România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,,Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE”, realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza generată de COVID-19 a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei din cauza lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ai căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După doi ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

Așa cum arată toate studiile de piață, prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult, schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din Asia și Africa în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în Comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și Comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în comisia de specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se creează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014, în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ contestat s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut, în campania electorală priorități precum ,,Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local” și ,,introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil, care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO – Ionel Arion

UNCSV – Mircea Băluță

APPR – Nicolae Sitaru

La consumul de produse de protecția plantelor România este pe locul 6 în Europa, conform raportului publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT. Datele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor), confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de exemplu în anul 2018 față de anul 2017). „În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). „Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en). În același timp, tot pe site-ul EUROSTAT (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1; Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia. Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole”, se arată într-un comunicat de presă al AIPROM.

Specialiștii din industria de protecția plantelor susțin că trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. „Astfel, în perioada 2011-2019 a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră. A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (de pildă, cereale). Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale, fiind astfel cerute recolte de calitate superioară”, apreciază specialiștii.

Totodată, presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura. Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și, prin urmare, și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare. „Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu”, se specifică în încheierea comunicatului transmis redacției Revista Fermierului de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, 11.380 de investiții în ferme zootehnice și mixte. Beneficiarii investițiilor din sectorul zootehnic au accesat fonduri europene în valoarea totală nerambursabilă de peste 606 milioane de euro prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Din totalul fermelor care au accesat bani europeni, 4.477 sunt exploatații mixte, vegetale și zootehnice, cu o sumă de 131,6 milioane de euro din total.

O mare parte din fermele finanțate de AFIR sunt dedicate apiculturii, respectiv 4.386 cu o valoare de 83,5 milioane de euro. Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – 3.764 proiecte cu o valoare de 56,4 milioane euro.

De asemenea, AFIR a încheiat 1.616 contracte de finanțare pentru creșterea bovinelor de lapte, suma acordată pentru acest sector fiind de 106,2 milioane de euro. Acestor finanțări li se adaugă și 150 de ferme de creștere a bovinelor pentru carne, cu o valoare de 119 milioane de euro. „Precizăm că cele mai multe ferme de bovine pentru carne au fost finanțate în cadrul submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole – 96 de proiecte cu o valoare de peste 117 milioane euro”, se arată într-un comunicat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Totodată, fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 11 milioane de euro au fost accesate pentru investiții în 228 de ferme de ovine și caprine, cele mai multe fiind dezvoltate de către tinerii fermieri prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv 114 proiecte în valoare de 5,9 milioane euro.

Un alt sector zootehnic important care a beneficiat de bani europeni prin PNDR 2020 este cel al creșterii porcilor. Investițiile finanțate de AFIR în acest sector se ridică la 56,5 milioane de euro, sumă folosită de 95 de ferme.

83 de milioane de euro au mai plecat de la AFIR către 83 de ferme de păsări de curte. „Prin submăsurile 4.1, 6.1 și 6.3, Agenția a finanțat și 345 de ferme mixte de animale. Valoarea totală a proiectelor contractate depășește 15 milioane de euro”, precizează comunicatul AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 de proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de instituții de învățământ din spațiul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural, însă doar a celor din afara incintei școlilor de la sate. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare șase proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.
Pentru înființarea și modernizarea creșelor, precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural), AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane de euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639.000 de euro.
Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978.000 de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495.000 de euro. „Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punctul de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale”, arată reprezentanții agenției.

Spre exemplu, comuna Pianu, județul Alba, a obținut o finanțare de 200.821 euro pentru modernizarea grădiniței. Proiectul accesat de primărie urmărește asigurarea unor spații adecvate pentru un număr de 45 de copii, cu toate fluxurile și anexele aferente, inclusiv dotarea interiorului și exteriorului clădirii care face obiectul investiției.

Un alt exemplu este Primăria comunei Bezdea, din județul Dâmbovița, în 2016, la sfârșitul lunii mai, a depus la AFIR o cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”, prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială. Valoarea totală a proiectului este de 89.000,9 euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75.000 euro. În aprilie 2017 s-a semnat contractul de finanțare, proiectul fiind în prezent finalizat.
Implementarea a însemnat demararea lucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din comuna Bezdead. Au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.
La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. „De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării”, transmite AFIR.
În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.

Foto: AFIR

Agricultura din România se bucură și astăzi la fel cum se bucura și ieri de tinerii săi dezvoltatori. Tineri care, pe lângă puterea de muncă și spiritul întreprinzător și inovator al acestei generații, au întreprins și pasiunea de a face această industrie să fie productivă. Acesta este și cazul lui Valentin Plătică, un tânăr fermier din comuna Glodeanu Sărat, sat Pitulicea, din județul Buzău, care la vârsta de 35 de ani administrează cu succes ferma preluată de la bunicul său. Am ajuns de curând în ferma Glia Prest Simion SRL, unde am discutat cu tânărul fermier despre povestea acestei exploatații agricole de circa 700 de hectare. Absolvent al Facultății de Management în Agricultură din cadrul USAMV București, Valentin Plătică a decis să se întoarcă acasă lângă bunicul său pentru a nu lăsa ferma de familie să se stingă.

Valentin Plătică: „Astăzi e greu să te apuci de agricultură de la zero.”

Reporter: Sunteți un fermier tânăr, reprezentați noua generație de agricultori ai României. Ce vă atrage în acest domeniu?

Valentin Plătică: Pasiunea s-a născut în familie. Începuturile acestei ferme sunt legate de bunicul meu. Tataia a fost mereu un întreprinzător, chiar și înainte de Revoluție avea sere cu flori și solarii cu roșii, fiind primele astfel de sisteme din comună. După 1990 a avut curajul nebunesc să facă un împrumut la bancă pentru a înființa o moară care să producă făină și mălai. La fel ca serele din perioada comunistă, și această moară era unică în zona noastră. Totodată, a făcut o brutărie și s-a dedicat și culturii mari, făcând prestări servicii prin sat cu tractorul românesc pe care îl avea. Fiind priceput, a avut succes și a mai achiziționat două tractoare U 650 și o combină cu care a continuat să lucreze terenurile tuturor celor din zonă.

Reporter: În ce perioadă a făcut aceste achiziții?

Valentin Plătică: Aceste lucruri se întâmplau prin anii 1992-1993. În acea vreme cei mai mulți începeau, rând pe rând, să lase pământurile pârloagă. Astfel, i-au cerut bunicului meu să le preia pământul în arendă. Bunicul meu a fost sceptic la început, nedorind „să se lege la cap”. A continuat cu prestarea de servicii până în 1994, înființând o firmă de prestări servicii. A mai achiziționat câteva tractoare, ajungând la un număr de patru tractoare românești U 650, angajase și doi operatori și a continuat să lucreze pământul celor care încă mai făceau ceva. Inevitabil, a început să ia și pământ în arendă, iar prin 1997 a mai cumpărat o combină SEMA. A continuat în așa fel încât până în 2000 a ajuns să aibă zece tractoare românești U650, cu care lucra aproximativ 600 ha.

Au venit câțiva ani dificili, 2001-2002, cu secetă mare, lucru care a dăunat destul de mult fermei, pentru că am acumulat datorii mari. Apoi am tras așa cum s-a putut de această afacere până în 2005-2006. În acest timp, am început să mă implic și eu, ca tânăr student. În 2007, împreună cu bunicul, am achiziționat două tractoare și un plug în leasing și ne-am propus să mai cumpărăm utilaje cu ajutorul fondurilor europene.

Anul trecut, unul bun

Reporter: Dincolo de provocarea de a vă implica în afacerea de familie, ce anume v-a făcut să lăsați Bucureștiul, un oraș mare și foarte dinamic, mai ales că sunteți tânăr?

Valentin Plătică: Îmi doream foarte mult să pot să-l ajut pe bunicul meu, mai ales că situația ajunsese să-l depășească. Din această dorință am ales acest domeniu de studiu (n.r., studii agronomice), pe care l-am parcurs timp de șapte ani. În această perioadă, veneam și-l ajutam pe tataia la lucrările pe care le avea. Cu toate acestea, nu-mi plăcea deloc situația, tractoarele fiind vechi, activitatea deosebit de îngreunată. În 2007, după ce am terminat facultatea, am făcut un proiect european pentru câteva utilaje pe FEADR: o combină cu hedere, un disc de patru metri, o semănătoare de prășitoare și una de păioase. Din această cauză tataia a fost nevoit să treacă ferma pe numele meu și s-a lăsat destul de greu convins, pentru că eram lipsit de experiență, fiind foarte tânăr. Prima dată mi-a trecut 50%, iar după ce am fost să depun actele, mi-au spus că este nevoie să am 100%, apoi, mai mult de nevoie decât de voie, mi-a trecut ferma pe numele meu integral.

Reporter: A riscat cu această decizie?

Valentin Plătică: A riscat mult. E adevărat că eram un tânăr absolvent care prelua o întreagă activitate. La început am făcut proiectul și, spre surprinderea noastră, s-a aprobat. Am început foarte greu cu finanțarea, pentru că atunci firma era într-o situație grea, cu datorii. Băncile m-au refuzat din prima, mi-au spus să vin peste un an, în funcție de cum evoluează firma. Am fost la vreo trei bănci în acea perioadă. Am vorbit cu contabila, am văzut ce e de făcut, iar într-un final am reușit să o scoatem pe profit în anul următor. M-am întors la bancă și am obținut un împrumut în euro, dar cu dobândă mai mare, respectiv 9%. Am început să plătim utilajele luate în leasing și să dezvoltăm activitatea.

Reporter: Ce mărime avea în acel moment ferma și ce tip de cultură aveați?

Valentin Plătică: Vorbim de aproximativ 700 ha și cultivam grâu, porumb și floarea-soarelui. Cu utilajele noi achiziționate până în 2010, s-au văzut imediat rezultatele în productivitatea de lucru și mai ales la recoltă. Acela a fost momentul când am devenit din ce în ce mai determinat să dezvolt această fermă, să pun și mai mult suflet.

Reporter: Și lucrurile nu s-au oprit aici. Din contra, au avut o traiectorie ascendentă de atunci și până în prezent.

Valentin Plătică: Da, deși suprafața agricolă a rămas aceeași, am continuat să ne dezvoltăm constant pe verticală, să exploatăm la maximum toate instrumentele de lucru. Am cumpărat în continuare utilaje și am încercat să modernizez ferma cât de mult am putut. Pe atunci aveam în jur de zece angajați, iar acum am ajuns la cinci angajați care reușesc să facă totul în fermă, fără probleme. Am reușit să fidelizez angajații, am reușit să cultiv în ei această pasiune – agricultura, pregătindu-i să folosească la potențial maxim toate instrumentele de lucru din fermă.

Reporter: Care este structura culturilor în ferma dumneavoastră și cum a fost anul agricol trecut?

Valentin Plătică: Anul trecut am avut grâu pe 130 ha. Deși a fost secetă, a avut o ieșire spectaculoasă în primăvară. Am avut o producție de vreo șase tone la hectar. Am fost mulțumit, raportat la seceta din toamnă și la problemele legate de înfrățirea insuficientă. Pe de altă parte, am însămânțat cu floarea-soarelui 170 de hectare și am obținut trei tone și ceva la hectar. Am avut ploi în primăvară și frig, apoi vara a fost uscată. Am semănat porumb pe 400 de hectare și am obținut o producție de vreo opt tone. Ne-am plătit datoriile și am avut, una peste alta, un an bun.

Raportul preț/calitate, factorul determinant în alegerea mărcii Case IH

Reporter: Când a început colaborarea dumneavoastră cu Titan Machinery România? Cu ce utilaje a început acest parteneriat și câte aveți în momentul de față?

Valentin Plătică: Aveam nevoie de niște roți înguste pentru unul dintre tractoarele pe care le aveam în fermă și l-am contactat pe Vali (n.r., Valentin Albu – manager de vânzări regional), cerându-i o ofertă. Acesta a fost practic începutul colaborării noastre. Un an mai târziu, am început discuțiile pentru achiziționarea unui tractor Case IH Magnum 340, model pe care l-am luat în 2018. Tot atunci, am discutat și de o combină Case IH Axial-Flow 6140 cu un heder de opt rânduri pentru prășitoare – Olimac Drago GT și unul pentru păioase Case IH de 7,6 metri. Am mai cumpărat și un plug cu 8 trupițe lamelar Gregoire Besson, un cultivator Väderstad Top Down de trei metri și un scarificator de la Gaspardo de trei metri cu șapte ancore. În primăvara anului trecut (n.r., 2019), m-am decis să cumpăr și un tractor mai mic, de 115 CP – Case IH Farmall 115 C.

Reporter: De ce Case IH și nu alți producători?

Valentin Plătică: Am fost și m-am interesat peste tot, dar raportul calitate-preț a fost factorul determinant pentru care am ales să cumpăr Case IH. M-am gândit că, decât să plătesc câteva zeci de mii de euro în plus pentru un tractor de altă marcă, mai bine cumpăr și un agregat pe care să-l folosesc la tractorul Case IH ales. Bineînțeles, a contat și faptul că aveți un vânzător bun pe zonă, Vali, care m-a ajutat foarte mult (n.r., Valentin Albu – manager de vânzări regional).

Înainte să cumpăr combinatorul Top Down, intram de două ori cu discul și apoi semănam, acum intru o singură dată cu Top Down și-mi pregătesc terenul pentru semănat. Consumul este, de asemenea, redus. În ceea ce privește tractorul Case IH Magnum 340, timpul de lucru la semănat a devenit foarte scurt, acest tractor este suficient pentru cele două semănători de precizie pentru plante prășitoare.

Tractorul l-am luat „hight specs” (n.r., dotat cu toate opțiunile disponibile), pentru a nu întâmpina vreo nevoie apărută pe parcurs. Prin comparație cu alte tractoare de aceeași putere, am constatat un consum mai redus la Magnum. La lucrările de cultivat din primăvară, la care am folosit Väderstad Top Down, am avut un consum de 17 l/ha, iar la arat: 20-22 l/ha.

Reporter: Cum descrieți combina de recoltat pe care o aveți?

Valentin Plătică: La combină mă impresionează și azi sistemul de rotor cu flux axial, deși la început am fost reticent. Valentin Albu, managerul regional de vânzări, a avut răbdare cu mine pentru a mă convinge. Pot să spun că am riscat puțin, dar imediat cum am intrat cu ea în lucru, recolta a fost impecabilă, fără boabe sparte/fisurate, fără pierderi, totul, foarte curat. Bineînțeles că sunt importante și reglajele pe care le faci.

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu departamentele de service și piese de schimb din cadrul Titan Machinery România?

Valentin Plătică: În principiu am o relație bună cu echipa de service de la Brăila. M-au ajutat de fiecare dată când am avut nevoie, iar această relație bună m-a încurajat să mai cumpăr atât piese, cât și utilaje. Iar relația cu Valentin Albu este una de prietenie, chiar dacă sunt afaceri la mijloc, s-a legat o relație destul de strânsă și ne ajutam reciproc cum putem.

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

Valentin Plătică: Intenționez să mai achiziționez câteva utilaje, dacă vremea va fi bună, o semănătoare de păioase și una de prășitoare de la Väderstad, care să fie echipate cu toate sistemele de ultimă generație. Este posibil să diminuez lucrările în câmp și să maximizez profitul, pentru că acum vedem că apa din sol e foarte prețioasă și cel puțin în vară nu mai vreau să intru cu plugul, iar în toamnă doar ar sau scarific. Cât pot, o să încerc să reduc lucrările de pregătire.

Reporter: Încurajați și alți tineri să îmbrățișeze această meserie?

Valentin Plătică: Agricultura este o meserie frumoasă astăzi, mai ales atunci când ai toate instrumentele necesare s-o faci productivă. Nu știu dacă pot să-i încurajez. În ziua de azi este greu să te apuci de agricultură de la zero, să devii fermier, pentru că sunt investiții mari. În schimb, îi încurajez pe toți tinerii care au oportunitatea de a prelua agricultura de la părinți sau bunici să ducă mai departe ceea ce au făcut dumnealor.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cu un design nou și elegant, seria de combine de cereale C7000 exprimă supremația tehnologică a mărcii Deutz-Fahr, o garanție a performanțelor excelente de treier și a calității superioare a boabelor și paielor, ca urmare a unei experiențe de peste o sută de ani de evoluție constantă în realizarea sistemelor de recoltare. C7000 se descurcă excelent în condiții provocatoare și asigură productivitate remarcabilă și calitate a treierului chiar în cele mai dificile condiții de cultură și teren.

Combinele Deutz-Fahr sunt concepute pentru a răspunde așteptărilor fermierului de la o combină convențională: performanță, fiabilitate, ușurința de operare și reglare în timpul lucrului, un nivel ridicat de confort, vizibilitate asupra tuturor zonelor cheie, atât în față cât și în lateral, productivitate și calitate a boabelor recoltate, verificare și întreținere zilnică minime.

Noul stil al combinelor Deutz-Fahr, studiat și realizat în cunoscutele studiouri Giugiaro, la care gustul, confortul, funcționalitatea, performanța, flexibilitatea, fiabilitatea și controlul costurilor de operare sunt cuvintele de ordine, cele care au creat stilul inconfundabil al autoturismelor Lamborghini, creează o atracție estetică imediată și dă formă tehnologiei.

Noua cabină este foarte spațioasă, are un stil plăcut, cu linii rotunjite, cu geamuri curbate și cu suprafața vitrată foarte generoasă, asigurând confort și vizibilitate optimă operatorului, care beneficiind și de computerul și întreaga aparatură de bord poate urmări perfect funcționarea întregii mașini.

Scara pivotantă, cu poziție reglabilă în funcție de dimensiunile anvelopelor, asigură accesul operatorului în cabină ușor și în siguranță, iar pentru protejarea ei în timpul transportului, se rotește spre fața roții.

Un număr mare de lumini de lucru: pe acoperișul cabinei, sub platformă sau în spatele mașinii, asigură lumina necesară pentru lucrul până seara târziu, iar luminile pentru întreținere, în casa sitelor, pe tubul de descărcare și în compartimentul motorului ușurează intervențiile operatorului. De asemenea, sunt disponibile trei camere care monitorizează diferite zone de jur împrejurul combinei. Cea din spatele combinei, montată pe coșul de paie, urmărește zona din spatele combinei, o alta, tot în spate ușurează cuplarea și decuplarea căruciorului de transport al hederului, iar o altă cameră, montată pe partea stângă a combinei, monitorizează descărcarea în remorcă a boabelor din buncăr. Acestea asigură o vizibilitate excelentă a zonei de lucru, productivitate mare și siguranță în exploatare și totul se vede pe ecranul din cabină.

Cabina este montată pe silentblocuri pentru reducerea zgomotelor și vibrațiilor. Materialele din care sunt realizate toate elementele de interior sunt inovative și de cea mai bună calitate asigurând un mediu de lucru plăcut și atrăgător. Este spațioasă și are o vizibilitate excelentă spre față și lateral, operatorul putând urmări cu ușurință toată lățimea hederului.

Scaunul cu suspensie pneumatică are o serie de reglaje pentru a se adapta la nevoile fiecărui operator, la greutatea și statura acestuia, iar scaunul pentru pasager oferă confort și spațiu suficient.

Un sistem de aer condiționat și încălzire performant, cu patru filtre - câte două pe fiecare parte - ușor de verificat, curățat sau înlocuit de pe platforma cabinei asigură o ventilație perfectă în orice colț al cabinei și împreună cu nivelul redus de zgomot și preechiparea pentru radio și cu geanta frigorifică de 21 de litri în care se pot păstra la rece mâncarea și băuturile răcoritoare pentru întreaga zi de lucru, fac mai suportabile orele petrecute de operator în spatele volanului, asigurând un mediu de lucru plăcut.

Consola de comenzi încorporează toate comenzile și monitoarele principale, este proiectată pentru a nu obtura vizibilitatea în partea dreaptă a hederului. Maneta multifuncțională „Commander” asigură operarea funcțiilor principale prin simpla atingere a unui buton, iar pe monitor se pot efectua reglajele necesare și se pot vizualiza parametrii de lucru și de transport.

Deutz-Fahr produce patru serii de combine, cu 5 și 6 scuturători, cu motoare de la 175 CP până la 381 CP. Seria C7000 de combine Deutz-Fahr cuprinde mai multe modele: C7205, C7205 TS (cu turboseparator) și C7205 TSB (balance, cu orizontalizare pentru pante) cu 5 scuturatori, cu buncăr de boabe de 8500 litri, cu motor Mercedes Benz OM936 de 7,7 litri, Tier V, cu puterea de 313 CP și C7206, C7206 TS, C7206 TSB cu 6 scuturători, cu buncăr de boabe de 9500 litri, cu același motor, dar cu puteri de 353 CP. Aceeași combină este disponibilă și în versiunea C7206 TS/TSB Extra Power, la care, electronic, motorul furnizează un supliment de putere pentru descărcarea din mers a boabelor din buncăr, în acest caz puterea ajungând la 381 CP. Pe lângă reducerea nivelului de poluare, tehnologia cu EGR (recircularea gazelor), SCR (reducere catalitică selectivă, cu AdBlue) și DPF (filtru de particule) contribuie la reducerea consumului de combustibil. Sistemul de rabatere al sitei rotative, condensatorul sistemului de aer condiționat și radiatorul de ulei hidraulic asigură acces facil pentru întreținerea de rutină. De asemenea, compresorul de aer, standard, furnizează aer cu presiune la prizele rapide pentru cuplarea pistolului cu aer pentru curățarea de praf a radiatoarelor, filtrelor, a compartimentului motorului și a altor componente ale mașinii. Motoarele au 4 supape pe cilindru, iar injectoarele montate central au 6 orificii care dispersează uniform combustibilul atomizat pentru creșterea semnificativă a eficienței combustiei.

Este disponibilă o gamă largă de tipuri și lățimi de hedere de păioase de la 4,2 la 9 m, atât clasice, cât și cu extensia mesei de tăiere și cu cuțite verticale, cu următoarele caracteristici principale:

• Melcul cu diametru mare și degete excamotabile pe toată lățimea, montate în spirală, care asigură transportul unui volum mare de material;

• Sistem de tăiere „Schumacher II” care asigură o tăiere fermă, cu lame de cuțit cu șuruburi pentru înlocuire rapidă și ușoară;

• Sistem planetar de acționare a cuțitului, care asigură o mișcare liniară cu 1.220 curse pe minut;

• Rabator cu reglarea automată a turației în funcție de viteza de lucru, permițând operatorului să se concentreze asupra materialului care intră în combină;

• Ridicătoare de plante, foarte practice în special la culturi căzute;

• Cuplarea rapidă a hederului cu sistem cuplă multiplă;

• Hederele Varicrop, cu extensie hidraulică, sunt prevăzute pe ambele părți cu despicătoare de lan cu cuțite verticale cu acționare hidraulică, cuțitul din stânga putând fi cuplat/decuplat separat din cabină.

Elevatorul central, care reprezintă canalul de alimentare al combinei, garantează că materialul tăiat va fi tratat cu grijă și în fluxul normal spre sistemul de treier, fiind transportat pe toată lățimea elevatorului central de transportorul cu racleți montat pe 3 lanțuri ranforsate. Un reversor electric puternic reversează atât elevatorul, cât și hederul, eliminând orice supraîncărcare a combinei. Mașina standard este dotată cu 3 cilindri hidraulici de ridicare, iar pentru hedere mai mari de 7,5 m este disponibil și al patrulea cilindru. Pentru o tăiere mai precisă există posibilitatea de reglare mecanică sau hidraulică a unghiului de tăiere a cuțitului în funcție de configurația terenului și de cultura de recoltat și funcția de Auto-Control, care compensează înclinarea laterală a hederului, asigurând 4 setări: înălțimea de tăiere, presiunea pe sol, modul de copiere (autoflotare și flotare laterală, care asigură controlul înălțimii miriștei și floatarea laterală a hederului) și poziția de transport.

Sistemul de treier, separare și curățare asigură o recoltare fără compromis, și garantează performanțe de top pentru orice tip de cultură, urmărind întotdeauna calitatea ridicată a boabelor și a paielor.

Calitatea boabelor este realizată cu ajutorul componentelor testate Deutz-Fahr, ca planul oscilant cu două trepte, turboventilatorul, sitele în cascadă, cu suprafața mare și sistemul de retur dublu pe ambele părți ale combinei. Toate aceste caracteristici fac din seria C7000 mașina perfectă pentru orice condiții de lucru.

Bătătorul, cu diametrul de 600 mm, are 8 bare zimțate și turație variabilă continuu cu comandă electrică între 420 și 1250 rpm, iar cu un reductor de turație poate ajunge la min. 210 rpm. Lățimea bătătorului este la combinele cu 5 scuturători de 1270 mm, iar la cele cu 6 scuturători 1521 mm.

Contrabătătorul înfășoară bătătorul pe 121grade, având 15 bare cu distanța standard de 14 mm. Specific la Deutz-Fahr este contrabătătorul din trei segmente, care, pe lângă posibilitatea de conversie rapidă a combinei în timpul sezonului de recoltare, permite și o personalizare a sistemului de treier și separare. De fapt, grație acestei soluții, utilizatorul poate alege distanțele cele mai potrivite între sârmele diferitelor segmente în funcție de condițiile de recoltare, de exemplu, la culturi foarte uscate se pot folosi segmente cu distanța de 11,14 și 22 mm, iar la culturi umede, 14,14 și 22 mm. Astfel, operatorul poate accentua efectul de batere la intrarea în bătător și separarea la ieșire, reducând încărcarea scuturătorilor și cantitatea de paie scurte care ajung pe site.

Această soluție asigură o separare eficientă de peste 90% pe bătător, garantând productivitate și calitate ridicate. Reglarea distanței între bătător și contrabătător se face electric, independent atât în fața cât și în spate, dând o infinitate de posibilități în funcție de cultura și de condițiile specifice de recoltare.

La varianta cu 6 scuturători, suprafața de batere este de 1,13 mp.

Înainte de contrabătător se află o trapă pentru pietre, care reține pietrele protejând sistemele interne ale combinei. Pentru culturi aristate și greu de treierat sunt montate sub contrabătător cu balamale, cu acționare din exterior, niște plăci de grohăire, care fac contrabătătorul mai agresiv.

Masa de material este împinsă spre spate cu ajutorul unui postbătător, a cărui turație este sincronizată cu turația bătătorului, soluție foarte utilă pentru evitarea spargerii boabelor.

Separarea

La modelele TS, sistemul de treier/separare este îmbunătățit cu un al treilea cilindru numit turboseparator, montat după postbătător chiar înainte de scuturători, deasupra unui grătar, unde se mai treieră anumite spice rămase și începe separarea forțată a boabelor. Acesta mărește capacitatea de lucru a combinei cu aproximativ 20%, astfel că mașina poate fi folosită cu performanțe ridicate chiar în condiții dificile, la recolte abundente sau infestate cu buruieni verzi.

Turboseparatorul are diametrul de 590 mm și 10 bare dințate și se poate regla în 5 poziții diferite de la 25 la 65 mm față de grătarul său, mai mult sau mai puțin agresiv sau chiar scos din funcțiune, dacă este necesar și are două turații: 775 sau 410 rpm. Suprafața de separare forțată 0,81 mp. Pentru porumb, dinții sunt ranforsați cu niște plăci călite pe fiecare dinte.

Separarea continuă pe cele 5 sau 6 scuturători cu lungimea de 4,4 m, cu 5, respectiv, 4 trepte, montați pe lagăre cu rulmenți fără întreținere, suprafața totală de separare fiind 7,3, respectiv 8,8 mp.

Scuturătorii deschiși asigură o separare precisă în orice circumstanțe și la produse umede cât și la culturi infestate cu buruieni verzi. Planul special de retur de sub scuturători dirijează boabele spre planul oscilant, chiar la volume mari. Separatoarele înalte evită supraîncărcarea pe lateral, chiar când se lucrează pe pante. Structura, înclinarea și mișcarea lor, care vin dintr-o bogată experiență în câmp, asigură o separare precisă, împingând numai paiele spre spatele combinei, fără pierderi de boabe. Montarea pe rulmenți a scuturătorilor permite operare silențioasă, creșterea fiabilității și reducerea pierderilor de putere la minimum. La capătul scuturătorilor este montat senzorul de pierderi, care alertează operatorul pentru orice pierderi de boabe care pot apărea.

Curățarea

Pentru urmărirea și reglarea sitelor, casa sitelor este prevăzută cu sistem de iluminare.

Precurățarea: la capătul planului oscilant se află o sită cu cascadă dublă, cu rol de precurățare înaintea sitelor principale. Aceasta reține majoritatea paielor și pleava de pe planul oscilant și lasă boabele să cadă prin site, asigurând o curățare eficientă încă de la planul oscilant. Presita adaugă o capacitate suplimentara de curățare, extrăgând aproximativ o treime din boabe. 

Curățarea propriu-zisă se face pe sita superioară și sita inferioară. Suprafața totală de curățare este de 5,28 mp la C7205, respectiv 6,32 mp la C7206.

Un ventilator tip turbină de mare performanță, cu diametrul de 440 mm și cu 44 de pale aspiră aer pe toată lățimea și sulfă aerul controlat cu ajutorul unor deflectoare sub toată suprafața sitelor, de unde boabele curate sunt transferate în buncăr. Debitul de aer se reglează electric din cabină în funcție de condițiile de lucru. Turația ventilatorului este reglabilă între 480 și 980 rpm.

Sistemul de retur de spice netreierate

O alta caracteristică specifică combinelor Deutz-Fahr este sistemul de retur cu două elevatoare de o parte și de alta a combinei: materialul rămas netreierat este procesat cu ajutorul unor lame de fricțiune pe ambele părți ale mașinii și boabele sunt trimise complet separate pe planul oscilant, evitând supraîncărcarea sistemului de treier. O idee genială care îmbunătățește performanțele combinei și eficiența sistemului de treier și reduce pierderile. Nu doar extrem de productiv, dar și avansat din punct de vedere tehnologic, sistemul este dotat cu senzori care monitorizează activitatea și intervin pentru a asigura siguranța operațiunii și previn apariția unor evenimente neașteptate.

Buncărul de boabe

Volum mare, golire rapidă, verificare rapidă a mostrelor de boabe recoltate, chiar la îndemâna operatorului. Două geamuri în cabina în spatele scaunului operatorului permit verificarea permanentă a calității și a gradului de curățare a boabelor ajunse în buncăr.

Capacitatea buncărului de boabe cu extensie rabatabilă este de 8.500 dm³ la C7205 și  9.500 dm³ la C7206. Capac metalic, rabatabil și indicator vizual și acustic de buncăr 70% și 100% plin.

Tubul de descărcare de 5 m, se rotește hidraulic 110 grade, este suficient de lung pentru a permite descărcarea din mers, fără ca tractorul să se lovească de heder și asigură vizibilitate bună operatorului pentru descărcarea în remorcă; pentru hedere mai mari de 7,2 m este disponibil tub de descărcare de 6 m. Viteza de descărcare 90 l/s.

Tocătorul de paie

Este cu reglare manuală a lățimii de împrăștiere; adaptor pentru tocat porumb (cuțite întărite de 5 mm și placă protecție a scuturătorilor, impotriva proiectării cocenilor pe scuturători). Tocătorul are 48 de cuțite zimțate la modelele cu 5 scuturători și 60 la cele cu 6 scuturători, aranjate pe 4 rânduri, care se rotesc cu o turație de 3.600 rpm la păioase și de 1.800 rpm la porumb. Cuplarea tocătorului se face direct prin acționarea levierului din spate stânga combinei, care poziționează placa din coșul de paie pentru tocare sau lăsarea în brazdă a paielor.

Roțile

Combina este dotata cu roți mari, cu anvelope late: față (de tracțiune): 800/65R32 și spate (de direcție) 500/60R22.5, pentru a reduce compactarea solului. Opțional, există posibilitatea echipării cu șenile din cauciuc, cu amprentă la sol mai mare decat roțile, asigurând o presiune mai redusă pe sol, deci o compactare mai redusă, fiind ideale în special în condiții de umiditate mai mare a solului.

Transmisia hidrostatică, cu pompă hidraulică montată direct pe motor, lucrează în combinație cu o cutie de viteze cu 4 trepte care pot fi selectate cu levierul din cabină. Prin simpla mișcare înainte sau înapoi a manetei multifuncționale se reglează viteza de deplasare pentru a se adapta condițiilor specifice ale culturii sau ale terenului.

Întrețineri zilnice

Toate punctele de gresare sunt vizibil marcate și grupate în locuri ușor accesibile, de o parte și de alta a mașinii. Planul oscilant este realizat din segmente usor demontabile pentru curățare prin fața combinei, fără a fi necesară demontarea elevatorului central. Când se trece de la o cultură la alta, când se lucrează la umiditate mai mare și în orice situații care necesită curățare frecvența, operatorul poate aduce combina în stare de eficiență completă în doar câteva minute.

Placa de acces la elevatorul central este demontabilă, pentru a permite verificarea și întreținerea lanțurilor cu racleți.

Toate cablajele și releele sunt grupate într-un panou pe partea dreaptă a cabinei, făcând mai ușoară intervenția.

Modelul Balance

Pentru operare pe terenuri înclinate și cu contur neregulat a fost realizat sistemul Balance. Acesta reacționează la condițiile de teren și menține sistemele de lucru ale combinei în poziție orizontală. Parametrii de corecție sunt: 20% lateral și 6% față-spate. Avantaje: păstrarea performanțelor combinei și pe terenuri în pantă; Stabilitate optimă; Confort îmbunătățit pentru operator.

Motive pentru care merită să achiziționezi o combină Deutz Fahr:

• Modele și configurații pentru orice tip de fermă și pentru orice tip de cultură;

• Simple și fiabile;

• Raport calitate-preț excelent;

• Garanție extinsă (3 ani sau 1.000 de ore);

• Calitate foarte bună a boabelor;

• Procent foarte mic de pierderi;

• Cel mai bun consum de combustibil din clasa sa;

• Combină confortabilă cu comenzi ergonomice și intuitive;

• Realizare ușoară a regaljelor și gresare centralizată;

• Intervale mari de întreținere tehnică;

• Opțiuni incluse în configurația standard;

• Suportul unei echipe aproape de fermieri;

• Service specializat și piese de shimb disponibile pe stoc la cea mai apropiată filială NHR Agropartners;

• Setări și punere în funcțiune cu specialiști NHR Agropartners și ai producătorului;

• La nevoie și în anumite condiții se oferă combină la schimb;

• Condiții de finanțare atractive și personalizate;

• Eligibile și pentru achiziție pe programe cu fonduri europene;

• Training pentru operatori și înainte de fiecare sezon;

• Valoare bună la revânzare.

DR. ING. FLORIN NEACȘU, NHR AGROPARTNERS

VASILE IOSIF, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR DIN ROMÂNIA - AIPROM:

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului. Obiectivul global al strategiei „De la fermă la consumator” este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030.

Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.

Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.

În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și circa 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși, în general, sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.

Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

• Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia în considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore, și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special „Strategia de la Fermă la Consumator” vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț, indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi, precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care, inevitabil, nu va putea să o câștige, pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste, care să reflecte rezultatele unei evaluări, ale unui studiu de impact.
  

• Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membre a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.

• De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că, după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.
  

• Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii, fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.
  

• Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli, odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip „black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.

• În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor, pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc la acțiuni de convingere a factorului politic european, ci și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu au implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009.
  

• Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021, România nu va avea niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație, fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea-soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze, împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent, România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.

• Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.
  

• AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.

• AIPROM crede că acum este unul dintre acele momente-cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.