mari asupra mediului, rolul cercetării este vital. „Facem asta pentru a hrăni o lume în creștere, pentru a proteja natura și pentru a aduce știința mai aproape de oameni. Iar dacă nu facem asta acum, s-ar putea să nu mai avem timp să corectăm ce se poate încă salva”, afirmă cercetătorul.

Dincolo de laboratoare, hibrizi, soiuri și grafice de producție, munca unui cercetător agricol înseamnă curajul de a inova și răbdarea de a construi pe termen lung, chiar și atunci când resursele sunt limitate. Este o chemare care cere pasiune, perseverență și o viziune clară asupra viitorului, un viitor în care agricultura sustenabilă devine cheia echilibrului dintre om și natură.

Articol de: prof. univ. dr. ELENA-BRÂNDUŞA STEICIUC - director COACH USV & drd. OANA GROSU - consilier psiholog & lector dr. SERGIU RAIU - consilier sociolog COACH USV

Materialul a fost realizat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)”

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat pe site-ul instituției două noi ghiduri informative pentru implementarea intervențiilor din sectorul vitivinicol.

Astfel, au fost publicate Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, precum și Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Materialele de informare au caracter de îndrumare a solicitanților în vederea pregătirii, derulării şi implementării programelor de investiții, conform condițiilor de eligibilitate, a cerințelor de bază ale UE și a altor cerințe specifice”, precizează APIA.

Valoarea maximă a asistenței financiare acordate în cadrul Intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” este de 1.500.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe şi de 400.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Valoarea maximă a sprijinului public acordat în cadrul Intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” este de 650.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe și de 250.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Sesiunile de depunere aferente programelor de investiții IS-V-02 și IS-V-07 se închid în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 120% din limitele bugetare stabilite în nota de lansare.

Plățile de către APIA se realizează cu respectarea graficului de execuție a acțiunilor aprobat şi a rezervărilor financiare, fără a depăși data de 15 octombrie 2027 inclusiv.

Solicitanții trebuie să depună documentele conform instrucțiunilor de utilizare a modulelor on-line, care vor fi publicate pe site-ul APIA precum și în format letric, cu mențiunea că verificarea de bază se va face pe documentele depuse on-line.

Cererile se depun la sediul centrului județean APIA, respectiv al APIA municipiul București, pe raza căruia este implementat programul, în sesiunea de depunere prestabilită, conform anunțului de lansare publicat pe pagina de internet a Agenției.

Cele două ghduri informative pot fi consultate accesând link-ul: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/pns-2023-2027-investitii-viti-vinicole/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Se preconizează că îmbunătățirea conectivității în agricultură va adăuga peste 500 de miliarde de dolari la produsul intern brut global până la sfârșitul deceniului, conform companiei de consultanță McKinsey. Instrumentele digitale sofisticate precum senzorii, dronele și analizele de date înlesnesc un alt nivel al agriculturii de precizie, utilizare optimizată a resurselor și luarea unor decizii mai bune, împuternicind fermierii și transformând sustenabilitatea agriculturii. Operațiunile agricole aflate în avangarda acestei transformări tehnologice se poziționează pentru a prospera în acest viitor bazat pe conectivitate.

Syngenta, un lider global în inovație agricolă și Al Dahra, o companie multinațională în agribusiness, ce administrează 160.000 hectare irigate de teren agricol, cu operațiuni active pe șase continente, anunță un parteneriat strategic pentru implementarea soluțiilor digitale de management agricol ale Syngenta pe mai mult de 89.000 hectare de teren arabil, în ferme aparținând Al Dahra în România, Serbia, Egipt și Maroc. Această colaborare își propune să promoveze agricultura durabilă la scară largă și să îmbunătățească productivitatea în regiunile cheie.

Prin implementarea Cropwise^® Operations de la Syngenta, Al Dahra va putea centraliza datele agricole provenite din operațiunile sale în mai multe țări și zone de producție și să își optimizeze deciziile de management agricol, de la nivelul fiecărei sole până la întreaga operațiune. Prin această colaborare, Al Dahra își propune să îmbunătățească sustenabilitatea operațiunilor sale agricole, să asigure productivitatea pe termen lung și să își securizeze aprovizionarea cu furaje.

Cropwise^® Operations de la Syngenta este o platformă completă care integrează module pentru managementul agronomic, financiar și administrativ al fermei, care va fi integrată cu instrumentele digitale existente ale Al Dahra. Datele în timp real vor permite administratorilor fermelor Al Dahra să răspundă rapid situațiilor determinate de factorii de stres biotic (dăunători, agenți patogeni), să gestioneze mai bine utilizarea apei și eficiența irigațiilor și să optimizeze țintit utilizarea semințelor, îngrășămintelor și a altor inputuri agricole.

Cropwise^® Operations a fost complet integrat în tabloul complex de soluții IT al Al-Dahra, permițând implementarea unor standarde unificate la nivelul întregului agro-holding. Ca rezultat, toate unitățile de business folosesc acum aceleași șabloane, clasificatoare și metrici, permițând o raportare managerială consecventă și compatibilă.

„Platforma noastră Cropwise^® Operations reprezintă un salt semnificativ înainte în agricultura digitală. Prin parteneriatul cu Al Dahra, demonstrăm cum informațiile bazate pe date pot transforma operațiunile agricole la scară largă în diverse zone geografice. Acest parteneriat nu doar revoluționează managementul fermelor și optimizează producțiile, dar stabilește și un nou standard global pentru agricultura sustenabilă bazată pe date”, a declarat Feroz Sheikh, director de Informații și Digital al Grupului Syngenta.

Platforma Cropwise^® conectează digital în prezent 70 de milioane de hectare de teren agricol.

„La Al Dahra, căutăm mereu modalități de a impulsiona industria prin inovație. Viziunea noastră pentru viitor este clară: o infrastructură inteligentă, digitală, care lucrează pentru noi - reducând nevoia introducerii manuală a datelor și oferind angajaților noștri mai mult timp pentru a se concentra pe ceea ce contează cu adevărat. Unul dintre cele mai importante obiective ale noastre este să automatizăm raportarea cât mai mult posibil, asigurând informații în timp real despre tot ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Pentru a transforma această viziune în realitate, aveam nevoie de partenerul potrivit, iar Cropwise Operations s-a evidențiat a fi soluția perfectă pentru a duce managementul fermei noastre la nivelul următor”, a precizat Arnoud van den Berg, CEO al grupului Al Dahra.

Platforma Cropwise^® Operations este utilizată pentru:

Monitorizarea solelor și analiza datelor

• Monitorizarea în timp real prin satelit a sănătății plantelor și a condițiilor de cultură.

• Analiza indicilor multiplii de vegetație (NDVI, NDMI, NDWI).

• Detectarea timpurie a problemelor prin intermediul funcționalităților de recunoaștere digitală.

• Rețele private de stații meteorologice ce asigură prognoza locală a condițiilor meterologice.

• Colectarea și analizarea detaliată a datelor despre sol.

Gestionarea integrată a datelor

• Integrarea completă a datelor de la sateliți, utilaje, stații meteorologice și senzori.

• Analiza complexă a datelor pentru interpretarea modelelor și predicția randamentelor culturilor.

• Utilizarea ca instrument de asistență decizională pentru optimizarea aplicării pesticidelor și a îngrășămintelor.

• Planificarea sezonieră și digitalizarea procesului de documentare a tuturor operațiunilor.

• Sistem de gestionare al experimentelor pentru monitorizarea și analiza rezultatelor.

Optimizarea resurselor

• Urmărirea consumului de combustibil și a programelor de întreținere.

• Sprijin decizional pentru aplicarea cu rată variabilă.

• Proces de documentare digitalizat și eficientizat.

• Gestionarea stocurilor și monitorizarea costurilor de producție.

• Gestionarea activităților de întreținere a flotei, reparațiilor utilajelor și verificărilor de rutină.

Integrarea avansată a echipamentelor

• Integrarea simplificată, eficientizată cu John Deere Operations Center.

• Compatibilitate cu Trimble, Claas și Safe Fleet systems.

• Transfer atomat de date între utilaje și platforma centrală de management.

• Monitorizarea în timp real al stării echipamentelor și optimizarea performanței.

Inițiative de sustenabilitate

• Implementarea bunelor practici agricole.

• Monitorizarea indicatorilor de sănătate a solului.

• Gestionarea resurselor de apă prin tehnici de irigare de precizie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!