Tânărul medic veterinar Ştefan Avram avea doar 24 de ani când a decis să dezvolte ferma de găini ouătoare a familiei. În 2016 era încă student, dar a fost susţinut de părinţi pentru a-şi împlini visul de viitor crescător de păsări.

Ștefan Avram încă era la facultate, în 2016, când a început să se implice în ferma familiei. „Am fost ajutat de mama să mă familiarizez cu tot ceea ce era legat de fermă. Tata fiind şi el medic veterinar, am avut de la cine să învăţ. Noi când am început această afacere nu eram stăpâni pe domeniu, nu cunoşteam foarte bine piaţa. Pe parcurs înveţi, din greşeli întotdeauna înveţi, şi am învăţat. Adică aş putea să spun că am crescut cu această fermă şi am învăţat lucrurile pe parcurs, de la cum să lucrezi cu omul şi cum să lucrezi cu produsul obţinut – oul, care are termen de valabilitate de 28 de zile, timp în care tu trebuie să-l vinzi, şi multe alte probleme care apar pe parcurs”, povestește tânărul care administrează ferma de găini ouătoare.

„Trebuie să știi ce anume dorește piața, pentru că nu poţi să te apuci de investiţii în parcuri de distracţii, dacă e nevoie de ferme.”

Afacere construită de la zero, cu fonduri europene

Ferma familiei Avram din Cataloi, judeţul Tulcea, a fost înfiinţată în 2012. Prima investiţie a fost o hală construită cu fonduri europene care a fost populată cu puicuţe ouătoare. În scurt timp însă, rentabilitatea a fost cam pe minus, din cauza costurilor mari cu furajarea. „Atunci am constatat că avem nevoie de un FNC, pentru că noi doar ne creşteam găinile, nu ne produceam nici furajul şi nici tineretul pentru înlocuire. Ne-am dat seama că trebuie să ai un circuit închis ca să reuşeşti să supravieţuieşti pe o piaţă care nu este foarte prietenoasă”, își amintește tânărul fermier despre decizia familiei care a dus la noile investiţii.

Tot fondurile europene au făcut posibilă implementarea proiectului pentru ferma de tineret-înlocuire şi au fost accesate de sora lui Ştefan. Cam în acelaşi timp, au fost demarate lucrările la FNC.

Fermierul tulcean este de părere că fondurile şi măsurile pentru care sunt bugetate ar trebui corelate cu nevoile de pe piață: „Trebuie să știi ce anume dorește piața, pentru că nu poţi să te apuci de investiţii în parcuri de distracţii, dacă e nevoie de ferme. Adică trebuie şi tu, ca stat, să ştii unde eşti slab şi cam unde ai vrea să investeşti banii şi ce anume vrei să facilitezi. Într-adevăr, birocraţia în România este la cote mari, dar nu numai în zootehnie, ci în toate domeniile. Din nefericire am pierdut foarte mulţi bani tocmai din cauza schimbărilor de guverne, de mentalităţi... Numai din 2016 până acum, am pierdut enorm pe agricultură și zootehnie”, ne-a zis Ștefan Avram.

„Menţiunea «Produs în România» ar trebui să apară pe toate ambalajele. În plus, ar mai putea fi făcut ceva de către statul român, ca toate maşinile de ştanţat ouă să fie identificabile.”

Concurență neloială pentru oul românesc

Trecând peste faptul că a fost suficient de curajos, ca tânăr fermier, să investească în creşterea păsărilor, interlocutorul nostru s-a confruntat, mai repede decât şi-ar fi dorit, cu deficienţele de pe piaţa agroalimentară românească.

Dacă în alte state, majoritatea exportatoare în România, pe orice ou şi pe orice cofraj apare menţiunea că este produs în ţara respectivă, la noi nu există absolut niciun control la acest capitol. „Menţiunea «Produs în România» ar trebui să apară pe toate ambalajele. În plus, ar mai putea fi făcut ceva de către statul român, ca toate maşinile de ştanţat ouă să fie identificabile. În momentul de faţă, nimeni nu ştie câte maşini de ştanţat sunt pe piaţă sau cine le deţine, n-au un cod, nu apar nicăieri. Deci oricine poate să aducă ouă din altă ţară şi să le ştanţeze ca fiind produse în România Şi cum nimeni, nicio autoritate nu întreabă şi nu verifică dacă oul este cu adevărat produs în România, uite aşa apare concurenţa neloială pentru producătorii autohtoni”, explică Ştefan Avram.

Mai exact, vorbim despre trasabilitate. E drept, în cazul ouălor e cam greu să le ţii socoteala, că doar nu se pune nimeni să le numere... De ce nu? Un zootehnist priceput în avicultură ar stabili imediat un sistem de evidenţă şi control în fermă, asta, dacă ar fi întrebat. O autoritate competentă ar impune imediat o verificare strictă a intrărilor de ouă de consum în România, şi nu numai! În lipsa acestor noţiuni străine alor noştri, cel puţin două categorii mari de români sunt inevitabil afectaţi: producătorul şi consumatorul. „Pentru mine sigur că este o problemă foarte mare faptul că producătorul român are acces la piaţă, dar consumatorul român nu cunoaşte cum să aleagă un produs realizat în România sută la sută. Tocmai de aceea, în ceea ce priveşte oul de consum există acea ştanţă în care sunt elementele de identificare şi cum a fost crescută pasărea, şi locul de origine şi aşa mai departe, numai că noi cred că ar trebui să explicăm unde trebuie să ne uităm să vedem dacă acel ou provine din Austria, Polonia, Cehia sau din România”.

Ce ne „spune” ştanţa de pe ou

Ştefan Avram ne explică: „Prima cifră reprezintă sistemul în care este crescută pasărea; urmează literele care indică ţara de origine, în cazul nostru RO, apoi judeţul în care este ferma şi codul de identificare unic pe judeţ, dat de către DSV. Ştanţa mai conţine data de expirare a oului (28 de zile de la data la care a fost produs).

În ferma de la Cataloi sunt 37.700 de păsări pe baterii (notarea oului cu cifra 3) şi 5.200 de găini la sol (oul este notat cu 2). Producţia medie zilnică este de peste 34.000 de ouă.

„Nu este normal să te duci undeva unde toată zona este recunoscută pentru un anumit produs şi tu să nu vezi produsul respectiv la raft!”

Consumatorul trebuie educat să cumpere „Produs în România”

Sectorul avicol românesc (ouă de consum şi pui pentru carne) reuşea, în anii '90, să acopere aproape în totalitate necesarul de consum autohton. Intrarea pe piaţa comunitară a însemnat şi creşterea importurilor de produse agroalimentare, concurenţă la preţuri de vânzare sub costul producătorilor români şi toate acestea au dus la un declin al sectorului care se menţine în zilele noastre. „Multe ţări au nişte subvenţii mascate şi, din nefericire, ele producând şi având mult peste cât ar putea să consume ţara respectivă, trebuie să dea la export. În cazul oului, având termen de valabilitate doar 28 de zile, nu ai de ales: trebuie să te duci să-l vinzi, nu contează la ce preţ, mai ales dacă statul în care-l produci te şi ajută. Da, pentru că sunt state care inclusiv transportul îl subvenţionează cu până la 85%”, explică Ştefan Avram. Şi, adăugăm noi, în lipsa unui control riguros la vamă, nu ştim unde se duc ouăle sau alte produse alimentare venite din alte ţări, cine şi cum le prelucrează, cine le consumă.

Iar dacă peste toate acestea vine şi pandemia, cu starea de urgenţă, cum s-a întâmplat anul trecut, lucrurile merg din rău în mai rău. În 2020, în ciuda faptului că preţul ouălor a scăzut foarte mult, vânzările au scăzut şi ele. Şi, cu toate că stocurile creşteau la mulţi dintre producătorii români, foarte multă marfă continua să vină din afara graniţelor ţării. „Efectele s-au observat în piaţă. Toată lumea a căutat preţul cel mai mic, care însă nu a fost al producătorului român!”, a punctat tânărul fermier tulcean.

Să reuşeşti să vinzi peste 34 de mii de ouă obţinute la zi nu e uşor lucru. „Cel mai mult distribuim pe plan local, în Tulcea şi Constanţa. Dar depinde şi de zona în care-ţi desfăşori activitatea. La noi în judeţ sunt singurul producător. Cu toate astea, concurenţă tot timpul vei avea în piaţă, fiindcă preţurile sunt la acelaşi nivel în toată ţara. Marea problemă este cu mentalitatea consumatorului. Adică românul nu se uită, din nefericire, dacă produsul respectiv este din România sau dacă respectă anumite norme. Şi aici avem de pierdut, pentru că te poţi trezi în anumite perioade ale anului că ai ouă bulgăreşti pe o piaţă de desfacere, exact în sezon estival, pe Constanţa sau pe Tulcea, sau, mai rău, ouă din Polonia, care ajung tocmai aici.”

Greu de ajuns la raft...

Puţine sunt supermarketurile din România care, din respect pentru producătorul local, îi oferă acestuia facilităţi sau spaţii speciale în magazine pentru a-şi expune şi comercializa produsele. Legea cu 51% produs românesc la raft nu mai există, iar politica de retail este axată pe cantitate, continuitate şi preţul cel mai mic şi mai puţin pe originea producătorului. „Spre exemplu, nu doresc o colaborare locală, adică dacă eşti la 10 km de ei nu contează, ceea ce ar fi un avantaj pentru ei şi pentru tine, ei preferă să devină competitorul tău pe piaţă şi nu partenerul tău. Am înţeles mentalitatea unora din sectorul acesta, care zic: da, domnule, dar noi nu putem să luăm roşii de la voi tot timpul anului. Dar nimeni nu ţi-a cerut să iei roşii tot timpul anului, probabil nici nu vom putea produce, dar atunci când le producem de ce să nu le iei? Noi producem materie primă pe care o exportăm iar apoi importăm produsul finit. Cum a  fost anul trecut în zonă cu castraveţii. Producătorii nu aveau unde să-i vândă, au venit polonezii, i-au luat şi ni-i vând acum muraţi...”, punctează Ştefan Avram.

Producem local, consumaţi local!

Tânărul crescător de păsări afirmă, cu supărare în glas, că noi toţi suferim din cauză că nu ştim să ne preţuim comunitatea din care facem parte. Nu mergem la piaţa locală din comoditate, că e mai simplu să cumperi totul din mall sau de la supermarket şi astfel nu îi susţinem pe producătorii din comunitatea în care trăim. „Noi, la comunitate, nu trebuie să ne gândim neapărat numai la ţară, ci în primul rând ar trebui să gândim la nivel local; nu este normal să te duci undeva unde toată zona este recunoscută pentru un anumit produs şi tu să nu vezi produsul respectiv la raft!”

Viitorul se socoteşte în hale

Cu toate supărările, tânărul fermier Ștefan Avram speră într-un viitor mai bun pentru zootehnia românească şi planifică noi investiţii în ferma familiei: „Aş dori încă două hale de cod 2 şi un abator. Nu e în regulă să faci abatorizarea la sute de kilometri distanţă, cu cheltuieli imense. Iar noi, când facem depopularea avem nevoie de un abator în cel mai scurt timp. Acum suntem obligaţi să mergem la Vaslui, la Focşani... Dacă reuşim cu abatorul, practic închidem circuitul şi ne putem orienta şi spre producţia de carne, de ce nu? Eu cred că ăsta este viitorul, sunt mai optimist. Încet, încet, sper că vom realiza şi noi nişte lucruri. Dacă nu, asta e! O să vină alţii să ne cumpere!”.

În zootehnie implicarea este totală. Fermierul aprinde lumina şi tot el o stinge. Animalul nu are nici sărbătoare şi nici concediu. Iar dacă avem tineri care decid să rămână în ţară şi să investească într-o fermă, atunci să facem tot ceea ce depinde de noi să-i păstrăm aici. Nu e suficient să îi „instalăm”. Statul trebuie să îi sprijine să se dezvolte prin măsuri corecte şi prin eliminarea concurenţei neloiale, iar noi, consumatorii, trebuie să le cumpărăm produsele. Ne facem un bine şi nouă, dar şi comunităţilor din care facem parte.

Marcarea oului în funcţie de sistemul de creştere

• cifra 3 - Ouă provenite de la găini crescute în baterii (la comercializarea ouălor nu se face distincţie între bateriile îmbunătăţite şi cele convenţionale)
• cifra 2 - Ouă provenite de la găini crescute la sol (creştere la sol pe aşternut permanent)
• cifra 1 - Ouă provenite de la găini crescute în sistem free-range (creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc)
• cifra 0 - Ouă provenite din ferme ecologice

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care are ca obiectiv sprijinirea fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii zece ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” începe pe 3 noiembrie 2021

Programul este recomandat fermierilor activi, cu minimum cinci ani de experiență managerială, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, în perioada 26 august – 19 septembrie 2021. Anunțarea candidaților selectați se va face pe 27 septembrie 2021. Între 27 – 30 septembrie 2021 se completează fișa de profil pentru fermierii participanți, iar cursurile încep pe 3 noiembrie 2021.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Programul se desfășoară pe o perioadă de cinci săptămâni, în intervalul 3 noiembrie 2021 – 5 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală, la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Mai multe detalii despre programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”, puteți afla accesând link-ul: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.

Unul dintre subiectele mult discutate în ultima perioadă și care merită să fie intens analizat se referă la înmagazinarea și conservarea apei în sol, dat fiind faptul că în ultimii ani ne confruntăm cu probleme serioase legate de secetă.

Pe lângă măsurile de combatere a efectelor schimbărilor climatice, care implică studii aprofundate pe termen lung și intervenții serioase în practica agricolă curentă, avem la îndemână o serie de măsuri agrotehnice care, aplicate corect, pot întârzia efectele secetei cu până la două-trei săptămâni.

Măsuri agrotehnice la îndemână

Cea mai mare parte a apei din sol se pierde prin evaporație directă și prin transpirația plantelor.

Pentru ca apa să fie păstrată în sol este necesar ca între concentrația vaporilor din rezerva acestuia și cantitatea de vapori din atmosferă să existe un echilibru. Aceasta se întâmplă în general în sezonul rece sau în perioadele ploioase, când fenomenul de evaporație este foarte redus. În sezonul cald, când temperatura este ridicată și aerul este uscat, pierderile de apă prin evaporație directă pot ajunge până la 50% din rezerva solului sau chiar mai mult, dacă nu se iau măsuri de prevenire a acestui fenomen.

Un alt factor care contribuie semnificativ la instalarea deficitului de umiditate în sol este viteza vântului. Studiile de specialitate indică pierderi de apă de zece ori mai mari decât cantitatea care se pierde atunci când atmosfera este calmă, în aceleași condiții de temperatură.

Dintre măsurile agrotehnice pe care le avem la îndemână, amintim:

1. Lucrările de prelucrare a solului care trebuie să asigure afânarea și permeabilitatea acestuia pentru apă. Din cantitatea totală de precipitații căzute, se înmagazinează și se rețin într-un sol bine lucrat circa 60%, în timp ce solurile nelucrate rețin mai puțin de 10%.

După efectuarea arăturilor, fie de vară, fie de toamnă, terenul se nivelează cu grapa stelată sau grapa cu colți, care lucrează în agregat cu plugul. O suprafață neuniformă evaporă în aceleași condiții cu 20-25% mai mult decât o suprafață plană. Primăvara, pentru pregătirea patului germinativ nu se utilizează sub nici o formă grapa cu discuri. Pierderile de apă în urma acestei lucrări pot ajunge până la 15%. Se utilizează combinatorul și numărul de treceri se reduce la minimum. Distrugerea crustei, astuparea crăpăturilor și combaterea buruienilor prin prașilă reduc, de asemenea, pierderile de apă din sol.

2. Fertilizarea culturilor. Administrarea îngrășămintelor chimice trebuie să țină cont de rezerva de apă a solului. Dozele mari, administrate în condiții de secetă, nu pot fi valorificate și se poate instala procesul de exosmoză. Îngrășămintele organice contribuie la structurarea solului și creșterea permeabilității pentru apă. Pe suprafețele fertilizate organic s-a constatat capacitatea de a înmagazina cu 20% mai multă apă decât pe suprafețele pe care fertilizarea s-a făcut preponderent chimic. De asemenea, humusul obținut în urma descompunerii îngrășămintelor organice are capacitatea de a înmagazina de șase ori mai multă apă și întârzie apariția fenomenului de secetă pedologică cu două-trei săptămâni (Popescu, 2016).

3. Asolamentul. Se vor avea în vedere asolamente lungi de 4-7 ani, în care să alterneze, controlat, plantele cu consum ridicat de apă cu cele cu consum specific redus și perioade de vegetație mai scurte.

4. Epoca și densitatea optimă de semănat. Semănatul în epocă optimă și cu densitate care să nu depășească 60.000 – 65.000 plante/ha au efecte directe asupra valorificării superioare a rezervelor de apă din sol. Arhitectura sistemului radicular influențează în mod deosebit alegerea densității de semănat (Hammer et al., 2009).

Ținând cont de aceste recomandări putem contribui parțial la acumularea și reținerea apei în sol, cu efect direct asupra creșterii, dezvoltării plantelor și obținerii unor producții mulțumitoare, care să ne aducă satisfacții atunci când încheiem un an agricol, indiferent cât de dificil ar fi acesta.

Articol scris de: DR. ING. ALINA AGAPIE, LABORATORUL DE BIOINGINERIE SCDA LOVRIN

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fertilizantul de natură organică Ympact^® reprezintă noutatea în portofoliul de tratament sămânță de anul acesta al companiei Corteva. Acest fertilizant, unul de ultimă generație, de origine organică, folosit pentru tratarea semințelor de cereale păioase și mazăre, poate fi utilizat foarte ușor împreună cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semințe, doza fiind de 0,7 l/tona de semințe.

Ympact^® beneficiază de o formulare bazată pe lignosulfonații rezultați de la fabricile de celuloză îmbunătățiți cu acizi fulvici și humici, dar și cu microelemente esențiale creșterii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan și Cupru.

Perioadele secetoase frecvent întâlnite după semănat în ultimii ani duc adesea la o răsărire neuniformă a culturilor de cereale păioase de toamnă, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregatite în iarnă și uneori chiar mai rău, la pierirea lor până în primăvară.

Ympact^® este un fertilizant special creat, ce favorizeazaă imbibiția semințelor cu apă până la de șapte ori mai mult decât în mod obișnuit, ducând la o răsărire uniformă. Acest fertilizant de ultimă generație nu doar că ajută sămânța să absoarbă apa mai repede, dar datorită micronutrienților special aleși ajută tânăra plantă să se dezvolte mai bine, chiar imediat după ce a epuizat energia embrională.

În testele efectuate de Corteva și de fermieri, se observă că Ympact^® ajută la o mai bună dezvoltare radiculară, ceea ce oferă plantei un volum mult mai mare de sol din care planta să își extragă apa și nutrienții atât de necesari creșterii.

Avantaje până la recoltare

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, anul acesta am analizat un lot unde a fost aplicat Ympact^® în comparație cu o solă fără Ympact^®, doar cu tratament insectofungic.

Într-un areal cu un sol argilos, care în condiții de secetă pierde repede apa și se compactează rupând rădăcinile plantelor de grâu, sola tratată cu Ympact^® a demonstrat că poate crea un microclimat propice împiedicând stresul hidric să facă daunele prezente în sola netratată.

Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limitează doar în prima fază de vegetație, oferind avantaje până la recoltare.

În testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât și în loturile fermierilor care au folosit Ympact^®, s-au observat mai multe avantaje:

• O mai bună înfrățire a plantelor, procesul fiind favorizat de o răsărire mult mai uniformă (cu până la 30% mai mare decât variantele martor);

• O mai bună iernare a cerealelor păioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnă;

• O mai bună fertilitate a fraților datorită dezvoltării uniforme (s-au observat cu pănă la 45% mai multi frați viabili pe plantă);

• O lungime mai mare a spicelor, masă radiculară bine dezvoltată, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica;

• Un număr mai mare de boabe pe spice, obținând în majoritatea loturilor studiate un plus de până la 30% la producție, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunătățire a proceselor fotosintetice;

• O elasticitate mai bună a plantei, cu un procent mai redus de cădere. Deși toate solele au fost tratate și cu regulatori de creștere, a existat o diferență clară și în stabilitatea lanurilor, datorită lignosulfonaților din componența produsului Ympact^®;

• O îmbunătățire a stării fitosanitare a plantelor, pentru că o plantă bine dezvoltată este și mai rezistentă în fața bolilor;

• Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact^® au avut o uscare mai uniformă (cu 2% mai mică decât solele netratate), conținutul în proteină, gluten, dar și MMB-ul, au fost și ele în mod evident mai bune decât în variantele martor.

Cele mai evidente diferențe au fost observate însă în zonele afectate de stres hidric sau termic.

Corteva Agriscience este singura companie care a adus acest tip de produs organic pentru cultura de cereale păioase și mazăre pe piața din România, observând acest aspect în încercarea de a compara produsul Ympact^® cu un alt fertilizant organic pentru tratarea semințelor.

În concluzie, se poate spune că datorită fertilizantului Ympact^®, Corteva este compania care a revoluționat tratamentul sămânță la culturile de cereale păioase și mazăre, și nu doar în România, pentru că acest produs este comercializat și la nivel european în peste 20 de țări.

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDE ȘI INSECTICIDE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Porumbul este o cereală cu o mare capacitate de producție, dar și o arie largă de răspândire, fiind mai puțin influențată de schimbările climatice. Mai mult decât atât, are o rezistență mare la secetă, ploi abundente, dar și la boli și dăunători, iar lucrările agrotehnice și de recoltare pot fi mecanizate total.

Activitatea de ameliorare a porumbului hibrid de la SCDA Turda a fost inițiată odată cu înființarea Stațiunii Experimentale pentru Cultura Porumbului Turda, în anul 1957 (63 de ani). Obiectivele specifice ale acestei unități de cercetare au vizat crearea hibrizilor de porumb adaptați zonelor cu climat termic limitat, hibrizi care să valorifice cât mai bine resursele termice locale, respectiv hibrizi care să aparțină grupelor de maturitate FAO 200-300. Față de alte zone ale țării, Transilvania ridică unele probleme particulare pentru cultura porumbului, din cauza reliefului frământat și a solurilor adesea cu particularității diferite de la o parcelă la alta, a regimului termic mai deficitar, a intervalului fără îngheț relativ mai scurt, a diversității climatice.

Între anii 1957 și 2021, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda au fost omologaţi 44 de hibrizi: 8 hibrizi dubli, 20 de hibrizi triliniari şi 16 hibrizi simpli. Doi dintre hibrizii simpli, Turda 335 şi Turda 2020, au fost înregistraţi pe 29 martie 2021, în urma şedinţei la care au participat membrii Comisiei de înregistrare a soiurilor de plante agricole şi horticole, care au luat în discuţie documentaţia tehnică prezentată de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS).

Turda 335, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380

La realizarea hibridului Turda 335 au colaborat cercetătorii Voichița Haș, Ana Copândean, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu și Laura Șopterean.

Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitatea tehnică este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥10⁰C).

Planta este cu o talie înaltă 293±7 cm, cu o înălţime a inserţiei ştiuletelui principal de 101±9 cm, 13-15 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologică, stay-green.

Știuletele este de formă mai mult cilindrică, cântărind 180±20g, 16-20 rânduri de boabe pe știulete, rahisul de culoare albă.

Bobul prezintă o textură dentată, de culoare galben – portocaliu, cu MMB de 350±20 g și un randament de 84-86 %.

Compoziția chimică a boabelor: proteină 12-13 %, grăsimi de 4.0-4.2 % și amidon de 69-70 %.

Hibridul Turda 335 are o rezistență foarte bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație, rezistență bună la căderea plantelor şi frângerea tulpinilor și toleranță bună la secetă, arșiță și șiștăvirea boabelor.

Hibridul Turda 335 se remarcă printr-un ritm crescut de pierdere a apei din bob, la maturitate.

În ceea ce privește producţia de boabe, în rețeaua ecologică a ASAS a înregistrat un potențial de producţie de 20.025 kg/ha la Tg. Mureș în anul 2018, iar în rețeaua ecologică a ISTIS potențialul de producție a fost de 21.808 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.282 kg/ha (CTS Rădăuți, 2019) și 16.459 kg/ha (CTS Satu Mare, 2020).

Referitor la zona de cultură, se recomandă a se cultiva în Câmpia Transilvaniei, podișurile limitrofe, luncile râurilor Mureș, Someș și Târnave, centrul și nord-estul Moldovei, precum și zonele colinare din vestul țării.

Hibridul Turda 335 se pretează la culturi intensive, asigurând o densitate de 70.000 plante/ha.

Turda 2020, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380

La realizarea hibridului Turda 2020 au colaborat cercetătorii Ana Copândean, Voichița Haș, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu și Laura Șopterean.

Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitatea tehnică este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥10⁰C).

Planta are talie înaltă 300±10 cm, cu o înălţime a inserţiei ştiuletelui principal de 139±4 cm, 13-14 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologică, stay-green.

Știuletele are o formă mai mult cilindro-conică, cu greutatea de 200±20g,  20 rânduri de boabe pe știulete, rahisul de culoare roșu intens.

Bobul prezintă o textură dentată, de culoare galben–închis, cu MMB de 260-280 g și un randament de 82-84 %.

Compoziția chimică a boabelor: proteină 11-12 %, grăsimi de 6.0-6.32 % și amidon de 66-67 %.

Hibridul Turda 2020 are o rezistență foarte bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație, rezistență bună la căderea plantelor, rezistență mijlocie la frângerea tulpinilor și toleranță bună la secetă, arșiță și șiștăvirea boabelor.

Producţia de boabe obținută în rețeaua ecologică a ASAS a arătat un potențial de producție de 20.471 kg/ha la Tg. Mureș în anul 2018, iar în rețeaua ecologică a ISTIS potențialul de producție a fost de 21.065 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.117 kg/ha (CTS Rădăuți -2019) și 16.921 kg/ha (CTS Rădăuți-2020).

În ceea ce privește zona de cultură, se recomandă a se cultiva în Câmpia Transilvaniei, podișurile limitrofe, luncile râurilor Mureș, Someș și Târnave, centrul și nord-estul Moldovei, precum și în zonele colinare din vestul țării.

Referitor la cerinţele agrotehnice specifice, Turda 2020 se pretează la culturi intensive, asigurând o densitate de 70.000 plante/ha.

Articol scris de: DR. ING. ANDREI VARGA, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC SCDA TURDA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Comitetul de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a avizat joi - 12 august 2021 propunerea Autorității de Management pentru PNDR privind criteriile de selecție și punctajele aferente acestora, punctajul minim, precum și alocarea anuală financiară pentru sesiunile de depunere proiecte din anul 2021 pentru următoarele submăsuri din PNDR: sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole” (alocare disponibilă – 760 de milioane de euro) și sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” (alocare disponibilă – 140 de milioane de euro).

Varianta finală a criteriilor de selecție poate fi consultată pe site-urile www.madr.ro și www.afir.info.

Referitor la calendarul lansării acestor măsuri, MADR intenționează lansarea sesiunilor de depunere proiecte în cursul lunii septembrie 2021.

Componentele aferente sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole” care vor avea alocare distinctă sunt:

• P 4.1.1 – Achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei (vegetal);

• P 4.1.2 - Condiționare și procesare în fermă și marketing - vegetal (exceptând legumicultura și cartofii) – modernizarea exploatației;

• P 4.1.3 - Condiționare și procesare în fermă și marketing - zootehnic – modernizarea exploatației;

• P 4.1.4 - Tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic);

• P 4.1.5  - Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL;

• P 4.1.6  - Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN;

• P 4.1.7 - Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare;

• P 4.1.8  - Condiționare, procesare și marketing - legume, cartofi  - modernizarea exploatației.

În ceea ce privește sM 4.2, vor fi două componente cu alocare distinctă:

• Componenta sM4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul  produselor agricole” (modernizare);
• Componenta sM4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” - investiții noi SOIA/ Proteice (investiții noi, extindere și modernizare).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În condițiile accentuării lipsei forței de muncă manuale și din motive de costuri și de logistică, inclusiv ținând cont de restricțiile legate de pandemie, se impune din ce în ce mai mult găsirea unor soluții alternative pentru recoltarea strugurilor la momentul optim. Recoltarea mecanizată a strugurilor este o soluție viabilă, însă aceasta se poate aplica cu rezultate bune doar în plantațiile modernizate și preferabil care nu au butuc lângă spalier, pentru a avea eficiență maximă. Sunt preferați spalierii de lemn, compozit sau metal celor de beton. Spalierii din beton sunt mai agresivi față de scuturători și de elementele benzilor colectoare „cu solzi”, care se uzează mult mai rapid. Totodată, spalierii din beton prezintă un risc crescut de deterioare, ceea ce poate influența buna funcționare a mașinii de recoltat. Totuși, cu mai multă grijă, mașinile pot lucra și în podgorii cu spalieri de beton.

Sunt voci care consideră că la recoltarea mecanizată nu se poate obține aceeași calitate a strugurilor, ceea ce este departe de realitate, deoarece cu mașina se poate recolta atât ziua, cât și noaptea, eliminând nevoia desciorchinării la cramă și timpul pierdut pentru aceasta, se face sortarea boabelor de struguri recoltând prin reglarea corectă a frecvenței și amplitudinii scuturării doar boabele coapte și sănătoase, ajunse la maturitate, iar cele verzi sau bolnave rămânând pe ciorchine pe butucii din vie. De asemenea, pierderile sunt foarte mici.

Gregoire vine în ajutorul viticultorilor cu o ofertă largă de combine de recoltat struguri

După demonstrațiile efectuate cu combinele Gregoire pentru recoltat struguri, concretizate prin achiziția de combine Gregoire de către unii dintre cei mai mari și mai exigenți viticultori din România, în ultimii ani am extins oferta, introducând, pe lângă mașinile existente autopropulsate și tractate, încă trei modele noi de combine autopropulsate pentru recoltat struguri Gregoire, GL6.4, GL7.4 și GL8.6, care se bucură de recunoaștere internațională, materializată printr-o serie de premii obținute la târgurile de specialitate.

Mașinile păstrează elementele cunoscute și care deja și-au arătat eficiența și fiabilitatea la celelalte combine autopropulsate realizate de Gregoire în cei aproape 50 de ani de experiență, însă vin cu îmbunătățiri: un nou motor Deutz cu poluare redusă (TIER V) și cu putere mărită, bene din inox cu capacitate mărită la 2.000 litri fiecare (la GL6.4 standard 1.800 litri și opțional 2.000 litri), gresare centralizată, platformă și sistem pentru spălare, reglare automată a distanței între scuturători în funcție de grosimea stratului vegetal, orizontalizarea automată pe teren înclinat, sistem de ghidare și monitorizare, sistem de cartare a recoltei, noul echipament pentru curățarea suplimentară a recoltei, EasyClean, mai simplu și cu eficiență de peste 99,8% boabe curate etc.

Avantajele față de alte mărci de combine de struguri fac din mașinile Gregoire preferatele celor mai mulți viticultori.

Principalele avantaje sunt:

• cabina montată central deasupra rândului de viță-de-vie, care dă posibilitatea urmăririi perfecte a rândului;

• cabina presurizată, spațioasă, confortabilă, cu suprafața vitrată mare, aer condiționat, computer de bord, joystick, cameră de monitorizare etc;

• capul de recoltare cu pendul dublu, cu silentblocuri și cu așezare automată pe verticală;

• senzori pentru menținerea corectă pe rând a mașinii;

• sistemul de montare/demontare rapidă a scuturătorilor și forma specială a acestora, care asigură o scuturare perfectă a boabelor, chiar și în zona spalierilor;

• sistemul cu reglare pneumatică a rigidității benzii „cu solzi” de colectare a boabelor, care permite reglarea forței cu care aceștia ating butucii de viță, aceasta fiind cel mai puțin agresivă față de butucii de viță-de-vie din industrie;

• două benzi transportoare pentru boabele de struguri, cu posibilitatea reglării turației în funcție de viteza de lucru și de recoltă;

• două extractoare verticale de coarde în partea de jos a benzilor colectoare (cu solzi), în apropierea celor două ventilatoare inferioare;

• traseul în formă de „O” al benzilor transportoare ale boabelor de struguri, care asigură respect față de struguri, fără mișcare relativă între boabe și benzi (care ar favoriza producerea unei cantități de suc) și forma paletelor benzii care permite trecerea aerului pe sub struguri și curățarea foarte bună a boabelor de struguri de resturi vegetale;

• antrenarea benzilor transportoare cu curea, care, în comparație cu acționarea cu lanț, permite o anumită alunecare în caz de blocare a benzii, evitând ruperea acesteia. Este prevăzută o alarmă pentru turație redusă și posibilitatea de reversare a sensului de rotație;

• sistemul simplu de curățare suplimentară Easy Clean (brevet Gregoire), cu foarte puține organe în mișcare, eficient, fiabil și ușor de întreținut;

• platforma pentru curățare, spălare și întreținere;

• sistemul de monitorizare și reglare a parametrilor de lucru, camera video pentru urmărirea proceselor în capul de recoltare și în bene;

• sistemul flex speed, de reducere a frecvenței și amplitudinii scuturătorilor în dreptul spalierilor;

• opțional, magneți pentru extragerea resturilor metalice care ar putea ajunge în bene;

• sistemul automat de urmărire a configurației terenului;

• gresare centralizată.

Motorul Deutz, prietenos cu mediul, turbo cu intercooler și cu catalizator SCR,  respectă norma de poluare Stage V, este răcit cu lichid, beneficiază de adaptarea automată a regimului de lucru în funcție de sarcină. În modul ECO, mai puțin gurmand cu combustibilul, motorul rulează în regim optim în funcție de sarcină, mașina beneficiind de un regulator de viteză de lucru și de o transmisie hidrostatică pe toate cele patru roți motrice, cu motoreductoare. Viteza maximă de transport de 25 km/h se obține la numai 1650 rpm. Rezervorul de motorină are capacitatea de 260 l, iar cel de AdBlue, de 20 l.

Mașina de recoltat struguri Gregoire GL8.6 este dotată cu un motor în 6 cilindri de 190 CP, modelele GL8.4 și GL7.4 în 4 cilindri de 156 CP și modelul GL6.4 cu un motor în 4 cilindri de 143 CP, care și-au arătat eficiența și în podgoriile din România. Acestea au benele cu descărcare în spate.

Aceleași motoare sunt folosite și pe cele două modele cu benă centrală cu descărcare laterală, GX8.4 și GX 8.6, cu capacitatea benei de 3200 l la versiunea cu Easyclean și 3500 l la versiunea cu ventilatoare superioare și pe un model mai mare GX9.6 cu două bene laterale de 2200 l, cu distanța între benzi de 750 mm, lungimea benzilor de colectare (a tunelului) 3300 mm, cu 10 perechi de scuturători standard și cu tub cu înălțimea de descărcare 3100 mm.

Distanța minimă între rânduri este de 1,6 m la GL6.4 și 1,7 m la celelalte.

Important este că raza de întoarcere este foarte redusă, sub 4 m (la GL6.4 chiar sub 3,8 m), asigurând o manevrabilitate foarte bună și în podgoriile cu spații reduse la capăt de rând.

Pentru plantații mai mici, rămân în continuare disponibile modelele tractate G320 și G Prima. În acest fel, Gregoire poate oferi mașina potrivită pentru orice tip și dimensiune de fermă viticolă. 

Recoltarea mecanizată este nu doar o soluție de moment, ci este una necesară și de viitor, putând asigura un flux continuu de struguri la cramă, productivitate mare, înlocuind 100-150 de oameni.

Cabina

Cabina, montată central ca și la celelalte mașini Gregoire, are dimensiunea și caracteristicile identice la întreaga gamă GL, asigurând o vizibilitate excelentă asupra rândului de recoltat, a fiecărui butuc de viță-de-vie și pentru urmărirea întregului proces de recoltare.

Comenzile și reglajele mașinii se fac din cabină prin intermediul unui computer de bord foarte prietenos. Acesta, ca și un monitor pentru camerele de supraveghere a funcționării montate în capul de recoltare și în benele de colectare a strugurilor, face parte din dotările standard. Cu ajutorul calculatorului se pot regla și urmări înclinarea mașinii, viteza de croazieră și parametrii de lucru: distanța între scuturători, frecvența și amplitudinea scuturătorilor, viteza benzilor de transport a boabelor de struguri în bene, regimurile de funcționare a motorului etc. Funcțiile de deplasare în trei moduri, manual, semiautomat și automat, se gestionează cu ajutorul unui joystick.

Capul de recoltare

În ceea ce privește funcționarea în modul de recoltare, Gregoire a aplicat tehnologiile deja verificate, cum ar fi capul de recoltare pendular care se așază automat după verticala locului și este suspendat pe 8 silentblocuri, prevăzut standard cu 7 perechi de scuturători tip ARC 2 cu fixare rapidă și reglare pe înălțime. Mașina are posibilitatea de a recolta și strugurii aflați la mai puțin de 15 cm deasupra solului, dar și în vii înalte, garda la sol ajungând până la 2,55 m.

Lățimea tunelului de recoltare de 650 mm permite intrarea operatorului la nevoie și asigură un flux optim al boabelor de struguri către cele două benzi de 320 mm care transportă boabele în bene. Acestea sunt montate pe niște fulii de 35 cm diametru, cu turație redusă, care asigură protecția benzilor și respect față de boabele de struguri. Colectarea și dirijarea boabelor spre benzile transportoare se face cu ajutorul a două benzi înclinate, „cu solzi”, care creează un tunel cu lungimea de 2,4 m la GL6 si 2,6 m la celelalte modele. Ele sunt prevăzute cu un sistem pneumatic de reglare a agresivității, asigurând o protecție deosebită a butucilor de viță-de-vie, fiind soluția tehnică cea mai puțin agresivă față de plante dintre toate mașinile existente pe piață. Curățarea preliminară a boabelor de frunze și resturi de coarde se face cu două ventilatoare montate în partea de jos a mașinii (opțional se pot folosi și două în partea superioară) și cu două extractoare verticale de coarde. Pentru o curățare perfectă a boabelor, mașina are, ca și la celelalte modele, opțiunea Easy Clean, cu mișcare de oscilație, obținându-se un grad de curățare de 99,8% a boabelor de struguri.

Doi senzori montați la intrarea în sistemul de recoltare propriu-zis dau informații operatorului dacă mașina este bine centrată pe rând în raport cu vegetația, prin afișare pe o bară cu LED-uri.

Corecția poziției mașinii pe pantă se face semiautomat (opțional, complet automat) și este, ca și la celelalte mașini autopropulsate Gregoire, de 600 mm (28%) pe direcția stânga/dreapta.

Întreținerea mașinii

Curățarea mașinii și spălarea zilnică se fac cu ușurință de pe o platformă funcțională, iar punctele de gresare sunt grupate în locuri ușor accesibile. La fel, accesul la toate punctele de verificare zilnică și pentru schimburile de ulei și filtre este foarte ușor.

Lumini

Combina este adaptată și pentru lucrul noaptea. Luminile cu LED de 18000 lumeni asigură vizibilitate excelentă. Astfel, se pot recolta în condiții optime și soiurile sensibile la temperatură.

Extinderea perioadei de utilizare

Pentru a mări perioada de utilizare a combinelor pentru recoltat struguri Gregoire sunt disponibile trei echipamente de stropit: Multiflow Progress și Multiflow Quatro pe 4 rânduri și Ecoprotect L3 pe 3 rânduri.

Ecoprotect este o mașină de stropit cu recuperarea surplusului de soluție, care asigură o lucrare de calitate, chiar când bate vântul, cu evitarea derivei, protejând mediul și realizând o economie substanțială de chimicale și de lichid. Două panouri montate de o parte și de alta a fiecărui rând de viță-de-vie asigură o incintă etanșă în care se pulverizează soluția, acoperind foarte bine vița-de-vie, iar surplusul de soluție se prelinge pe pereții panourilor și se transferă în rezervor. Economia de lichid și chimicale este substanțială, pentru că toată soluția este pulverizată acolo unde trebuie, iar restul se recuperează.

Principalele avantaje ale acestui echipament sunt:

• realizarea unui tratament de foarte bună calitate și la momentul optim, fără a ține cont de condițiile de vreme;
• eliminarea derivei prin crearea unei incinte etanșe (lateral, în spate, în partea de jos și de sus a panourilor), care nu permite pierderea soluției în atmosferă;
• economii importante de substanța activă în raport cu tratamentul convențional, în funcție de faza vegetativă în care se află cultura în momentul tratamentului, aplicarea unei cantități optime de substanță activă și recuperarea excesului de soluție și reducerea impactului pesticidelor asupra mediului, creșterea autonomiei mașinii de stropit prin reducerea cantității de lichid aplicat la hectar etc.;
• suplețea panourilor de pulverizare, de doar 20 kg pe rând și flexibilitatea lor, elimină riscul de deteriorare la lovirea cu un corp solid, dur, oferind siguranță atât în transport, cât și în lucru;
• reglarea automată a poziției de lucru prin setare pe computer a distanței între rânduri și a grosimii stratului vegetal al viței-de-vie; prin apăsarea unui singur buton de pe maneta multifuncțională panourile se așază singure în poziția de lucru corespunzătoare;
• urmărirea topografiei terenului și păstrarea poziției față de sol, prin utilizarea unor senzori cu ultrasunete care măsoară distanța de la rampă până la sol;
• ușurința exploatării: pregătirea soluției se face de la sol datorită unei cuve speciale prevăzute și cu posibilitatea de spălare a recipientelor cu soluție; gresare centralizată pentru ușurința întreținerilor; acces ușor la filtre;
• posibilitatea de reglare a debitului de aer pe fiecare rând;
• protecția tijelor cilindrilor hidraulici pentru creșterea duratei de viață a acestora etc.

Pe lângă alte modele, combinele de recoltare struguri Gregoire GL7 și GL8, care lucrează deja și în ferme din România, sunt apreciate pentru cabina centrală, grija față de butucii de viță-de-vie, fiabilitate, calitatea boabelor, gradul de curățare, productivitate, consum de combustibil, ușurința în exploatare, costurile totale ale lucrării și fac din combinele de recoltat struguri Gregoire utilaje indispensabile, cu avantaje incomparabile cu recoltarea manuală.

Pentru a asigura funcționarea sigură, reducerea timpilor morți, service și piese de schimb originale, consultanță și vânzări, NHR Agropartners, importatorul oficial Gregoire în România, are specialiști pregătiți și piese de schimb în toate filialele sale din țară si vă poate oferi toate detaliile de care aveți nevoie.

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT NHR AGROPARTNERS

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Presele Impress sunt produse de Poettinger la fabrica sa din Grieskirchen (Austria), dar, în curând, producția va fi mutată în apropiere, într-o nouă fabrică construită într-un timp record, din necesitatea de a face față cererii crescânde de utilaje pentru recoltarea furajelor. Noua fabrică a fost inaugurată pe 11 iunie 2021 și va produce toată gama de prese și greble de mari dimensiuni. Utilajele pentru lucrările solului se produc la Vodanany în Cehia, iar semănătorile, inclusiv cele pentru semănare în mulci (Terrasem), se produc la Bernburg în Germania. În România, de 20 de ani, importatorul oficial Poettinger este NHR Agropartners.

Gama de prese de balotat Impress cuprinde prese cu cameră fixă, prese cu cameră variabilă și combinații pentru balotat și înfoliat baloți, produse în trei variante: Impress standard, Impress Master, destinate fermierilor obișnuiți și Impress Pro, celor cu volum de lucru foarte mare. Modelele cu cameră variabilă Impress 155V și 185V sunt fără sistem de tocare, iar cele Master și Pro atât la presele cu cameră fixă, cât și la cele cu cameră variabilă, cu 16, respectiv cu 32 de cuțite. Presele Poettinger (Pro) sunt singurele din lume care asigură lungimea de tocare de numai 36 mm, ceea ce asigură o compresie ridicata a balotului.

Caracteristicile de bază ale acestor prese Poettinger sunt fiabilitatea, ușurința și siguranța utilizării și capacitatea de a balota cu performanțe deosebite orice material, umed sau uscat: paie, fân, siloz.

Intrarea lui Poettinger pe piața preselor pentru baloți cilindrici a fost determinată de dorința de a aduce tehnologia de balotare existentă la un nivel superior. Acest lucru a fost posibil deoarece mulți dintre angajații Poettinger sunt ei înșiși fermieri. Prin urmare, ei gândesc continuu la cum să îmbunătățească mașinile cu care lucrează, urmărind în special creșterea productivității, ușurința operării și întreținerii și siguranța în exploatare. Astfel, unele sisteme nu sunt doar îmbunătățite, ci sunt regândite complet.

Puncte-cheie ale preselor Poettinger Impress

• Opțiune de legare cu plasă sau cu folie în loc de plasă

• Unice pe piață! Posibilitatea de a scoate pachetul de cuțite în afara presei pentru întreținere ușoară și în siguranță

• Fluxul de material este pe deasupra rotorului transversal, ceea ce crește capacitatea presei

• Bara de tracțiune cu suspensie integrată și înălțime reglabilă hidraulic, care permite preluarea brazdelor cu volum mare

• Unice pe piață! Tocare cu 32 cuțite la Impress Pro (16 cuțite la Master), dimensiunea tocăturii min. 36 mm, pentru presare optimă

• Cel mai mare grad de siguranță în exploatare

• Ușurința întreținerii (separarea componentelor, gruparea locurilor de intervenție, gresare centralizată, opțional automată, lubrifierea progresivă a lagărelor etc).

Pick up. Sunt disponibile doua lățimi de pick up, de 2,05 m și, opțional la modelul Master și standard la modelul Pro, de 2,3 m. Montarea cu arcuri a pick-up-ului asigură o apăsare pe sol de numai 100 kg, iar suspendarea din mijloc îi conferă posibilitatea de oscilare cu 120 mm pe fiecare parte. Acestea, împreună cu roțile de sprijin pivotante, asigură o adaptare perfectă la conturul terenului.

De la pick-up, un rotor de ridicare a materialului transportă materialul de balotat pe sus la sistemul de tocare, astfel că materialul intră în camera presei pe sus, peste rotor, nu pe sub rotor ca la presele convenționale. Regândirea fluxului de material în presă, pe sus, pe deasupra rotorului a adus multe avantaje: un flux lin și natural al materialului, care intră în camera de balotare tangențial, la un unghi ideal, rezultând astfel o capacitate mare de intrare a materialului în presă, tradusă în performanța mare de balotare. În plus, camera de balotare este alimentată mai uniform pe toată lățimea, favorizând formarea baloților. De asemenea, cuțitele tocătorului intră spre rotor pe sus, asigurând o tăiere curată.

Pentru începerea balotării sunt prevăzute atât la presele cu cameră fixă, cât și variabilă patru valțuri, două sub și două deasupra gâtului de alimentare, care asigură intrarea uniformă a materialului pe toată lățimea camerei de presare.

Tocarea materialului la dimensiune mică permite o compactare mai mare, baloți mai grei și cu fermentație mai bună, tăiere mai ușoară a balotului, putere mai redusă necesară la remorca tehnologică de amestecat și distribuit furaje. La paie, tocarea la dimensiuni reduse nu mai necesită tocare suplimentară la folosirea balotului și elimină praful la manipulare și distribuire. Cuțitele au sistem de protecție individual și pot fi dezactivate cu ușurință. Densitatea baloților poate ajunge la 80-120 kg materie uscată pe metru cub. Indiferent dacă se balotează materiale umede sau uscate, paie, fân sau siloz, datorită sistemului de tocare foarte eficient și cu calitate similară cu cea de la remorcile autoîncărcătoare pentru siloz, se realizează baloți uniformi și cu densitate mare, asigurând un furaj de calitate pentru animale.

Sistemul de tocare este inspirat de la remorcile autoîncărcătoare, unde Poettinger este lider mondial, este unic în lume la presele de balotat (brevet Poettinger). Pachetul de cuțite se scoate în afara presei, pe partea dreaptă, asigurând cel mai mare nivel de siguranță, dar și reducerea timpului intervenției. Avantajul enorm este că operatorul nu mai trebuie să intre în camera presei pentru intervenții și inlocuirea cuțitelor, acestea putând fi ascuțite sau înlocuite în exteriorul presei, în afara zonei periculoase, asigurând cel mai mare grad de siguranță a operatorului.

Forma specială a cuțitelor, cu două lame ascuțite, astfel încât se pot doar reversa în timpul zilei, fără a mai fi necesar un set de cutite de rezervă, asigură întreținere simplă și o durată dublă de serviciu. Schimbarea cuțitelor este foarte ușoară: se coboară pick up-ul și, hidraulic, se rotește pachetul de cuțite în afară, unde se pot reversa sau înlocui cu ușurință cuțitele.

Podeaua sistemului de tocare este flexibilă. Dacă se întâmplă o blocare, secțiunea transversală a gâtului poate fi mărită temporar prin coborârea podelei. Aceasta permite deblocarea cu ușurință și fără efort.

Legarea balotului prin înfășurarea cu un număr prestabilit de straturi de plasă sau de folie pornește automat când balotul atinge dimensiunea reglată, iar ciclul de înfășurare este foarte scurt. Aceasta este o funcție care economisește timp. Pornirea înfășurării se poate comanda, la nevoie, și manual.

Anvelopele sunt alese pentru conservarea solului prin reducerea compactării, care are efect direct asupra  producției și profitului. Urmele adânci duc la costuri mai mari cu până la 20%, dar și la pierderea mai rapidă a apei din sol.

Întreținerea zilnică este foarte prietenoasă. Prin separarea părților mecanice de cele hidraulice și electrice a fost implementat un concept foarte ușor de accesat. Toate componentele transmisiei sunt localizate pe partea stângă, iar cele hidraulice, electrice și electronice pe dreapta. Sistemul automat de lubrifiere a lanțului ușurează întreținerea și garantează o fiabilitate mare a presei. La modelele Pro, în afara lubrifierii automate a lanțului, există un sistem de gresare progresivă a lagărelor valțurilor, folosind un distribuitor cu un singur niplu. Opțional poate fi montat un sistem automat de gresare.

Presele cu cameră fixă sunt prevăzute cu valțuri, iar cele cu cameră variabilă cu 3 curele fără sfârșit cu presiune controlată hidraulic. Valțurile, respectiv cele trei curele asigură rotirea baloților în orice situație, chiar cu material tocat mărunt, umed sau uscat, atât la paie, fân sau siloz.

Presele cu cameră fixă, cu diametrul baloților de 1,3 m și cele cu cameră variabilă cu diametrul baloților de 0,8-1,55 m lucrează în bune condiții cu un tractor de 75-100 CP, cele cu diametrul baloților de la 0,9 la 1,85 m cu un tractor de 75-100 CP, iar cele cu sistem de infoliere, cu tractor de 130 CP. Lățimea baloților este la toate modelele 1,2 m. Cele mai populare sunt presele cu cameră fixă Impress 125F, (Master sau Pro) care fac baloți de 1,3 m diametru și lățime 1,2 m.

La presele combinate cu sistem de înfoliere se obține într-o singură trecere un furaj bun, curat și care se poate păstra în siguranță o perioadă mai lungă de timp. Poziția brațelor sistemului de înfoliere asigură coborârea centrului de greutate foarte aproape de sol, idealî pentru reducerea riscului de deteriorare a foliei și pentru încărcarea, fără probleme, chiar a baloților de mari dimensiuni. Sistemul de înfoliere lucrează la turații de lucru mari (36 rpm), realizând productivitate, eficiență și un furaj de calitate în orice condiții de operare. Sistemul de infoliere este disponibil pentru baloți de la 1,1 la 1,5 m diametru.

Un senzor de poziție permite corecția înclinării mașinii pentru lucrul pe teren înclinat.

Toate presele sunt operate cu ajutorul unui computer dedicat Select control sau Power control, sau prin ISOBUS. Avantajul este că se pot folosi tractoare diferite în funcție de disponibilități, operând presa de la terminalul tractorului. Presele sunt certificate AEF, pentru compatibilitate cu sistemul ISOBUS al mai multor mărci de tractoare. Presa poate fi operată în modul manual sau complet automat, când operatorul nu trebuie să urmărească decât pronirea și oprirea tractorului. Un bloc de valve hidraulice este montat pe aripa roților din stânga, asigurând controlul manual al funcțiilor presei în cazul unei defecțiuni.

Presiunea balotului se selectează din terminal, în trei zone de densitate, cu mărime reglabilă. Baloții realizați au muchiile extrem de drepte.

Presare, legare cu folie și înfoliere într-un singur pas

Recent, pentru a îmbunătăți și mai mult calitatea furajului balotat, Poettinger a lansat o nouă funcție pe presele sale Impress: un sistem multifuncțional de legare, care poate folosi plasa sau folie de plastic. Avantajele legării cu folie sunt calitatea superioară a silozului, protecție îmbunătățită datorită numărului mai mare de straturi, și manipulare ușoară a balotului.

Furajul este bine protejat când este împins din echipamentul de înfoliat și când este transportat din câmp. Baloții de siloz beneficiază de asemenea de compresie suplimentară: diametrul poate fi redus cu 3 cm, corespunzând unei reduceri a cantității de oxigen cu aproximativ 70 litri, care reduce riscul mucegăirii printr-o reducere rapidă a valorii pH-ului.

Datorită noului sistem de legare, care poate fi folosit atât pentru înfășurarea baloților cu plasă sau cu folie, sistemul asigură o flexibilitate maximă în orice condiții de lucru. Este necesar mai puțin timp pentru a schimba sistemul de legare. Rola de plasă sau folia de plastic sunt frânate hidraulic printr-un sistem de tensionare.

Pentru a proteja folia și a ușura schimbarea între folie și plasă și invers, a fost instalat un valț suplimentar în fața suportului valțului. Valtul este proiectat ca să susțină role cu material de înfășurare până la 1420 mm lățime și cu diametrul de până la 310 mm.

O cameră video este standard pentru a asigura urmărirea și siguranța în funcționare. Aceasta permite operatorului să monitorizeze procesul de legare și înfoliere.

Pentru a asigura o depozitare igienică și de durată, baloții trebuie depozitați „în picioare” (asezați pe suprafața circulară). Presiunea exercitată de conținutul balotului întinde folia, straturile de folie sunt presate împreună și balotul este sigilat chiar mai bine. Pentru aceasta, Poettinger a realizat un sistem de rotire/întoarcere a balotului.

Conceput special pentru orice tip de material furajer, opțional este prevăzut un covor pe care se eliberează balotul pe sol pentru a-l proteja când părăsește sistemul de infoliere. El este montat sub înfoliator și poate fi întins sau strâns la nevoie.

Legarea cu folie și înfolierea completă economisesc resurse. Folosind un singur fel de material pentru înfășurare și înfoliere se economisește timp la despachetarea balotului. Nu mai este necesar să se separe plasa de folie, ceea ce face mai ușoară reciclarea și este mai prietenoasă cu mediul.

Iată că presele IMPRESS au o mulțime de elemente constructive și funcționale noi și eficiente, care sunt apreciate de utilizatori și chiar impresionează.

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ultimii ani, România a înregistrat creșteri semnificative în industria agricolă, reușind performanța de a se repoziționa în topul țărilor producătoare de porumb, floarea-soarelui, chiar și grâu, din Europa. Această creștere a însemnat o dezvoltare a fermierilor români, în special în direcția de business, prin adaptarea la o economie globală.

Creșterea productivității în România se datorează și produselor inovatoare TIMAC AGRO, produse care se regăsesc în fiecare an în peste 2.500 de ferme care înregistrează producții superioare. Echipa Timac vizitează zilnic 400-500 de ferme, fapt ce permite evaluarea acțiunilor fermierilor.

Într-o cercetare în teren realizată de echipa TIMAC AGRO a reieșit că peste 30% dintre fermieri își planifică atent anul agricol, analizând atât potențialul propriu și sporul de producție pe care îl pot obține raportat la investiții, dar mai ales fluctuațiile de prețuri la bursele de cereale, trendurile globale și estimările de producții pe plan european și mondial.

Noul tip de fermier #AgroStrateg este celebrat de echipa TIMAC printr-o amplă campanie de comunicare începută în luna mai și care va continua până la jumătatea anului viitor.

AgroStrategul este fermierul care este concentrat pe o tehnologie axată întotdeauna pe creșterea productivității pe hectar, indiferent de factorii externi. Este atent la evoluția prețurilor pe piața internă și internațională și analizează atent posibilitațile de valorificare a producției. Caută asolamente care să îi permită să găsească culturi cât mai profitabile, iar în valorizarea producției utilizează combinații de contracte spot și future pentru diminuarea riscurilor de pret. Abordează inputurile în cultură în direcția eficienței economice a acestora, nu de preț.

Timac este partenerul care împărtășește valori comune cu fermierul AgroStrateg: performanță și investiția în inovații tehnologice, care să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabille.

„Promisiunea noastră este să satisfacem nevoile unei agriculturi productive și durabile: fertilizare rațională cu mai multă eficiență în productivitate și mai puțin impact negativ asupra mediului. Folosim toată expertiza noastră tehnică pentru a ne îmbogăți produsele cu specificități inovatoare pentru a oferi niveluri ridicate de performanță, verificate atât în laborator, cât și în teren, având la bază standarde internaționale în ceea ce privește calitatea și securitatea”, a declarat Marius Marica, Marketing Manager România și Republica Moldova.

Despre TIMAC AGRO

Timac Agro România, reprezentant local al Grupului Roullier, este compania promotoare la nivel național a soluțiilor inovatoare de nutriție ale Grupului. Angajat pe deplin în nutriția plantelor și animalelor de peste  60 de ani, Groupe Roullier dezvoltă soluții pentru agricultura de mâine, în Centrul Mondial de Inovație Roullier (CMI), probabil cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial, adresat nutriției plantelor.

Patru specialiști români au căutat soluții pentru a trece de la o economie liniară la una circulară. Ei au conceput un e-book cu 26 de exemple de afaceri din România și Olanda.

Consumăm mai mult decât producem, dar și irosim o mare parte din bunurile cumpărate. Ceea ce nu folosim ajunge sub formă de resturi menajere în mediul înconjurător și afectează toate sursele necesare supraviețuirii noastre – din sol, apă, aer, natură și faună. Deșeurile noastre se întorc împotriva noastră. Este o realitate tristă și apăsătoare cu efecte prea vizibile ca să mai poată fi ignorate. Soluții există însă, destule.

România, pe locul 6 în UE la producerea deșeurilor

La nivelul Uniunii Europene (UE), cantitatea de deșeuri generate de toate activitățile agenților economici și de gospodării a fost de 2.334 milioane de tone în 2018, conform Eurostat. Acest volum de deșeuri, resturi și gunoaie este mult prea mare pentru capacitatea de procesare și reciclare a țărilor membre UE și reprezintă una dintre cauzele principale ale poluării mediului înconjurător. 38,5% din aceste deșeuri ajung la gropi de gunoi, în mediul înconjurător sau sunt arse.

În clasamentul european, România este pe locul 6 cu 11,54 tone de deșeuri pe cap de locuitor. Din această cantitate, cea mai mare parte (90%) provine din sectorul minier și de prelucrare a metalelor și mineralelor și doar 2,1% din activitățile populației. În ceea ce privește gradul de gestionare a acestora, datele Eurostat arată că rata de reciclare a deșeurilor municipale era de puțin peste 11% în 2018.

Această realitate este cauzată de modul linear în care funcționează cea mai mare parte a economiei globale: luăm și exploatăm resursele, producem și risipim. Pentru a trece la un model sustenabil, trebuie să închidem cercul de la deșeuri la resurse, respectiv să adoptăm un model economic circular. Fiecare țară trebuie să își intensifice măsurile de combatere a schimbărilor climatice prin protecția ecosistemelor, reîmpădurirea suprafețelor defrișate, modificări legislative care să sprijine dezvoltarea economiei circulare, programe de educare și de promovare a unui mod de viață sustenabil și responsabil, dar și prin încurajarea și sprijinirea inițiativelor circulare și a comerțului verde.

Primii pași pentru trecerea la economia circulară

În Europa, afacerile bazate pe economie circulară au prins avânt mai ales în ultima decadă, fie susținute din fonduri proprii sau guvernamentale, fie prin crowdfunding, sau prin finanțări din fonduri comunitare. Astfel de modele au fost adoptate și în România, cu toate că sunt încă multe lacune în legislație și educație.

Olanda, unul dintre liderii mondiali în domeniul agriculturii, și-a oferit sprijinul în procesul de modernizare a învățământului agricol românesc care vizează 58 de licee din țară. Parteneriatul stabilit prin Ministerele Agriculturii ale ambelor state are ca scop educarea și sprijinirea elevilor, dar și a tinerilor interesați de economie agricolă și sustenabilitate.

Un pas în această direcție a fost făcut recent de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București prin lansarea primei ediții a cărții electronice bilingve „Economie circulară în sectorul agroalimentar: Bune practici din Regatul Ţărilor de Jos şi România” - „Best Practices of Circular Activities in the Agri-food Sector from the Netherlands and Romania”, în colaborare cu echipa A.C.U.M., publicată la Editura ASE București.

E-book-ul a fost conceput de patru specialiști, membri ai echipei care a făcut proiectul A.C.U.M. - Agricultură circulară în Universitatea Mea, ce prezintă un model de ecosistem agro-urban și propune transformarea acoperișului cantinei Moxa, din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, în grădină urbană. Echipa A.C.U.M. este formată din Simona Roxana Pătărlăgeanu, conferențiar universitar doctor specializat în econometrie şi modelare în economia agroalimentară şi a mediului la ASE București, Georgiana Strat, peisagist și antreprenor, fondator al APPA Atelier de peisaj, Marius Constantin, student doctorand la ASE, specializat pe economie agroalimentară, management și dezvoltare durabilă, și Mădălina Elena Deaconu, student masterand la ASE, cu specializare pe managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională.

Proiectul lor a câștigat prima ediție a concursului „The Circular Agriculture Challenge”, organizat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București în 2020 și a încasat premiul cel mare în valoare de 20.000 lei.

E-book de bune practici din Regatul Ţărilor de Jos şi România

Pentru realizarea cărții electronice, ce poate fi accesată pe portalul educativ www.agrieduportal.com, cei patru membri ai echipei A.C.U.M. au identificat 26 de afaceri bazate pe diverse modele de economie circulară în sectorul agroalimentar din Olanda și România, care au un impact real asupra societății și reprezintă surse de inspirație pentru cititori. Câteva dintre acestea sunt foarte apropiate de sectorul agroalimentar, iar altele promovează comerțul verde și își propun să reformeze modul în care oamenii gândesc despre mâncare, economie şi viață pe termen mediu și lung.

„În spatele proiectelor olandeze și românești alese stau oameni vizionari, creativi și cu experiență, dar și oameni care sunt mânați de o dorință puternică de a aduce o schimbare în bine și în folosul comunităților locale”, ne-a declarat Georgiana Strat, peisagist și co-inițiator al cărții.

Cei patru autori ai cărții au văzut aceste afaceri luând amploare sub ochii lor și oamenii participând activ la aceste modele de circularitate și zero-risipă.

„De exemplu, când echipa noastră a început documentarea și interviurile, cei de la Pieter Pot, din Olanda, aveau circa 15.000 de cereri, iar când am publicat cartea au ajuns la 25.000. Practic, cererea pentru produsele lor a crescut cu peste 60% în 3,5 luni”, ne-a precizat Georgiana Strat.

Provocarea ambalajelor de plastic

Pieter Pot este un startup înfiinţat în Rotterdam în 2020, care vrea să contribuie la rezolvarea problemei majore legată de utilizarea excesivă a ambalajelor de plastic prin schimbarea comportamentului consumatorilor.

În prezent, a fi sustenabil nu este foarte atrăgător în ceea ce priveşte produsele agroalimentare. E nevoie de un efort serios de organizare şi planificare pentru a putea reduce pe cât de mult posibil ambalajele de plastic de unică folosinţă. Luând acest aspect în considerare, Jouri Schoemaker şi Martijn Bijmol, fondatorii Pieter Pot, au venit cu o idee diferită: să facă sustenabilul atractiv. Ei oferă clienţilor nu mai puțin de 250 de produse alimentare – prăjituri, dulciuri, seminţe, nuci, leguminoase, condimente și produse de îngrijire personală – care sunt ambalate în recipiente frumoase, reutilizabile, la preţuri atractive, comparabile cu cele din supermarketurile tradiţionale.

Întregul lor proces circular implică achiziţia de materii prime în vrac. Clienţii plasează comanda online, iar produsele sunt livrate la uşa lor cu ajutorul Poştei Olandeze, care a adoptat un model circular, la rândul său. Produsele ajung la destinatar în recipiente de sticlă pentru care acesta plătește o garanţie. La primirea unei noi comenzi, clientul înapoiază recipientele utilizate și murdare livratorului. Astfel, ele sunt spălate o singură dată, evitând risipa de apă şi un drum suplimentar. Clienţilor le este returnată garanţia, iar recipientele sunt refolosite la noua comandă. Publicul este atras prin diverse reţete și articole, dar și „Potcast”-uri publicate online care fac stilul de viaţă sustenabil mai uşor de adoptat. 

„Cea mai interesantă parte e reprezentată de motivația inițiatorilor și felul creativ și ingenios în care au răspuns la probleme locale, în special legate de economia circulară pe tot lanțul agroalimentar. Sunt oameni vizionari, adevărați change makers, a căror soluții se pliază pe valorile morale și fizice ale societății. Prin experiențele acumulate, ei sunt capabili să identifice probleme și soluții viitoare”, a explicat Georgiana Strat referindu-se la toate exemplele cuprinse în e-book.

Primul zero-waste shop din România

Soluții reale și sustenabile la problemele comunității din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, sunt oferite zi de zi de Kinga şi Gyozo, fondatorii Szimpla, primul ruin pub din România.

„Zi de zi chiar nu este o exagerare, afirmă Georgiana Strat. Pasiunea celor doi a mers atât de departe încât au creat contextul social și fizic pe plan local pentru a face această trecere la un comportament responsabil, conștient și circular al oamenilor cu care intră în contact. Acest proiect mi-a ajuns la suflet!”

Conceptul de ruin pub Szimpla are la bază o importantă componentă circulară deoarece presupune ca toate elementele pub-ului să fie reciclate sau upciclate, respectiv transformate în alte produse cu valoare adăugată. Locaţia este într-o clădire veche salvată de la demolare, iar mobilierul şi alte obiecte provin din donații. Lucruri, care altfel şi-ar fi pierdut valoarea şi ar fi ajuns la groapa de gunoi, au fost reparate și chiar reinventate.

Meniul pub-ului cuprinde peste 100 de varietăţi de bere artizanală de la producători locali, ambalate în sticlă, mâncarea are ingrediente locale, cu opţiuni vegane şi vegetariene și e gândită să evite risipa, iar vesela de unică folosinţă este compostabilă, inclusiv cănile de cafea din tărâţe făcute pe comandă, iar restul veselei este făcută de mâna Kingăi care iubeşte să olărească. Paiele pentru suc sunt făcute dintr-o specie de grâu cultivată în acest scop. Apa îmbuteliată vine de la un izvor de la câţiva kilometri, iar sticlele sunt refolosite. În plus, pentru laptele din cafea s-a negociat cu un producător local ca să fie livrat în recipiente de 5 litri, refolosibile.

Cei doi au organizat peste 170 de evenimente zero-waste şi chiar au devenit un model de sustenabilitate, în cadrul festivalurilor folosind veselă de plastic reutilizabilă de până la 50 de ori. Szimpla a devenit un loc al comunităţii unde sunt organizate variate workshop-uri: de la artă până la reparaţii de haine, biciclete şi electrocasnice, metode de reciclare și sustenabilitate; dezbateri pe probleme publice împreună cu principalii actori ai comunității; târguri pentru producătorii locali; schimburi de seminţe şi răsaduri; chiar şi o campanie de donat sânge.

Cuplul Kinga și Gyozo crede cu tărie în capacitatea oamenilor de a-și îmbunătăți stilul de viață prin mici schimbări în viața de zi cu zi. Dacă vorbim despre reciclare sau alegerea produselor cu risipă zero, cel mai important aspect este să fim perseverenți și să avem acest comportament în mod constant, chiar dacă nu este perfect.

Fructele imperfecte, subiect de educare a publicului cu privire la discriminare

Un proiect olandez care a ajuns să fie foarte îndrăgit a fost lansat în 2012 în Utrecht de trei asociate, Jente, Lisanne și Chantal, care au pus bazele întreprinderii sociale Kromkommer, în traducere însemnând castravete strâmb. Acesta are scopul de a lupta împotriva risipei alimentare de fructe şi legume prin campanii de conștientizare și proiecte sociale. Obiectivul este să schimbe percepția oamenilor cu privire la estetica dată de forma și mărimea fructelor și legumelor. Din cauza normelor de calitate din comerț, între 10% și 20% din cantitatea totală de fructe și legume este aruncată.

Cu ajutorul comunității, Kromkommer a strâns 31.765 euro și a înființat o linie de supe care a reintegrat în producție legumele respinse din motive estetice de către retaileri. Astfel, în 2017, au fost salvate 60.000 de kilograme de legume care ar fi ajuns la gunoi.

Campaniile de conştientizare ale organizației se adresează atât publicului adult, cât şi copiilor, care învaţă prin jocuri şi poveşti cu ajutorul produselor Kromkommer: cartea „Domnul Morcov cu Două Picioare” şi seturile de jucării cu legume şi fructe deformate, accentuând astfel importanţa gestionării risipei alimentare și necesitatea de a renunța la prejudecăți.

Mai mult, Kromkommer a adoptat o poziţie fermă în ceea ce priveşte impactul negativ al standardelor suplimentare ale retailerilor și a demarat acțiuni cu ecou la nivel european. În documentul pe care l-a elaborat în anul 2019, „O Nouă Definiţie a Calităţii” se reiterează importanţa abrogării standardelor estetice ale supermarketurilor în vederea reducerii risipei alimentare.

„Este interesant de observat procesul prin care cele trei antreprenoare au trecut. S-au lovit de probleme reale și au identificat cauzele pentru care lucrurile continuă să funcționeze ineficient. Prin urmare, au decis că este esențial să se concentreze pe acțiuni de advocacy pentru a crea un impact mai mare în domeniul alimentar și asupra publicului”, a apreciat Mădălina Deaconu.

Din 2020, compania ş-a îndrepat eforturile către sprijinirea fermierilor şi a proiectelor sociale care să încurajeze tranziţia către o economie circulară.

Economia circulară, un bun liant pentru antreprenoriatul social

Obiectivul de reducere a risipei alimentare și a deșeurilor din sectorul agroalimentar este îmbrățișat și de Bio&co, sub umbrela ONG-ului Ateliere Fără Frontiere. Cu un profund caracter social, întreprinderea este specializată pe comercializarea de produse agroalimentare proaspete, cultivate local cu ajutorul propriului fertilizant natural.

Bio&co a fost fondat în anul 2015 în Ciocănari – Dâmboviţa, cu asistenţa tehnică a Réseau Cocagne, Franţa. Modelul de business este bazat pe un lanţ scurt de aprovizionare, de la fermă la client, produsele agroalimentare fiind livrate abonaţilor din Bucureşti şi din zonele apropiate. În fiecare săptămână, sunt pregătite peste 150 de coșuri cu diferite legume proaspete care ajung la abonați. Prin această abordare, se reduce distanţa de transport a alimentelor, precum şi risipa la alimentare. Prețurile variază de la 55 lei pentru un pachet mic, suficient pentru două persoane, până la 85 lei pentru un pachet de familie, iar abonamentele se achită anual pentru asigurarea continuității activității.

„Pe lângă impactul agroalimentar creat, Bio&co are un impact social deosebit. Oferă locuri de muncă și reintegrează în societate persoanele din categorii defavorizate, cu risc de sărăcie şi excluziune. Oamenii lucrează în serele de legume, primesc un salariu lunar, beneficiază de transport și de sprijin social și profesional”, a explicat Marius Constantin, unul dintre co-autori.

În primii ani de activitate, Bio&co a colectat anual circa 500 de tone de deşeuri alimentare care au generat compost pentru sere și terenul agricol deținut. Următorul pas este punerea în funcțiune a platformei de compostare de 1.000 mp, unde deşeurile alimentare din supermarketuri, hoteluri şi restaurante vor deveni substrat de cultură.

Modă sustenabilă: poșete din piele de mango și adidași cu inserții de măr

Soluția de reducere a risipei de fructe găsită de doi absolvenţi ai Academiei Willem de Kooning din Rotterdam a fost transformarea lor în piele ecologică. Totul a plecat de la o scenă pe care Koen Meerkerk şi Hugo de Boon o vedeau zilnic având loc într-o piață din apropierea clădirii unde studiau: tone de fructe ajungeau la gunoi. Astfel, cei doi designeri au pus bazele afacerii circulare Fruitleather pentru a da valoare adăugată acelor fructe care şi-au pierdut aspectul estetic şi nu mai sunt atractive pentru consum. Cei doi și-au propus să participe la rezolvarea a două mari probleme de mediu: deşeurile alimentare şi efectele poluării masive din industria prelucrării pieilor de animale.

Potrivit statisticilor oferite de Fruithleather Rotterdam, aproape 45% din fructele destinate consumului sunt aruncate anual. Totodată, procesul industrial de curățare a pieilor de animale emană în aer aproximativ 650 de milioane de kilograme de CO₂.

Mădălina Deaconu consideră „impresionant faptul că doi designeri au conectat două domenii economice importante și au găsit o oportunitate de a închide cercul de la deșeuri alimentare, de la fructe, la resursele necesare pentru a produce articole de modă creative. Contează foarte mult conștientizarea, desigur, dar și dorința de a schimba modul în care se fac afacerile”.

Fructele care nu mai îndeplinesc standardele cosmetice pentru supermarketuri - mere, banane, mango, cactus - trec printr-un proces de transformare natural, fără aditivi sau alte substanțe care dau elasticitate materiei prime, iar rezultatul final este pielea ecologică. Astfel, în combinație cu alte materiale reciclate, Fruitleather reușește să ofere clienților o gamă atractivă de încălţăminte, genţi și portofele din piele de fructe, care reprezintă o alternativă sustenabilă la oferta de produse convenţionale din piele. În plus, au dezvoltat parteneriate cu barnduri de renume care au fost încântate de o astfel de soluție creativă.

Concept de grădină eco-urbană pe acoperișul cantinei studențești Moxa

În e-book-ul de bune practici se regăsește și proiectul celor patru co-autori, A.C.U.M. - Agricultură circulară în Universitatea Mea, ce răspunde unor necesități identificate în cadrul ASE București. Pe lângă marele premiu, acesta a câștigat și titlul de cel mai UrbanSmart proiect la concursul „The Circular Agriculture Challenge”.

Georgiana Strat, Marius Constantin, Mădălina Deaconu și Roxana Pătărlăgeanu au identificat o problemă majoră legată de deșeurile alimentare și amprenta de carbon lăsată de acestea. În cadrul cantinei studențești Moxa intră un volum mare de alimente și iese o cantitate deloc neglijabilă de deșeuri care ar putea fi compostate. Soluția propusă de proiectul A.C.U.M. este de a crea o grădină urbană care să folosească ca substrat de cultură tot compostul eliminat de cantină și să producă o varietate largă de legume și fructe: de la sfeclă, morcovi, salată și varză chinezească, până la căpșuni, zmeură și coacăze. Totodată, vor fi plantați arbuști ce produc semințe și care vor atrage păsări, precum și o pajiște meliferă destinată apiculturii.

„Am făcut o cercetare în teren și foarte multe calcule, apoi am ales o zonă însorită pe terasa cantinei Moxa. E un spațiu mare de circa 1.200 mp care permite organizarea a patru zone diferite și complementare pentru a respecta componentele acestui proiect: economie circulară, biodiversitate, socializare, educație și compostare”, a arătat Marius Constantin.

Pentru a fi implementat, proiectul are nevoie de un studiu tehnic de structură care să analizeze capacitatea de încărcare ce poate fi suportată de cantină, iar în funcție de rezultate se va decide modul de implementare.

„Lunar, se pot composta 5-10 mc de deșeuri alimentare, în funcție de sezon, într-o primă etapă. Grădina urbană poate produce anual 200 kg de fructe și o tonă de legume în sistem biointensiv, care permite o productivitate mare pe o suprafață mică”, a adăugat Georgiana Strat.

Costul proiectului este evaluat la aproximativ 200.000 euro. De el vor beneficia în jur de 27.000 persoane, respectiv angajații și studenții A.S.E. București.

„Este un proiect gândit de studenți, sau foști studenți, pentru studenți. Cei de la Facultatea de Economie Agroalimentară și de Mediu vor avea o bază bună de practică: vor observa şi se vor implica în mod direct și real evoluția unei grădini, procesul și sezonalitatea produselor. Sperăm ca acest proiect să îi ajute să înțeleagă acest domeniu, să îl îndrăgească, la fel ca noi, și să îi inspire să inițieze alte proiecte”, a precizat Mădălina Deaconu.

Sustenabilitatea este un trend, dar trebuie să fie viabilă și rentabilă

Viitorul chiar se anunță plin de oportunități în acest domeniu pentru că surse de finanțare pentru astfel de inițiative vor fi din ce în ce mai multe, în special de la Uniunea Europeană. Este nevoie însă de multă creativitate și cercetare și de îmbunătățire continuă pentru a oferi alternative reale.

„Suntem destul de departe. În primul rând, ne lipsește mentalitatea, iar apoi nu avem infrastructura necesară pentru a face totul circular. Legea compostului este o soluție grozavă, dar nu are norme de aplicare. Unele administrații au luat-o înainte și au oferit compostoare comunităților, dar oamenii nu au știut ce să facă cu ele. Culmea este că s-a întâmplat la sat unde majoritatea resturilor alimentare sunt oricum date la animale”, afirmă Georgiana Strat.

Estetica produselor sustenabile create și oferite pentru consum are un rol foarte important pentru a le crește atractivitatea. Diferența o face însă și modul de comunicare care trebuie să fie unul coerent, creativ și însoțit de un marketing inteligent.

„Comunicarea eficientă în mediul digital a mărit vizibilitatea și interesul pentru acest stil de viață: sustenabilitatea a devenit un trend. Cred că următoarea etapă ar trebui să fie sustenabilitatea rentabilă pentru a putea susține din punct de vedere economic această tendință de evoluție”, a conchis Georgiana Strat.

Proiectele de circularitate prezentate de cei patru specialiști în e-book-ul de bune practici au fost puse în practică pornind de la o sumă inițială de 5.000 euro până la fonduri de sute de mii de euro cu finanțare privată sau guvernamentală.

***

E-book-ul „Economie circulară în sectorul agroalimentar: Bune practici din Regatul Ţărilor de Jos şi România” este disponibil în librăria digitală a Academiei de Studii Economice (ASE) (http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/239340) și pe ISSUU.com (https://issuu.com/atelierappa/docs/bilingual_brochure__circular_activities_in_the_agr).

Articol scris de: ELENA VAVILOV