Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

• La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;

• Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;

• Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;

• În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;

• În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;

• Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;

• Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;

• Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;

• Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;

• Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie, comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei, cu ocazia lansării primei rețele de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia) în perioada 19-26 iunie 2017 pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Mai mult, întrebat fiind ce părere are despre Legea 150/2016, mai exact dacă o consideră funcțională, reprezentantul comerciantului a replicat în primă instanță, scurt: „În general, suntem poate singurul retailer care are o pondere majoritară de produse românești, adică peste 51 la sută. Există parteneriate între producători români și comercianți și, cu certitudine, pot spune că producătorii români beneficiază și vor beneficia în continuare de susținerea noastră. Avem foarte multe parteneriate puternice, din care beneficiem de produse românești”.

Cu privire la parteneriatele despre care a vorbit, în contextul aplicabilității Legii 150 sau dimpotrivă, a lipsei sale de funcționalitate, Hancaș a exemplificat până la urmă, precizând că rețeaua de retail din care face și el parte continuă parteneriatul cu Agrostar, concretizat prin Cooperativa „Țara Mea”. În colaborare cu această formă asociativă, Kaufland a generat o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, anul trecut.

„Într-adevăr, susținem producătorii români. Kaufland România are un proiect derulat în 2015, împreună cu Confederația Agrostar și în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – este vorba de cooperativa «Țara Mea». Este un proiect care funcționează în continuare foarte bine. Mai mult decât atât, vă pot spune și niște cifre comparabile – în 2015 am dezvoltat o cifră de afaceri în această cooperativă de aproximativ 12 milioane de lei, iar în 2016, cifra de afaceri generată în parteneriat cu cooperativa a fost de 15 milioane de euro”, a continuat Valer Hancaș.

Nu în ultimul rând, reprezentantul retailerului a vorbit de proporția prezenței pe rafturile magazinelor Kaufland a mărfurilor agroalimentare de import față de cele autohtone și a afirmat că aceasta diferă în funcție de sezonalitate.

„În momentul de față predomină articolele românești. Depinde la ce gamă de produse ne referim. În prezent, avem în magazine produse românești din mai multe game, cum sunt: lactatele, brânzeturile, carnea, conservele de legume, conservele de fructe, gemurile, cerealele, produsele de panificație. Dacă ne referim la legume-fructe, acestea, în plin sezon, pot atinge și o cotă de peste 90%; nu pot spune 100 la sută pentru că mai există citrice și alte fructe care nu cresc în România, iar ca volume la fel, tot undeva la peste 90 la sută. Mierea este undeva la un procentaj de peste 90% de origine românească. Produsele de panificație între 90 și 95 de procente. La gama de lactate am crescut în fiecare an gama, ajungând la aproximativ 30 la sută”, a mărturisit Hancaș, adăugând că tendința de consum local nu este una pur românească, ci una internațională, în care, caută să achiziționeze produse locale.

„Noi, lucrul acesta îl facem din 2005, de când am intrat pe piață, strategia de formare a sortimentului axându-se, în principal, pe parteneriate locale”, a conchis el pe subiectul produselor alimentare locale.

Despre „Grădinescu”: „Nu ne-am gândit la business”

Același Valer Hancaș a vorbit și despre prima rețea de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Nu ne-am gândit la business. Este un proiect strict, care vine să ofere comunității spații pe care până acum, probabil, nu le-au avut la dispoziție și le pot avea în magazinele noastre”, a adăugat oficialul companiei germane de retail.

Proiectul „Grădinescu” constă într-o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor retailerului german, patru în parcările sau în spatele acestora și două în școli din Capitală.

Primul magazin cu acoperișul și exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din Bucureștii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate și cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu și Apărătorii Patriei, precum și cele din școli.

Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bucureștii Noi are 2.300 mp și este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, comerciantul lansează o invitație oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să își adopte propria parcelă de grădină, pe care să o îngrijească sub îndrumarea specialiștilor de la institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi și ca spațiu de învățare pentru școlile și grădinițele din zonă.

Prin această inițiativă, retailerul reinventează conceptul de hipermarket în România și propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării, a zgomotelor și reglarea umidității.

Inițiativa vine în contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupație din ce în ce mai întâlnită.

În acest sens, comerciantul prezintă rezultatele primului studiu privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdețuri sau fructe, din dorința de a se bucura de propriile culturi, naturale. Dintre aceștia, peste jumătate aleg să cultive verdețuri (57% respondenți), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpșunile (25%), lămâile (20%), urmate de roșii, cartofi, pătrunjel, cimbru și rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în fața blocului, 8% la periferia orașului, iar restul nu găsesc un loc în oraș, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

„Proiectul de grădini urbane «Grădinescu» oferă bucureștenilor posibilitatea de a se bucura de spații verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în patru magazine Kaufland din București spații pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii și toți cei interesați să aibă un loc unde își pot cultiva o roșie, verdeață, să aibă grijă de flori și plante, sau pur și simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR și vă invităm să ne bucurăm de aceste spații verzi", a declarat Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

„Am structurat grădinile după principiile și eticile permaculturii, dar și astfel încât să invite comunitatea locală să interacționeze cu plantele și să o protejeze, să o adopte și să învețe cât mai multe despre protecția mediului din această interacțiune”, a precizat la rândul său Ionuț Bădică, coordonator al proiectului și Președinte al Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România.

Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarket-urilor retailerului german sunt comestibile și decorative, pe diferite tematici, în funcție de magazine, cu legume și fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunității vecine, pajiști cu flori, dar și mini-iazuri, ochiuri de apă pentru păsări, hotel de insecte și spații de co-working, evenimente și de relaxare.

De asemenea, de-a lungul anului, grădinile vor găzdui activități de semănare și grădinărit, dar și de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar și cursuri educaționale desfășurate în grădină de specialiștii Institutului partener, pentru copii și adulți.

Prima grădină urbană comunitară tip „plot-share”

Grădina urbană din proiectul „Grădinescu” este de tip „plot share”, fiind concepută astfel încât să se autosusțină conform principiilor permaculturii. Aceasta cuprinde o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații și un hotel de insecte.

Printre plantele cultivate, anuale sau perene, se numără legumele (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină), plantele aromatice (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc), florile (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii), ierburile aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului), plantele cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold), plantele decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri), livezile de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomii fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).

Grădina de pe acoperișul magazinului din Bucureștii Noi este de tip hidroponic (metodă ce păstrează cultura pe un substrat prin care circulă permanent apă cu soluții nutritive).

Grădina din parcarea magazinului Barbu Văcărescu va fi dată în folosință la finalul lunii iulie și va avea o suprafață de 1.200 mp. Aceasta va cuprinde peisaj comestibil, de tip food forest, cu numeroase tipuri de legume, fructe și copaci, dar și hotel de insecte, iaz și alei. De asemenea, ea va avea o grădină recreativă la locul de muncă destinată angajaților retailerului, formată din terase cu paturi de legume, plante cățărătoare, alee senzorială, pomișori și arbuști, mobilier de grădină, o mini-seră, hotel pentru insecte, ochiuri de apă etc.

Grădina din parcarea magazinului Kaufland din Apărătorii Patriei va fi amenajată în colaborare cu persoanele cazate în clădirile din imediata vecinătate și va conține foișor, paturi pentru legume, ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte etc.

Grădina de pe acoperișul magazinului Kaufland Tudor Vladimirescu va cuprinde plante aromatice (mentă, busuioc, rozmarin, salvie etc), roșii de talie mică, dovlecei baby, iar primăvara și toamna salată și spanac.

Grădina din parcarea acestui magazin va cuprinde un dom geodezic (seră), zonă de plante exotice, plante aromatice, răsadniță, legume și altele.

Nu în în ultimul rând, și în școala 143 și școala 136 vor fi amenajate grădini și spații pentru grădinărit în spații de învățământ.

Rețeaua de hipermarketuri germană se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în șapte țări și o rețea de 115 magazine în România. Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, în țara noastră se vor deschide aproximativ șase magazine până la sfârșitul anului financiar - 28 februarie 2018, urmând ca investiția anuală în 10 modernizări de magazine și în deschideri de noi locații să atingă o cifră de circa 100 de milioane de euro.

Potrivit Agrostar, membrii sindicatelor din Agenția Națională Fitosanitară (ANF), cei din Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București, afiliați la Agrostar, se pregătesc de proteste, în cazul în care în Legea salarizării nu va fi aprobat un amendament prin care să li se majoreze salariile cu 50% de la 1 iulie 2017.

„În perioada 2009-2017, aceste sectoare nu au beneficiat de nicio majorare salarială cu excepția procentului de 10% acordat prin legea 293/2015 pentru personalul plătit din fonduri publice, iar în proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se mențin inechitățile salariale. Pentru eliminarea acestei discriminări, cerem aprobarea unui amendament prin care salariile să fie majorate cu 50%. Considerăm această solicitare pertinentă, cu atât mai mult cu cât impactul asupra bugetului ar fi de 3.420 de mii de lei pentru semestrul al doilea al anului 2017, la Agenția Națională Fitosanitară, și de  2.498.526 de lei la ITCSMS, pentru șase luni, în acest din urmă caz 46-50% fiind acoperite din venituri proprii”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Federația Agrostar consideră că prin acceptarea amedamentului prin care salariile vor fi majorate cu 50% la aceste instituții factorii politici responsabili înțeleg importanța acestora și sunt preocupați de siguranța alimentară a populației și de securizarea alimentară a României. Totodată, trebuie luat în considerare faptul că în tot mecanismul de acordare a subvențiilor în agricultură sunt implicate toate structurile din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mai mult, s-a constatat faptul că legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în forma adoptată de Senatul României, nu respectă principiul egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar etc., principii care se regăsesc în lege.

„Menționăm că ANF este singura instituție din țară care se ocupă de controlul calității legumelor, fructelor și cerealelor și de controlul fitosanitar în vederea depistării și identificării bolilor și dăunătorilor la plante și produse vegetale, în special la organismele de carantină, condiție esențială pentru desfășurarea în siguranță a importurilor și exporturilor, dar și pentru protecția culturilor pe teritoriul țării”, se mai precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

ITCSMS și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București răspund de calitatea semințelor, sămânța fiind prima verigă în lanțul agricol, iar sămânța certificată stă la baza producțiilor mari și de calitate superioară.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA și EFFAT la nivel european.

În vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004, modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora împreună cu reprezentanții MADR, șefia Agrostar cere conducerii ministerului de resort identificarea posibilităților necesare demarării procedurilor legale pentru PF, PFA, II și IF.

Este vorba, mai exact, de analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la „plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”.

Potrivit Agrostar, scutirea în cauză este prevăzută în art. 76 lit. a^3 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

„Solicitarea noastră vine ca urmare a răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor Publice căruia ne-am adresat, în vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004 modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit «... este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora, împreuna cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... »”, a precizat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

Federația Agrostar este totodată de părere că șeful MADR, Petre Daea, ar trebui să se implice urgent în rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât fiscalitatea este unul dintre obiectivele ministerului, potrivit prevederilor Art. 1 alin. 5 lit. lit. d din HG 30/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În plus, mai apreciază cei din Agrostar, această măsură este de natură să încurajeze asocierea fermierilor în cooperative, precum și să aducă la bugetul de stat taxe și impozite ca urmare a faptului că producția este comercializată printr-o formă asociativă, și nu prin diferite „piețe și târguri” în cadrul cărora se comercializează fără să fie fiscalizată.

„Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de faptul că această facilitate se regăsește în cuprinsul unei legi, iar aplicarea acesteia, cât și respectarea prevederilor legale țin în mod nemijlocit de ministerul pe care îl conduceți”, subliniază secretarul general al Agrostar.

Federația Agrostar are în componența peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, precum și din cel bugetar.

Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA si EFFAT la nivel european.

Sindicatul Apicultorilor din România ameninţă cu proteste în stradă, în cazul în care autorităţile nu vor lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află sectorul, se arată într-un comunicat de presă al Agrostar.

Lista problemelor prezentate de apicultori conducerii MADR cuprinde interzicerea folosirii neonicotinoidelor și obligarea fermierilor să afișeze la loc vizibil substanțele folosite la tratarea culturilor, mortalitatea în masă a familiilor de albine, nemulțumirile crescătorilor de albine legate de Legea apiculturii, subvenționarea de la bugetul de stat a fermelor de multiplicare și selecție, dar și viziunea MADR legată de etichetarea, analiza și controlul mierii din România.

Nu în ultimul rând, apicultorii solicită acordarea ajutorului de minimis pe anul 2016, informarea cu privire la fondurile alocate și măsurile de sprijin pentru perioada 2017-2020, cât și debirocratizarea legată de accesarea fondurilor europene.

Toate aceste aspecte au fost prezentate vineri, 10 februarie 2017, secretarului de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu.

„Sectorul apicol se confruntă cu probleme deosebite. Nu se mai poate continua aşa. Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere şi mierea noastră să fie vândută în alte ţări. Copiii noştri mănâncă miere cu pesticide. (...) Oamenilor le-a ajuns cuţitul la os şi vom ieşi în stradă cu afumătorile şi echipaţi cu halate, cu cizme. Sperăm ca importanţa apiculturii pentru omenire să fie conştientizată de cei care au frâiele agriculturii şi situaţia să se rezolve”, a declarat preşedintele Sindicatului Apicultorilor, Dănuţ Puişoru.

În cadrul discuţiilor s-a pus problema creării unui fond la care să participe fiecare fermier cu o sumă pe hectar, pentru susţinerea sectorului apicol şi pentru despăgubiri în caz de mortalitate, având în vedere şi importanţa polenizării, se mai arată în comunicat.

„Polenizarea creşte producţiile agricole cu circa 40% şi fermierii ar trebui să fie interesaţi ca albinele să nu dispară ceea ce, la ritmul în care creşte mortalitate în prezent, este posibil să se întâmple în câţiva ani. De asemenea, a fost ridicată problema ca fermierii să pună panouri de informare, pe terenul cultivat, cu substanţele pe care le-au folosit la tratamente, iar în cazul în care se constată mortalitate la albine, apicultorii să fie despăgubiţi. Este foarte important ca din comisiile de constatare a mortalităţii să facă parte si un reprezentant al Direcţiei Agricole Judeţene, pentru obiectivitate. Fermierilor care nu pun panouri să existe posibilitatea de a se merge până la li se retrage autorizaţia de funcţionare. În privinţa acordării ajutorului de minimis pentru anul 2016, este posibil ca acesta să nu mai poate fi acordat pentru 2016, dar solicităm acordarea lui pe anul 2017, pentru că efectele continuă să se resimtă”, susţine Dănuţ Puişoru.

Totodată, Sindicatul Apicultorilor a propus să fie analizată posibilitatea colaborării cu un institut de cercetare sau cu o universitate, dotate cu aparatură corespunzătoare, pentru întocmirea de proiecte privind determinarea cauzelor mortalităţii excesive, astfel încât apicultorii să nu mai fie nevoiţi să ducă probele în alte ţări.

Sindicatul Apicultorilor din România este afiliat Federaţiei Agrostar, cea mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, care are în componenţă peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat, cât şi din cel bugetar.

Federația Agrostar cere modificarea urgentă a HG nr. 860/2016 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin care Direcțiile Agricole sunt transformate în furnizor de servicii de consultanță contra-cost, de formare profesională și agenții de plăți.

„Această Hotărâre de Guvern contravine legii din mai multe puncte de vedere. Odată cu intrarea în UE și deschiderea PNDR 2007-2013, Ministerul Agriculturii a fost nevoit să desființeze Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA), pentru că era o situație de incompatibilitate, statul neputând să acorde consultanță și să aprobe finanțările în același timp. În plus, în această HG (nr. 860/2016) este prevăzut că finanțarea din venituri proprii a Direcțiilor Agricole se realizează din «taxe și tarife aferente prestării de servicii acordate instituțiilor publice... , operatorilor economici, formelor asociative și persoanelor fizice... ». Ne întrebăm cum este posibil ca Ministerul Agriculturii, care are în subordine Agenția de Finanțare Investițiilor Rurale (AFIR) să realizeze «consultanța și asistența tehnică de specialitate pentru întocmirea documentației în vederea accesării de fonduri europene și naționale... »? De asemenea, ne întrebăm cum este posibil ca atribuții ale Agenției de Plăți și Intervenție (APIA), cum ar fi plățile, să fie date Direcțiilor Agricole prin HG 860/2016, care prevede că Direcțiile Agricole « ... înregistrează documentele beneficiarilor de sprijin financiar... , aprobă și efectuează plățile reprezentând sprijin financiar ... ». Cerem modificarea acestei HG pentru revenirea în limitele legalității”, declară secretarul general al Agrostar Horațiu Raicu.

Federația Agrostar consideră că este necesară înființarea Camerelor Agricole,  care să funcționeze după aceleași principii ca în alte state europene, cu atât mai mult cu cât Camerele Agricole au fost parțial înființate. „Nu înțelegem de ce nu se dorește  funcționarea Camerelor Agricole și de ce HG nu a fost discutată sau adusă la cunoștința partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog social din cadrul Ministerului Agriculturii”, sunliniază Horațiu Raicu.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA și EFFAT la nivel european.

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba și vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, dr. Horia Moruțan, ia din nou în calcul utilizarea presiunii străzii atât în ceea ce privește reactivarea articolelor c și k din Legea vânătorii, prin încetarea producerii de efecte a OUG 60/2015, cât și în ceea ce privește neplata subvențiilor către crescătorii de animale și consideră că „altfel nu se poate în România”.

Mai mult, oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP), de anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii fiind obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.

„Presiunea străzii este o variantă care trebuie luată în calcul. Bineînțeles că trebuie să fie ultima, bineînțeles că noi trebuie prima dată să facem treburi serioase, dar dacă nu avem soluții trebuie să ieșim în stradă, nu mai trebuie să dormim. Nu aș prefera ieșitul în stradă, dar dacă ieșitul în stradă reprezintă o variantă, trebuie abordată. Se pare că în România, altfel nu se poate”, a spus Moruțan cu ocazia primei ediții a „Sărbătorii oieritului”, eveniment care a avut loc la Ciugud, județul Alba, în zilele de 8 și 9 aprilie a.c.

O lună mai târziu, șeful sindicatului oierilor anunța printr-un comunicat de presă că ideea de protest vehiculată la „Sărbătoarea oieritului” se va transforma în realitate în cel mai scurt timp. Concret, Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, anunța la data de 4 mai 2016 printr-un comunicat de presă că ia în calcul reluarea protestelor, întrucât OUG 60/2015, ordonanță prin care se suspenda aplicarea prevederilor Legii vânătorii, respectiv literele c și k din aceasta, referitoare la perioada de pășunat și numărul de câini, a încetat să mai producă efecte începând cu data de 25.04.2016.

Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România își exprima pe atunci îngrijorarea față de faptul că, deși la protestul organizat în luna decembrie 2015 circa 8.000 de crescători de animale au obținut promisiuni că problema se va rezolva, în acest moment suntem în aceeași situație.

Cu toate că legea vânătorii trebuia să sufere modificări importante, legate nu doar de prevederile ce privesc perioada de pășunat și de numărul de câini pentru care a fost dată ordonanța care a expirat, ci și cu privire la dreptul de proprietate și despăgubiri acordate fermierilor, nimic nu s-a rezolvat.

Mai exact, Ordonanța de Urgență 60/2015 trebuia să devină lege. Proiectul de lege a fost pus în discuția Comisiei pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților în data de 26.04.2016, practic la o zi după ce Ordonanța de Urgență nu mai producea efecte.

„Degeaba am participat împreună cu Federația Agrostar la diferite ședințe ale subcomisiei formate, nu s-a obținut nici un rezultat. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica această lege. Dacă va trebui să ieșim din nou în stradă, o vom face”, declara vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Horia Moruțan.

Daniel Constantin dă vina pe Guvernul tehnocrat pentru gafa OUG 60/2015

În data de 11 mai 2016, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc la sediul ALDE, moment în care a fost prezentată moțiunea simplă de demitere a ministrului în exercițiu, Achim Irimescu, vicepreședintele partidului și ex-ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îl taxa pe oficialul tehnocrat și afirma că OUG 60/2015 nu a reprezentat altceva decât o modalitate de amânare a rezolvării problemei oierilor.

Constantin preciza totodată că ordonanța ar fi trebuit să fie întârită printr-o lege și spune că actualul Guvern tehnocrat nu face altceva decât să „stingă focurile”.

„E bine că s-a găsit o soluție rapidă, dar era o soluție de moment, o soluție practic prin care se câștiga un timp de câteva luni de zile. Iată că timpul acela a trecut și trebuie găsită o soluție definitivă. Soluția este aprobarea prin lege a ordonanței respective sau prelungirea prin altă ordonanță a termenului prevăzut în ordonanța respectivă. Ministrul s-a angajat atunci că rezolvă problema, deși exista o activitate la nivelul Parlamentului; a luat taurul de coarne. Este o constantă a Guvernării (n.r. - Cioloș) să stingă focurile. A apărut problema cu avansurile, s-au concentrat puțin atunci. A apărut problema cu câinii de la stână, s-au concentrat încă puțin. Au apărut alte probleme, cu Brădetul... atât. Trebuie să ai o viziune”, a spus Daniel Constantin.

Întrebat fiind dacă se teme că susține această moțiune redactată chiar de el și susținută atât de ALDE, cât și de PSD, în condițiile în care liderul LAPAR, Laurențiu Baciu, a amenințat că dacă Achim Irimescu este demis prin moțiune scoate 100.000 de fermieri în stradă (afirmație susținută chiar de unii oieri de seamă), fostul ministru al Agriculturii a spus că nu. El a afirmat totodată că, prin acest demers, trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la Minister, „lucrurile nu merg bine”.

„Nu mi-e teamă de nimic. Eu mi-am făcut o datorie ca fost ministru al Agriculturii, ca o persoană care a lucrat în interesul fermierilor trei ani și jumătate, în afară de activitatea precedentă la APIA și în Minister, am tras un semnal de alarmă – lucrurile nu merg bine la Ministerul Agriculturii! Fermierii sunt cei care mi-au spus lucrul acesta. Sigur, dacă sunt și fermieri mulțumiți, pe mine lucrul acesta nu poate decât să mă bucure”, a mai punctat vicepreședintele ALDE.

Că oierii sunt nemulțumiți, o confirmă afirmațiile unui crescător tot din județul Alba. El s-a plâns de neplata la timp a subvențiilor și de obligativitatea Controlului Oficial al Performanței (COP) pentru obținerea sprijinului cuplat. Părerile sunt împărțite chiar și între crescătorii de oi.

„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga, oier din satul Leorinț, comuna Rădești, județul Alba.

Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.

De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.

Ciobaniada I dădea rezultate după 24 de ore!

Pe 16 decembrie 2016, „Ciobaniada I” părea să dea rezultate dacă este să ne luăm după declarațiile lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, afirmații conform cărora Executivul de la București aproba atunci o Ordonanță de Urgență care prorogau două puncte (c și k) din Art.23 al Legii 407/2006, modificată prin Legea 149/2015, motiv principal al protestului masiv al oierilor care avusese loc la București.

Prorogarea era valabilă până la data de 25 aprilie 2016, limită până la care se încearcă găsirea unei soluții legislative noi.

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș își menținea astfel poziția exprimată cu o zi înainte, potrivit căreia o Ordonanță de modificare a Legii 407/2006 (organică) nu este luată în calcul.

Suciu mai preciza atunci că Executivul se va adresa formal conducerii celor două camere din Parlament în vederea justificării urgenței prorogării celor două puncte, aspectul legat de numărul de câini nefiind atât de urgent cum este cazul pășunatului.

„Prima Ordonanță de Urgență pe care a aprobat-o astăzi (n.r. 16 decembrie 2015) Guvernul încearcă să clarifice chestiunile în discuție de ieri, pe care am avut deja o comunicare. Vorbim de o OUG care prorogă două puncte (...), vorbim de litera c, respectiv litera k din Articolul 23 din Legea 407/2006 care vizează și Legea 149 din 2015. Cele două subiecte țin de perioada pășunatului și de numărul de câini. Avem așadar o prorogare a acestor două puncte mult discutate în cursul zilei de ieri. N-avem o Ordonanță de Urgență de modificare, Guvernul își menține aceste rezerve legate de modificare printr-o OUG a unui act legislativ.

În același timp, această prorogare este valabilă până în data de 25 aprilie 2016. Până la sfârșitul lunii aprilie vom găsi o formulă nouă, un proiect de lege noi, fie pe baza celor deja existente în Parlament, fie inițiate de Guvern, prin care să soluționăm definitiv aceste controverse.

Așadar 25 aprilie este data până la care se suspendă cele două articole în discuție, iar în finalul lunii aprilie vom avea o nouă lege care să soluționeze defintiv întreaga chestiune.

Sunt în Parlament o serie întreagă de inițiative legislative pe această chestiune, dar poate și Guvernul să vină cu un proiect de lege, vom vedea cea mai optimă formulă în perioada următoare.

De asemenea, premierul a solicitat o scrisoare celor doi președinți ai Camerelor din Parlamentul României (Camera Deputaților și Senat) prin care noi le sugerăm procedura aceasta și le solicităm, îi rugăm în scris să ne propună sau ne motiveze caracterul de urgență. El sigur se justifică ușor în chestiunea pășunatului pentru că a intrat în vigoare restricția din 6 decembrie, dar înțelegem că restricțiile legate de numărul de câini sunt mai vechi și nu justifică neapărat un caracter de urgență. De aici apărea acea prudență a Guvernului în a emite o OUG de modificare, prudență pe care o menținem. De aceea, vrem să găsim această formulă de înțelegere cu Legislativul. Sigur, nu credem că există probleme. Există un interes comun de a rezolva această problemă. Poate mai aplicat de data aceasta și sper să rămână la fel de aplicat și la nivelul Parlamentului sau al Guvernului în perioada care va urma până la sfârșitul lunii aprilie când trebuie să găsim o formulă mai complexă”, afirma Suciu.

În luna martie a.c., oierii ieșeau din nou în stradă

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri aveau să protesteze din nou, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, la data de 23 martie 2016, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile (nici pănă la data publicării acestui material, adică 12 mai 2016).

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, era același Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, conchidea dr. Horia Moruțan.

Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud, Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba organizau vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016) „Sărbătoarea Oieritului”.

Partenerii evenimentului erau Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.

Oierii sunt în continuare nemulțumiți de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.

O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.

Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.

Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.

Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.

Protestul se lasă așteptat.

Șeful AGROSTAR, Nicolae Ștefan, a recunoscut în exclusivitate pentru Revista Fermierului că negociază atât cu parlamentari PSD, cât și cu omologi de-ai lor din PNL în vederea convingerii acestora (fie a unei singure facțiuni, fie a amândurora) să modifice Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic, act normativ care aduce atingere gravă bunăstării oierilor români.

Negocierile AGROSTAR cu principalele partide politice vor avea loc în perioada următoare, în condițiile în care actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, pare a susține demersul legislativ de schimbare a legii cu pricina. Ștefan recunoaște însă că și-ar dori în plus ca atât PSD, cât și PNL să achieseze la dorința de modificare a actului normativ buclucaș, chiar dacă mulți dintre membrii Comisiilor de Agricultură din Parlament sunt printre altele și... vânători. Șeful AGROSTAR se teme însă de un posibil refuz al partidelor, situație care, în accepțiunea sa, ar fi „gravă” pentru oieri.

Dacă lucrurile vor ieși rău pentru crescătorii de oi, Nicolae Ștefan spune că singura soluție este de continuare a protestelor și după Sărbătorile de iarnă.

„Noi primul pas l-am făcut. Am avut o primă discuție cu ministrul Agriculturii (n.r. - Achim Irimescu), iar cu acesta am făcut un parteneriat pe zona aceasta, să ne susținem reciproc. El va face modificări la lege, astfel încât să găsim o soluție să suspendăm cumva aplicarea sa pe perioada de iarnă, să nu-i mai blocheze pe oameni cu oile, să-i lase până-n primăvară și, paralel cu acest demers, să schimbăm actul normativ. Marți (n.r. - 15 decembrie 2015) vom cere o discuție la Comisia pentru Agricultură. Și eu am discuții paralele și cu grupul PSD, și cu grupul PNL, să văd care este mai sincer și care vrea să preia din timona demersului modificării acestei legi.

Eu știu însă că va fi măcel. I-am spus și lui Nea' Marcel (n.r. - Marcel Andrei, vicepreședinte AGROSTAR și lider al oierilor): «Pe 15 o faci, dar va trebui și în ianuarie!». Acțiunea asta pe care o facem acum, semnalul acesta pe care îl dăm - și am înțeles că vor veni în București undeva la 2.000 – 3.000 de ciobani din țară - ăsta va trebui cumva să continue și după Sărbători. Vor spune cei cărora ne adresăm cu protestele că am urlat, am țipat, dar degeaba; ne va trece. Eu m-am asigurat deja de sprijinul Ministerului, facem acțiunea aceasta, suntem în negocieri și cu grupurile astea (să vedem care din ei sunt dispuși să preia modificările) astfel încât să semnăm un acord fie cu PSD, fie cu PNL, fie cu ambele. În cazul nedorit în care nu semnăm cu niciunul, atunci va fi foarte grav pentru noi. Încercăm să vedem ce putem face. Important este că ne susține Ministerul. Dacă MADR, Guvernul susțin modificarea legii, pentru oamenii noștri este o bilă albă”, a afirmat președintele AGROSTAR.

Că este aproape de oieri, cel puțin verbal (deocamdată), Achim Irimescu dă dovadă prin declarațiile sale.

„Eu le-am dat dreptate în mare parte. Faptul că s-a limitat numărul de câini, faptul că nu-i lasă să pășuneze ridică mari probleme oierilor. Ministerul poate veni cu amendamente la actul normativ, dar pentru asta, sigur, avem nevoie a fermierii să vină la noi, iar noi să mergem pe circuit”, a spus ministrul Agriculturii, chiar dacă cu jumătate de gură a recunoscut totodată că nu este fanul protestelor: „Dacă asta este singura cale (n.r. - protestele oierilor), asta este. Eu le-am spus însă - dacă noi inițiem procedura pentru amendarea legii, n-au de ce să mai demonstreze. Îi așteptăm să vină la discuții”.

Crescătorii de oi nu mai au răbdare (și încredere deopotrivă) și se plâng însă că deja au început să primească amenzi de la reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu pentru „distrugerea faunei” ca urmare a tranzitării terenurilor agricole, motiv pentru care au și organizat acest protest de amploare. Și asta pe lângă abuzurile vânătorilor (câini împușcați etc., acțiuni semnalate de oieri încă din primăvară).

În opinia lui Nicolae Ștefan, acest protest ar fi trebuit să aibă loc imediat după aprobarea actului normativ, însă oierii din AGROSTAR au fost reticenți.

„Ca vânătorii să intre pe terenul oierilor și să le împuște animalele, să n-ai dreptul decât la nu știu câți câini, să nu poți pe această perioadă de iarnă să-ți muți oile, să le pășunezi; cineva le-a dat crescătorilor de oi niște interdicții foarte urâte. Mai nou, se pare că există o circulară în teritoriu la Garda Națională de Mediu (GNM), bază pentru a-i amenda pe capete pe oieri pentru că «distrug fauna». Pe proprietatea mea eu n-am voie să pasc oile? E o nebunie!”, a spus Nicolae Ștefan.

„Eu tot i-am dus pe colegii mei pe la comisiile parlamentare. La Comisia de Mediu nu m-am băgat pentru că eu l-am rugat ieri pe Achim să facem o discuție patronată de Agricultură și cu reprezentanții Mediului, și cu noi. Vrem să facem o comisie interministerială, să-i atragem pe cei de la Mediu și să-i determinăm să cedeze din nebunia aceea pe care au scris-o acolo. Ieri (n.r. - 10 decembrie a.c.) am avut marea întâlnire cu Achim (n.r. - Irimescu) la ora 14. El susține în totalitate schimarea legii, dar din păcate cred că au fost interese mari prin Parlament. Au amețit-o, au zăpăcit-o (n.r. - Legea vânătorii). Cred că vânătorii ăștia au acolo o putere de lobby mai mare decât au membrii AGROSTAR. Ai noștri (n.r. - Sindicatul Crescătorilor de Ovine prin Marcel Andrei, vicepreședinte Agrostar), din păcate, nu m-au ascultat. Eu în momentul în care am văzut că totuși iese legea, le-am zis că neapărat trebuie să schimbăm strategia și să trecem la acțiuni de presiune pentru că actul normativ avea să treacă până la urmă de Legislativ. Așa s-a și întâmplat. Eu i-am spus lui Marcel Andrei că nu este în regulă, că legea va fi pusă în aplicare și că se va trezi la iarnă că va veni și va plânge. Acum, când au început cu amenzile și au început cei de la Garda Națională de Mediu (GNM) să-și ia atribuțiunile în serios, gata s-a declanșat apocalipsa”.

Oierii, din nou în stradă. Cine. De ce. Unde.

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR protestează marți, 15 Decembrie, 2015, în fața Parlamentului (intrarea Izvor), începând cu ora 12.00, față de prevederile din Legea vânătorii, care încalcă grav dreptul la proprietate, interzic înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetice și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.

„Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu modificările aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie», a precizat secretarul general al AGROSTAR, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

Practic, se menționează în document, legiuitorul nu face altceva decât să încalce flagrant dreptul de proprietate statuat de art. 44 din Constituția României. Practic, agricultorilor care cresc animale „li se suspendă dreptul de proprietate”. Prin acest act normativ, legiuitorul uită atributele conferite de dreptul de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia.

„Totodată lit.e a aceluiași articol dispune: «e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;», faună pe care legiuitorul a avut grijă să o definească, potrivit lit.m), art.1 din Legea 407/20016 - «(...) faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;», explică Horațiu Raicu.

Mai pe înțelesul tuturor, dacă există doi iepuri sălbatici în cultură, nu mai poți face nimic.

Nu în ultimul rând, legiuitorul s-a îngrijit și de numărul de câini care pot păzi turma, limitând numărul acestora.

Este total anormal ca într-un an în care agricultura a fost lovită crunt de secetă, se arată în comunicat, pentru care nici până în acest moment nu s-au acordat despăgubiri, să promovăm un astfel de act normativ, care nu face altceva decât să mai pună o povară în plus pe umerii agricultorilor și așa decapitalizați. În loc să facem politici agricole durabile, venim cu tot felul de acte normative în măsură să pună piedici.

O altă „bubă” în capul oierilor a apărut tot ca urmare a modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic. Aceiași parlamentari români au stabilit că, la şes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cine o încalcă, riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltaţi şi spun că nu pot păzi sute de ovine cu doar trei câini, aşa cum cred parlamentarii.

Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare. Soluţia găsită a fost limitarea, prin lege, a numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească. Cei de la şes au dreptul la un singur animal.

Datele AGROSTAR relevă că țara noastră deține circa opt milioane de ovine și oieri, undeva la 300.000-400.000. (Ionel Văduva)