În contextul celor mai recente discuții privind supraproducția de tomate din acest an, dar și al găsirii de soluții pentru valorificare și industrializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, 21 iunie 2018, în cadrul unei conferințe organizate la București de Mediafax, că în urma vizitei efectuate de domnia sa într-un magazin Kaufland, în ziua de 12 iunie 2018, acesta nu a găsit la raft niciun produs legumicol românesc în afara vinetelor.

Șeful MADR a confirmat totodată că producția de tomate din 2018 este de nu mai puțin de trei ori mai mare decât cea de anul trecut.

„Știam că există o anumită producție (n.r. - de tomate) care este net superioară anului trecut. La această dată spun că este mai mare de trei ori ca anul trecut și, evident, eram interesat să vedem ce putem face la Ministerul Agriculturii, în plus față de ce am făcut toată iarna, punându-i pe fermieri să se organizeze în cooperative, în așa fel încât să fie mai lesnicios actul de valorificare a produselor pe care ei le fac cu mare greutate, într-un moment climatic foarte greu, cum a fost acest an”, a precizat ministrul în cadrul conferinței. „Pentru că aveam aceste informații și cunoșteam starea de fapt, în data de 13 iunie 2018 ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii în formulă completă, plecând de la o constatare în câmp că este producție și de la o constatare în piață că nu sunt produse. Întrebarea a fost ce se întâmplă? (...) Am fost la Kaufland în data de 12 iunie 2018. În magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete. Nu puteai să vorbești despre tomate, nu puteai să vorbești despre ceapă, nu puteai despre varză, nu puteai să vorbești despre alte produse ale fermierilor noștri care sunt destul de multe și perisabile. În urma întâlnirii, am socotit că lucrurile s-au înțeles într-un mod în care piața îți generează o asemenea posibilitate și dorința de rezolvare pentru fermierii români este la ea acasă. Lucrul acesta am vrut să-l verific astăzi. Spre plăcuta surprindere, am găsit aproape toate produsele românești posibile, de pus pe piață la această dată. Sigur, în concurență cu celelalte produse, dar erau prezente”.

Ca răspuns indirect la afirmațiile șefului PIAROM, Cristian Pârvan, potrivit cărora stimularea producătorilor de tomate prin plata a 3.000 de euro către fiecare agricultor care și-a propus să scoată pe piață roșiile timpurii ar fi „prăpădit” producția agricolă din cauza lipsei procesării pentru surplusul de pe piață, Daea a exemplificat că un cunoscut de-al său nu a mai găsit materie primă pentru procesare.

„În orice zonă a țării sau în orice domeniu, evident că la producția principală mai ai și producție care poate să se deprecieze în timp și care poate lua o altă cale. Și pentru că știam că trebuie să ia altă cale, în momentul în care am trimis mașină, am rugat un fermier, un om de afaceri, să intre pentru interesul său și să achiziționeze produsele respective pentru industrializare, nu a găsit niciun producător care să-i ofere o asemenea marfă”, a conchis Daea pe acest subiect.

Președintele PIAROM, Cristian Pârvan, declara în plenul FoodIntelForum, eveniment care a avut loc marți, 19 iunie 2018, la București, că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, ar fi prăpădit producția de profil, susținâdu-și afirmația pe situația în care, în prezent, producătorii ar fi ajuns să vândă samsarilor roșiile chiar și cu 50 de bani kilogramul.

„O politică teoretic bună, dar incompletă, pe care am susținut-o și noi, este și cea de susținere a producției de roșii timpurii (...). Întrucât acestea au ieșit și au fost stimulați producătorii să scoată roșii, recent, în Olt, roșiile timpurii sunt vândute cu 0,50 lei la intermediari, că nu le mai cumpără nimeni. De ce? Pentru că s-a omis ceea ce cercetătorii și cei care s-au ocupat de politicile economice știau că o producție de roșii sau de legume, în general, nu poți s-o bazezi doar pe desfacerea imediată în stare proaspătă, ci că trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producție care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată cum un program de stimulare – și am dat 3.000 de euro fiecărui agricultor care și-a propus să scoată roșiile timpurii – a prăpădit producția agricolă. (...) Asta înseamnă agricultura văzută ca o activitate periferică”, preciza șeful PIAROM în debutul forumului.

În aceeași zi cu afirmațiile lui Pârvan, MADR ieșea cu un punct de vedere la situația producătorilor de tomate. Astfel, precizau vocile autorizate ale ministerului de resort, în urma apariției unor știri difuzate în spațiul public referitoare la situația fermierilor din județul Dolj care ar fi fost nevoiți să arunce tone de roșii, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face următoarele precizari: „În această situație se află doi fermieri, unul dintre ei depunând la Direcția Agricolă Județeană un decont pentru o cantitate de 2.080 kg de roșii, iar cel de-al doilea a depus decont pentru 2.200 kg. Din documentele prezentate de aceștia a reieșit că au mai valorificat alte 2.400 kg, respectiv 2.300 kg, realizând astfel un total de aproximativ cinci tone fiecare. La o asemenea cantitate de roșii există și pierderi prin putrezire, fie pe plantă, fie în procesul de recoltare, transport sau valorificare. Aceste pierderi sunt inerente, în cazul de față, la cei doi producători agricoli care au valorificat circa cinci tone de tomate, pierderile semnalate intră în procentul de pierderi tehnologice”.

Cei de la MADR mai afirmau la acea vreme că reflectarea în mass-media a acestui caz izolat a indus în mod eronat ideea că o mare parte din legumicultorii din sudul țării s-ar confrunta cu astfel de probleme, fapt ce contravine situației reale.

„Este adevărat că, acum pe piață, este un exces de produse, în mod firesc, datorită producțiilor realizate de către cei peste 12.000 de fermieri care s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate, din care peste 5.500 au livrat minimum 2.000 de kg și au fost deja plătiți, în conformitate cu prevederile legale. În județul Dolj s-au înscris 1.700 de cultivatori de legume. Până la această dată, 160 dintre aceștia au fost plătiți cu suma de 480.000 de deuro”.

Plățile sunt în continuă desfășurare, au mai spus oficialitățile, urmând ca și restul fermierilor, pe măsură ce depun documentele justificative la Direcția Agricolă, să primească banii cuveniți.

Valorificarea în întregime a producției este o preocupare permanentă a ministrului Petre Daea, motiv pentru care în data de 13 iunie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a inițiat o întâlnire de lucru între producătorii de legume și reprezentanții retailerilor.

Având în vedere că a început sezonul de valorificare a roșiilor și că în toate județele din România există cantități suficiente de tomate cultivate în spații protejate, au fost aduși la aceeași masă reprezentanții marilor rețele comerciale și producătorii autohtoni de legume: „V-am invitat la această întâlnire pentru ca ne dorim produse românești, de calitate, pe rafturile marilor magazine, la dispoziția consumatorilor”, a afirmat ministrul Petre Daea în deschiderea discuțiilor.

Pe parcursul întâlnirii, cei prezenți au făcut schimb de date de contact în vederea stabilirii unor viitoare relații comerciale. Potrivit fermierilor, în perioada următoare vor începe să fie livrate către hypermarketuri roșiile românești din bazinele legumicole din județele Giurgiu, Olt, Dolj etc. Ministrul i-a îndemnat pe marii retaileri să încurajeze accesul producătorilor români pe piață.

„Este pentru prima dată în România când, după foarte mulți ani, piețele sunt pline de tomate românești, iar supermarketurile, de asemenea. Scăderea prețului la consumator este un obiectiv urmărit îndeaproape, fiind susținut printr-o producție importantă. Susținerea prin subvenții a vizat acordarea de sprijin atât pentru fermieri, cât și pentru aprovizionarea cu tomate a piețelor la prețuri rezonabile pentru consumatori. Nu excludem existența unor nereguli atât în sistemul de aprovizionare, cât și în cel de comercializare a roșiilor, dar urmărim cu atenție întregul lanț de producție și valorificare al produselor legumicole”, mai preciza acum două zile ministrul Petre Daea.

Până la ora publicării materialului, am încercat să-l contactăm pe Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare al Kaufland România, pentru a obține un punct de vedere la afirmațiile lui Petre Daea, însă domnia sa nu a răspuns apelului telefonic.

Vestitul matematician și scriitor de science-fiction, Alexandru Mironov, a declarat marți, 19 iunie 2018, în cadrul FoodIntelForum, că în liceele cu profil agricol din România, pe lângă reintroducerea serelor, a grădinilor de legume și a fermelor experimentale de creștere a animalelor, ar trebui oferită masa de prânz, iar copiii de la sate – „țărănușii”, cum i-a plăcut acestuia să-i alinte – care urmează cursurile acestor forme de învățământ să aibă activitate extracurriculară sub forma rezolvării temelor, vizionării de filme documentare și chiar și de cercetare.

„Hai să introducem masa de prânz a elevului român, măcar în aceste licee agricole (...). Dintr-odată, devenim importanți pentru familia țărănească; îmi trimit copilul unde sunt sigur de ceea ce se întâmplă. Va fi și o tehnologie educațională bună, pentru că după masa de prânz pe care i-o ofer de la cantina școlii (o reînființez cu vreo 30.000 de locuri de muncă, am făcut eu socoteala, dacă se dezvoltă mai departe), cu ferma de animale (...), îl țin la școală pe țărănuș, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin. A face mica experiență în lotul școlii este deja o chestie pe care se poate intra”, a afirmat cunoscutul om de televiziune.

El a făcut și o previziune cu această ocazie, și anume aceea potrivit căreia mediul rural românesc va fi „high tech” abia în 2050, în condițiile în care, în prezent, în Vaslui, încă se lucrează terenul în sistem sclavagist.

„Eu fac o prognoză – «România Rurală High Tech 2050». Atunci voi vinde cireșele cu de 30 de ori prețul, nu de pe suprafețe gigantice, în care trimit roboții. Experiența din Vaslui ne arată că suprafețele mari aduc bani mulți, dar lucrătorii pe ele devin sclavi. Se lucrează în sclavagism pe unele suprafețe de acolo”, a adăugat Mironov.

Tot el și-a imaginat o fabrică de procesare a producției agricole excedentare pe roți, capabilă să se deplaseze din județ în județ.

Nu în ultimul rând, el i-a atacat direct pe importatorii români de alimente, catalogându-i drept fanarioți în fața cărora trebuie să se stea cu mitraliera în mână.

„Imaginați-vă, apropo de programul Tomata, un fel de fabrică pe roți, care nu trebuie să fie foarte mare, dar care trece prin județul Argeș și culege merele, spre exemplu. Am văzut cu ochii mei grămezi de mere lăsate în putrefacție în livezi”, a afirmat Alexandru Mironov. „Dacă ne ocupăm și de fanarioții ăștia care importă alimente... Aici trebuie să stăm cu mitraliera în mână, să vedem cum, să găsim mijloacele și, atunci, putem dezvolta agricultura”.

În 1997, la noi în țară existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, însă nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice. În fine, în 2015 numărul lor scăzuse la circa 30.

În urmă cu șase ani, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.

Am ajuns și în 2018 și parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea Educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar. Practic, începând cu 1 ianuarie anul acesta, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.

De neînțeles încă, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate de cele două instituții.

În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii.

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conforme, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a avut săptămâna trecută o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI), eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care au fost abordate și problematica Politicii Agricole Comune (PAC), și noile propuneri pentru modernizarea acesteia din urmă, gândite în sprijinul fermerilor.

Potrivit informării sosite din partea vicepreședintei COMAGRI, aceasta a discutat cu președintele Juncker despre ultima propunere a Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.

În acest context, Zoană i-a prezentat lui Juncker o contradicție, și anume aceea că pe de o parte se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum a comunicat, de altfel, și Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură, iar pe de altă parte CE insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri

„În primul rând, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, dar și în calitate de europarlamentar român, am apreciat intenția Comisiei de a acorda fonduri și oportunități de finanțare suplimentare fermelor mici și mijlocii, mai ales pentru că în România cei mai mulți fermieri fac parte din această categorie, iar fondurile europene îi ajută să se mențină la un anumit nivel de dezvoltare sau chiar să progreseze din punct de vedere economic.

În al doilea rând, am sesizat o contradicție - pe de o parte, se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum ne comunică Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură, pe de altă parte Comisia insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri între 60.000 de euro la 100.000 de euro sau 120.000 de euro, așa cum a declarat la ultima întâlnire a Comisiei AGRI. Această situație va afecta marii fermieri, dar și pe cei mijlocii. Este o situație care aduce nemulțumiri mai multor state membre și i-am cerut președintelui Juncker, în cazul în care votul majoritar va decide plafonarea, să ia în considerare plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocarea acestor plăți directe. Un alt subiect important referitor la agricultură a fost acela al egalizării cuantumului subvenției primite de fermierul român cu subvenția primită de orice alt fermier dintr-un alt stat membru. I-am explicat președintelui Juncker că rațiunea care a stat la baza acordării subvenției în cuantum diferit între fermierii din statele membre și anume costul de producție mai mic în est decât în vest, nu mai există. Acum plătim în toată Europa același preț pentru petrol, pesticide și celelalte cheltuieli aferente”, a declarat Gabriela Zoană.

În 2018, țara noastră a primit rambursări de la Uniunea Europeană de 1,847 de miliarde de euro, iar alte 400 de milioane de euro urmează să vină în urma solicitărilor depuse, anunța miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.

Acesta a mai precizat că, la aceeași dată din 2017, România plătise 1,950 miliarde de euro, iar anul acesta 2,667 miliarde euro.

Potrivit datelor MADR, anul acesta, APIA a autorizat la plată o sumă mai mare decât în aceeaşi perioadă din campania trecută, astfel că în perioada 16 octombie 2016 - 15 mai 2017 a plătit 1.950 milioane de euro, iar în perioada similară din aceste an 2.667 milioane de euro.

Europarlamentarul Gabriela Zoană a avut, săptămâna trecută, la Strasbourg, o întrevedere oficială cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme care țin de cooperarea dintre Comisia Europeană și România.

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea urmărește cu atenție situaţia din cinci localităţi şi dintr-o gospodărie situată la patru kilometri distanţă de municipiul reşedinţă unde evoluează focare de pestă porcină africană (PPA).

În acest demers, începând de luni, 18 iunie 2016, specialiştilor din judeţ li s-au alăturat colegi din Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Vrancea, toate suspiciunile de focare de PPA apărute în Ceatalchioi, Sălceni, Partizani, Parcheş, Somova şi la patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea fiind confirmate de analizele de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA).

Potrivit spuselor șefului DSVSA, în Tulcea a fost identificat virusul PPA inclusiv într-o căpuşă, iar insecta a fost trimisă pentru noi analize la IDSA. Aceasta este o insectă hematofagă care trebuie evitată atât în preajma animalelor, cât şi a omului, fapt pentru care se impune efectuarea dezinsecţiilor riguroase, cu substanţe adecvate.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea în urmă cu circa două săptămâni, după ce, în ultimii doi ani, zeci de asemenea focare au fost confirmate în Ucraina şi în Republica Moldova, în apropierea graniţei cu România.

Încă de la acel moment, specialiştii DSVSA au derulat campanii de informare a populaţiei cu privire la modul de prevenire a difuzării virusului şi au început recoltarea de extracţie a mistreţilor din mediul sălbatic pentru identificarea PPA.

Pentru prevenirea răspândirii virusului, DSVSA a decis instalarea unor covoare dezinfectante în apropierea localităţilor în care au apărut suspiciunile de PPA, precum şi la pasagerele care transportă călători în Delta Dunării. De asemenea, au fost instituite filtre, astfel încât niciun porc viu sau produs din carne de porc să nu mai poată fi transportat dintr-o zonă afectată.

Vădit emoționat, deținătorul uneia dintre cele mai mari ferme de creștere a vacilor cu lapte, patronul Agroserv Măriuța, Nicușor Șerban, a anunțat că predă proaspăta facilitate de procesare a laptelui - „Lăptăria cu Caimac” - fiicei sale și ginerelui său, Mădălina și Adrian Cocan, zona de producție a cerealelor și cea de lapte urmând să rămână apanajul vestitului crescător de bovine.

„Misiunea mea, în mare parte, nu spun că s-a sfârșit, dar de aici încolo, pentru procesarea laptelui și pentru tot ceea ce înseamnă acest nou business al societății noastre îl încredințez de astăzi Mădălinei Cocan (n.r. - fiica lui Nicușor Șerban) și lui Adrian Cocan (n.r. - ginerele său). Le urez succes, le urez noroc, cel puțin atât cât am avut eu”, a precizat Șerban, marți, 12 iunie 2018, cu ocazia lansării noului brand. „Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”.

În plus, într-o declarație exclusivă pentru Revista Fermierului, el a adăugat că fiecare om ar trebui să aibă un simț al măsurii, mai exact, să determine în mod clar limitele lucrurilor bine și foarte bine făcute.

„Teoria aceasta în care putem face de toate și știm de toate este o teorie, din punctul meu de vedere, greșită și falită. Or, eu merg pe principiul că trebuie să facă fiecare ce știe mai bine și pentru ce este pregătit. Eu, sincer, nu sunt pregătit să vând și să promovez laptele. Asta trebuie s-o facă cei care sunt pregătiți pe treaba asta. Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”, a mai afirmat Șerban.

Invitat de onoare al evenimentului de la Drăgoești, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că a asistat la un dublu eveniment, și anume la inaugurarea unei noi unități de prelucrare a laptelui, precum și la un schimb de generații între fermieri.

„Pentru cele două evenimente, primiți salutul de respect”, a spus Daea.

În ceea ce privește noua administrație a „Lăptăriei cu Caimac”, Mădălina Cocan, unul dintre proprietari, a precizat că noul brand este felul său și al soțului de a continua cu succes afacerea familiei.

„Este un brand de suflet pentru noi. Pentru mine și pentru Adrian, acest brand este felul nostru de a continua cu succes afacerea familiei. Ceea ce părinții noștri au început acum 24 de ani vrem să continuăm cu succes. Nu suntem ingineri-agronomi, nu suntem zootehniști. De aceea, a trebuit să facem ceva, să aducem ferma în zona noastră de competențe, de marketing și de business”, a punctat Cocan. „Întreaga idee a acestui brand și a acestor produse pivotează în jurul publicului către care ne adresăm, un public din ce în ce mai critic și mai exigent. Produsele pe care le facem aici sunt declarația noastră că și în România se poate, că putem să facem produse la nivel internațional, la standarde europene de calitate de top, de care să fim mândri”.

La rândul său, Adrian Cocan a menționat că își dorește foarte tare să realizeze, alături de soția sa, produse menite să-i facă mândri că sunt români, iar atunci când acestea vor fi găsite pe rafturile supermarketurilor din străinătate, cumpărătorii să-și amintească cu bucurie de România.

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Exact în ziua în care fiica și ginerele său lansau oficial pe piața autohtonă un nou brand de produse lactate – „Lăptăria cu Caimac” –, întrebat fiind dacă se gândește să intre în Programul pentru școli al României și să livreze copiilor lapte și produse lactate calitativ superioare, Nicușor Șerban, proprietarul Agroserv Măriuța, a precizat că va studia legislația, iar apoi va decide cu siguranță intrarea în sistem.

„Până în prezent, nefiind pe zona de procesare a laptelui, nu ne-a preocupat subiectul lapte și produse lactate în școli. Probabil că, de acum, intrând în industrie, vom vedea care este legislația, cum putem să ajungem cu produse de foarte bună calitate și în școli, chiar și în grădinițe”, a declarat, pentru Revista Fermierului, șeful Agroserv. „Sigur! Ne gândim să furnizăm lapte tuturor celor care vor să mănânce lapte de calitate”.

Prezent la evenimentul de lansare a unității de procesare a laptelui, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menționat că este normal ca furnizorii de lapte și de produse lactate să poate duce în școală cel mai bun produs.

„Iată, avem de unde – de aici –, cu siguranță avem și din altă parte, pentru că am fost și în alte locuri din țară, unde se realizează lucruri foarte bune, nu la dimensiunea aceasta, dar produse sănătoase care pot fi puse pe masa românilor și, cu atât mai mult, pe masa copiilor, ca să le poată mânca fără niciun fel de risc și, evident, să ne putem bucura toți, laolaltă, de ceea ce avem și realizăm împreună”, a precizat, la rândul său, guvernantul român.

Un mesaj clar, în sensul în care produsele Lăptăriei cu Caimac se adresează copiilor, a fost dat de cei doi soți, administratorii noii facilități de procesare a laptelui.

„Ne-am dorit să punem în piață produse pe care să le dăm copiilor noștri”, a afirmat Adrian Cocan, în timp ce soția sa a adăugat: „Am gândit acest brand pentru consumatori, plecând de la principiul de transparență, de a ne trata consumatorii așa cum noi ne dorim să fim tratați și să facem produse pentru noi și pentru copiii noștri”.

„Lăptăria cu Caimac” și gustul adevărat al laptelui de la vacă

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Planurile de dezvoltare prevăd un total de șase linii de producție funcționale până la finalul anului 2018, iar în curând, alături de sticlele de lapte cu caimac, la rafturi vor ajunge și alte produse ale noii unități, precum iaurtul natural, cașul proaspăt de vacă și cașul zvântat.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii conform art. 17 alin. (3) şi (4).

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton, conform Anexei nr. 1.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conform art. 9 alin. (4), porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Dacă ar fi să ne luăm după opiniile exprimate în cadrul celei de-a şasea ediţii a Forumului Eurosfat de către Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), dar și de către Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) nu este o condiționalitate la plata subvențiilor după 2020.

Dumitru a dat exemplul unor țări care nu au deloc cadastrul definitivat, însă au un LPIS (sistem de identificare a parcelelor) funcțional, dar și al unor țări membre ale Uniunii Europene (UE) care au și LPIS, și un cadastru național definitivat, acestea din urmă fiind cei mai eficienți în viziunea sa.

„Nu este de competența Comisiei Europene dacă Programul Național de Cadastru din România va continua sau nu. Sistemul de cadastru este foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat pentru că este un sistem bun pentru gestiunea resurselor. Noi avem în cadrul Politicii Agricole Comune un sistem de identificare a parcelelor. Este dovedit că acolo unde există un cadastru, sistemul de identificare a parcelelor este mult mai exact și duce la mult mai puține erori în gestiune. În UE, există state care au cadastru foarte bine pus la punct și au și un sistem de identificare a parcelelor care se bazează pe acesta; probabil că sunt cei mai eficienți în gestionarea PAC. Sunt și țări membre care nu au deloc cadastru și tot au un sistem de identificare a parcelelor, sistem de gestiune obligatoriu prin reglementarea PAC. În România există anumite particularități legate și de procesul de restituire a terenurilor, cum s-au făcut și de exactitatea informațiilor geografice și cadastrale. De aici am avut foarte multe probleme legate de nivelul erorilor în gestiunea PAC, a plăților pe hectar. Dacă omul a declarat mai mult, atunci, au apărut erori care fie au fost sancționate sau corectate ș.a.m.d. Eu cred că este foarte important dacă Guvernul României decide să continue programul de cadastru, dar nu este o condiționalitate”, a declarat Dumitru în cadrul conferinței Eurosfat de vineri, 9 iunie 2018.

La rândul său, secretarul de stat MADR a întărit afirmațiile lui Dumitru și a plusat pe faptul că țara noastră ar trebui să aibă un LPIS foarte eficient.

„Este o întrebare des vehiculată, dacă vom mai avea subvenții dacă nu se termină cadastrarea – fals! Aceasta este o chestiune povestită. Realitatea este următoarea – trebuie să avem un sistem de control foarte eficient și ne străduim să-l avem la un nivel cât mai performant, dar nu există o legătură directă între existența sau inexistența cadastrului și plata subvențiilor. Plata subvențiilor se face în condițiile în care există un sistem integrat de control al suprafețelor pentru care se fac plățile directe”, a adăugat oficialul guvernamental.

Nici jumătate din terenurile agricole, cadastrate

Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, preciza, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.

„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.

Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.

Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.

„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a conchis Daea.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, se declara neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România ar urma să treacă la plata pe fermă și considera la începutul lunii martie 2018 că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.

Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.

Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.

„Nu pot sta departe de bazin”

Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.

„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.

Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.

Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.

„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.

Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”

Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.

„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”

Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.

„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.

Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.

„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.

„Nu băltește niciodată”

Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.

„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.

Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.

„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.

„Ador să stau acolo, la țară”

La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.

„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.

El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.

„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.

În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.

„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.

Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă

Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.

Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.

Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.

În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.

După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.

Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.

Anul trecut, o societate comercială de la noi din țară a reușit să exporte produse de origine animală către Republica Populară Chineză (R.P.C.) în cantitate totală de 108.480 de tone, în condițiile în care, cu doar un an în urmă, același producător român comercializa peste graniță, către aceeași destinație, doar 10.609 tone, a afirmat Robert Chioveanu, șef serviciu în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu ocazia expo-conferinței „100 de ani de România | 100 de ani de tradiție | 100 de gusturi alese”, care a avut loc miercuri, 7 iunie 2018, la București.

În ceea ce privește susținerea exporturilor unor produse agroalimentare românești către state terțe, cum este și RPC, autoritățile competente de la București au solicitat în mod repetat sprijinul Ambasadei României la Beijing în vederea finalizării procedurilor de export la carnea de pasăre și ovine, produse din carne, lapte și produse lactate, respectiv produse din pescuit și miere.

Concret, în momentul de față, pe relația cu China, potrivit afirmațiilor lui Chioveanu, exportăm doar carne de porc congelată, o singură companie fiind abilitată și agreată de autoritățile statului (n.r. - AQSIQ) pentru a efectua export de astfel de produs.

Conform spuselor oficialului ANSVSA, responsabil cu siguranța alimentelor de origine animală, pe lângă majorarea semnificativă a cantității de carne de porc livrată către China, s-au constatat majorări ale cantităților la export și către alte țări terțe în ceea ce privește carnea de ovine și de caprine, dar și pe zona de carne de bovine.

„În 2017, în Bosnia-Herțegovina am exportat peste 799 de tone, comparativ cu 203 tone în anul 2016 (...). În Libia, dacă în 2016 am exportat 345 de tone de carne de bovină, în 2017 am exportat 804 tone”, a precizat Robert Chioveanu. „La carnea de porc, au crescut toate cantitățile pe toate relațiile, semnificativ. În comparație anul 2016 cu 2017 (...) mari cantități de carne de porc au fost exportate către China. Dacă în anul 2016 s-au exportat 10.609 tone, în anul 2017 s-au exportat 108.480 de tone. În Muntenegru, în 2016, s-au exportat 772 de tone, iar în 2017 o cantitate de 1.074 tone. În Moldova am comercializat 583 de tone, iar în 2017 – 808 tone. La carnea de ovine-caprine, exportul a crescut, de asemenea, semnificativ. Astfel, în Iordania s-au exportat în 2016 1.104 tone, iar în 2017 - 2.121 tone”.

El a adăugat că au apărut și alte noi țări terțe destinatare, în acest context oficialitățile din Hong-Kong solicitând omoloagelor lor de la București un chestionar bogat informativ, cu foarte multe detalii, de la condiții de sănătate animală, până la regiuni și indicații geografice. Ca urmare, a adăugat angajatul ANSVSA, s-a reușit ca, anul trecut, țara noastră să poată exporta carne de ovine în Hong-Kong în cantitate de 168 de tone.

Avem însă și reversul medaliei. Țara noastră a înregistrat și mici diminuări ale cantităților exportate pe diferite relații cu state extracomunitare. Concret, pe produse din carne, cantitatea exportată a scăzut pe relația cu Serbia, dar și cu Emiratele Arabe Unite (UAE).

„Dacă în 2016 exportam 121 de tone, în 2017 am exportat doar 61 de tone, iar pe Dubai, dacă în 2016 am exportat 529 de tone, în 2017 am exportat 0,57 tone”, a punctat reprezentantul ANSVSA.

Din punctul său de vedere, activând în cadrul direcției de siguranță a alimentelor de origine animală, Chioveanu consideră că tot ceea ce înseamnă produs din carne și carcasă reprezintă plusvaloare față de exportul de animale vii.

„De aceea, mai ales în ultimii ani, am acordat prioritate legăturilor și am făcut presiuni inclusiv pe ambasadele noastre și pe autoritățile din celelalte state pentru a agrea cât mai multe certificate pe tipuri de produse, pentru a se desfășura activitatea de export și pentru a se aduce plusvaloare în țară”, a afirmat angajatul autorității de profil.

„Niciun transport refuzat la graniță”

Același Robert Chioveanu a precizat în cadrul conferinței de joi că unul dintre rezultatele vizibile ale muncii autorităților sanitare-veterinare române este și acela că, în toți acești ani de când au fost impuse noi reguli și o nouă conduită, nu a existat niciun transport cu carne și produse din carne care să fie refuzat la graniță și să fie reîntors în România pentru că nu îndeplinea anumite condiții sau nu respecta anumiți parametri.

În acest context, el a explicat că au fost stabilite proceduri clare de export cu Republica Coreea, Japonia, Vietnam, Hong Kong și Arabia Saudită.

„Solicitând mai multe informații despre modalitatea cum operatorii din România sunt controlați (și sunt niște etape procedurale care implică efectuarea analizelor de risc și evaluarea chestionarelor privind sistemele de control oficial), autoritățile din aceste țări ne cer în mod constant o cantitate importantă de informații pe care noi trebuie să le punem la dispoziție, ca autoritate competentă, iar apoi să agreăm cu acestea un model de certificat, astfel încât producătorii și procesatorii să-l folosească și să se poată desfășura activități economice și de export”, a adăugat oficialul ANSVSA.

Pentru a comercializa produse alimentare într-o țară terță, un operator din România trebuie să fie în primul rând autorizat sanitar-veterinar de către ANSVSA. Robert Chioveanu a explicat că producătorul în cauză este în primă instanță listat și apoi postat pe site-ul autorității, iar această listă este publicată în toată Europa.

„În momentul în care el este autorizat, acesta poate efectua schimburi extracomunitare și export de produse de origine animală în toate țările terțe. Și pentru că el este supus controlului sanitar-veterinar și că își desfășoară activitatea într-o țară europeană, el poate exporta oricând și poate efectua schimburi intracomunitare”, a mărturisit reprezentantul ANSVSA.

El a vorbit și despre cei care sunt înregistrați la nivel local pentru a comercializa produse care sunt obținute cu caracteristici tradiționale din România și care și-au exprimat dorința de a le comercializa pe piețe din interiorul UE, dar și din afară.

„Pentru cei care sunt înregistrați la nivel local, cei care dețin un document de înregistrare sanitară-veterinară, știu că s-a pus de multe ori întrebarea la nivelul autorității dacă pot merge cu produsele lor în Italia, în Spania, în Anglia (...) și să comercializeze produsele care sunt obținute cu caracteristici tradiționale în România sau au un atestat tradițional – nu. Toți aceia care sunt înregistrați sanitar-veterinar (n.r. - în aceste condiții) nu pot comercializa produsele acolo, mai exact nu pot face obiectul schimburilor intracomunitare sau nu pot fi comercializate în țări terțe”, a conchis acesta.

În momentul de față, în România există 173 de abatoare autorizate sanitar-veterinar. Din toate aceste unități, unele sunt de capacitate mică, astfel încât animalele să poată fi sacrificate la nivelul fermei, iar carnea rezultată să fie pusă în consum doar local – măcelării, carmangerii, restaurante, pensiuni. În plus, în țara noastră funcționează și acele abatoare de capacitate mare care sunt undeva la 35-40 ca număr și care, în prezent, lucrează la o capacitate de 35-40 la sută.

Noi demersuri ale ANSVSA pentru facilitarea exporturilor de produse agroalimentare românești în RPC

Preşedintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a „Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.

Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ), a anunțat instituția citată miercuri, 6 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.

Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.

La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.

Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne.

Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.

Potrivit informațiilor din Jurnalul Zilei ASAS publicat în ziua de 4 iunie 2018, specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat atacuri de rugină galbenă și brună, iar la rapiță au fost observate, pe lângă făinare, atacuri de afide.

În ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la culturile de grâu, orz și rapiță.

Pe de altă parte, precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și în Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Temperaturile maxime din zonele arabile au avut valori cuprinse între 21,2 grade Celsius la Mangalia și 32 de grade Celsius la Slobozia. Temperaturile minime au variat între 10,9 grade Celsius la Corugea și 17,9 grade Celsius la Calafat.

Condițiile agro-meteorologice la INCDA-Fundulea: valoare maximă (ora 16:00) de 30,8 grade Celsius; valoare minimă (ora 05:00) de 12,6 grade Celsius; valoare medie de 22,4 grade Celsius.
Precipitații: 0.0 mm. Temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fos de 24,3 grade Celsius.