vinete - REVISTA FERMIERULUI

40 la sută din populație consumă zacuscă de mai multe ori pe săptămână. Unul din patru români mănâncă o dată pe săptămână din această specialitate românească, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Malagrow România, acoperind întreaga țară. Marea majoritate preferă zacusca făcută acasă, pe care, de obicei, o prepară ei înșiși. Cele mai mari cantități de zacuscă sunt produse în județele Ilfov, Iași și Mureș. Preferata este, în mod clar, zacusca de vinete.

În România, zacusca este o mâncare indispensabilă. Peste două treimi din populație consumă în fiecare săptămână zacuscă, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 24 august și 14 septembrie 2022, la care au participat 3.242 de persoane. Pentru majoritatea respondenților (62%), zacusca face parte din masa de zi cu zi. Datorită ingredientelor vegetale, o treime dintre aceștia pun acest preparat pe masă în timpul Postului. Doar 3,6% dintre respondenți consumă zacuscă de sărbători.

În ceea ce privește sortimentele de zacuscă, cea de vinete este, în mod clar, cea mai populară, aproape trei sferturi dintre români spunând că aceasta este preferata lor. De asemenea, zacusca de ciuperci și de fasole sunt foarte apreciate, însă doar o minoritate de respondenți au votat pentru zacusca de pește, de dovlecei și de conopidă. Marea majoritate a respondenților (80,1%) optează pentru zacusca făcută acasă, doar 11,3% cumpărând acest preparat din magazinele alimentare și 8,6% de la producătorii locali sau din piețe.

malagrow

 

Persoanele tinere fac mai puțină zacuscă

 

Sondajul făcut de Malagrow România acoperă nu doar consumul, ci și obiceiurile de preparare a zacuștei. Datele arată că majoritatea respondenților își fac zacuscă acasă, dar și părinții și bunicii se ocupă cu prepararea acesteia, ceea ce înseamnă că rețetele pentru acest preparat tradițional sunt transmise de la o generație la alta. În ceea ce privește grupa de vârstă, cei peste 46 de ani sunt cei mai pricepuți în prepararea zacuștei, în timp ce cei între 18 și 35 de ani sunt mai puțin interesați de acest lucru, doar 16% dintre ei făcând zacuscă.

Aproape jumătate din respondenții sondajului (45,8%) au declarat că, de obicei, prepară 10-25 de borcane de 380 ml cu zacuscă, însă una din patru persoane umple mai mult de 25 de borcane cu zacuscă. Doar 20% dintre români fac numai 5-10 borcane din această delicatesă. Potrivit răspunsurilor, cele mai mari cantități de zacuscă sunt produse în județul Ilfov, urmat de județele Iași, Mureș, Cluj și Suceava. 

 

Nu există zacuscă fără ceapă, vinete și ardei capia

 

Potrivit sondajului, ceapa este ingredientul esențial pentru acest preparat, cu 89,7% din voturi, urmată de vinete (86,8%), ardei capia (78,6%) și de roșii (74,5%). Gogoșarii și morcovii sunt, de asemenea, ingrediente populare. Mai mult de o treime dintre respondenți au votat pentru ciuperci, în timp ce 17,7% au votat pentru fasole. Pătrunjelul, usturoiul, dovlecelul, conopida și țelina se adaugă mai rar la zacuscă.

malagrow1

 

Legumele pentru zacuscă se cumpără din piețe sau magazine

 

Cea mai mare parte (67%) dintre români cumpără legumele necesare pentru zacuscă din magazine sau piețe, iar 26% dintre respondenți își cultivă ei înșiși toate legumele de care au nevoie pentru acest preparat. Prețurile actuale ridicate nu descurajează românii să facă zacuscă, 73% dintre respondenți declarând că vor face acest preparat și în acest an, în ciuda costurilor crescute. Doar 18% au declarat că renunță să prepare zacuscă acasă, preferând să cumpere zacusca gata preparată, iar 9% dintre respondenți nu fac niciodată zacuscă acasă, ci cumpără, de obicei, din magazine sau piețe.

Csaba Éber director general Malagrow Romania

„Compania noastră este un susținător devotat al consumului de legume autohtone, așa că suntem încântați că zacusca este atât de populară în România. Iar faptul că unul din patru oameni își cultivă legumele proprii este un lucru de care suntem foarte mândri. Considerăm că munca fermierilor locali este esențială pentru economia românească, iar scopul nostru este de a le oferi producătorilor fertilizanți, biostimulatori și amestecuri de substrat de calitate”, a subliniat Csaba Éber, director general al Malagrow România.

Valoarea și aprecierea de care se bucură zacusca printre români se vede și din faptul că mulți o oferă drept cadou. Aproape o treime dintre respondenți împart acest preparat cu membrii familiei și prietenii apropiați.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet, joi - 25 martie 2021, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Schema de ajutor de minimis se aplică pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate: ardei gras și/sau ardei lung; castraveți; tomate; varză albă și/sau roșie; vinete.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 30.785.000 de euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 150.000.000 de lei, şi se asigură din bugetul repartizat MADR pe anul 2021.

Producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis

În sere:

  • 2.900 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 5.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 8.500 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 4.600 kg/1000 mp pentru varză albă și/sau roșie.

  • 3.000 kg/1000 mp pentru vinete.

În solarii:

  • 1.600 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 3.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 3.200 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 2.200 kg /1000 mp pentru varza albă și/sau roșie;

  • 2.000 kg/1000 mp pentru vinete.

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să fie înregistrați în registrul unic de identificare (RUI) și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

  • Să depună cerere de înscriere în program;

  • Să utilizeze o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile care beneficiază de subvenție;

  • Să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;

  • Să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2021;

  • Să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii și avizat de oficiul fitosanitar județean;

  • Să facă dovada valorificarii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare.

Dovada valorificării producției de legume obținute în spații protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare. Sprijinul financiar se acordă numai pentru o singură cultură în anul de cerere și numai pentru o suprafață de 1.000 mp.

Potenţialii beneficiari înregistrați în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis, au obligaţia să depună la centrele județene/locale APIA și respectiv al municipiului București unde au depus cererea de înscriere, documentele justificative, precum și copia Registrului de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat la zi şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean, după cum urmează:

  • Până la 15 iunie 2021, inclusiv, pentru culturile de castraveți și tomate;

  • Până la 1 iulie 2021, inclusiv, pentru culturile de ardei, varză și vinete.

Dacă suma totală depăşeşte suma maximă prevăzută pentru acest sprijin al statului, APIA central reduce proporțional valoarea ajutorului de minimis, pentru toți beneficiarii.

Documente necesare

Solicitanții ajutorului de minimis pentru legume în spații protejate completează și depun cererea de înscriere în program, însoţită de următoarele documente:

  • Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

  • Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2021;

  • Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

  • Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;

  • Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

  • Adeverinţa în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2021, care atestă suprafaţa de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză.

Cererea de înscriere în program și documentele menționate mai sus se depun până la data de 17 mai 2021 inclusiv, putând fi transmise la centrele locale/județene APIA și respectiv al municipiului București şi prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate ,,conform cu originalul” de către solicitant.

În situaţia în care soliciantul utilizează suprafeţe de teren cu culturi de legume în spații protejate situate în judeţe/UAT diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program, la centrele județene/locale APIA, respectiv al municipiului București unde a depus cererea unică de plată pentru anul 2021 sau unde are domiciliul/sediul social sau suprafața cultivată cea mai mare.

Responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul centrelor județene/locale APIA respectiv al municipiului București, înainte de înregistrarea cererii în registrul electronic de gestionare a cererilor, verifică existența tuturor documentelor obligatorii, efectuează corespondența datelor din cerere cu datele din documente și întocmește un proces-verbal de control vizual.

După verificare, responsabilii desemnați din cadrul centrului județean/local APIA, respectiv al municipiului București înregistrează cererea în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis.

APIA întocmește și transmite la Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul MADR, până la data de 15 iulie 2021, situația centralizatoare a sumelor aprobate de către centrele județene reprezentând ajutor de minimis.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4531_4c14bbe6aee110a36cd769fbf8c63cfe.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Astăzi, 16 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2019.

Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sumă totală de 54.749.076,22 euro.

Potrivit art. 1, alin 6, din Hotărârea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – „Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia = 212,8841 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - lucernă = 94,6683 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe = 118,0473 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră = 210,0058 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez = 623,3161 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof = 1.386, 0929 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei = 528,9442 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr = 829,3367 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp = 1.717,9913 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp = 539,8844 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei varză și vinete pentru consum în stare proaspătă = 4.649,1189 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre = 268,9760 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/ha

Foto: APIA

Publicat în Știri

Lidl, inițiatorul proiectului „Cultivat în România, specific românesc”, singurul de acest gen menit să revitalizeze soiurile românești de legume, „dă roade” și anul acesta, anunță retailerul prin intermediul unui comunicat de presă.

Mai exact, Lidl extinde oferta adăugând ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL, după ce anul trecut pe rafturile magazinelor Lidl s-au aflat roșia Buzău 1600 și ceapa roșie de Buzău. Toate cele patru soiuri sunt revitalizate în cadrul proiectului „Cultivat în România, specific românesc” și sunt disponibile în comerțul modern, doar în magazinele Lidl.

Soiurile revitalizate de Lidl sunt foarte apreciate pentru calitățile lor nutriționale. De exemplu, roșia de Buzău 1600 are un raport echilibrat de glucide și de vitamina C, dar și o cantitate mare de licopen și carotinoizi, substanțe benefice sănătății. De asemenea, ardeiul JOVIAL, un soi de tip iute Cayenne, are o concentrație ridicată de capsaicină și este recunoscut pentru proprietățile sale benefice în reducerea durerii.

Inițiativa de revitalizare a soiurilor românești de legume este unică pe piața locală de retail și face parte din parteneriatul strategic „Cultivat în România, specific românesc”, derulat împreună cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă din Buzău.

„«Cultivat în România, specific românesc» este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. Prin această inițiativă, retailerul dezvoltă constant acțiuni care vin în sprijinul producătorilor: oferă gratuit consultanță de specialitate, sesiuni de audit și sprijin în rezolvarea problemelor tehnice cu care producătorii se confruntă. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile”, se mai menționează în documentul de presă.

Roșia Buzău1600 alături de ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL vor fi disponibile în magazinele Lidl din întreaga țară, de la sfârșitul lunii iulie, iar ceapa roșie de Buzău va intra în ofertă la sfârșitul lunii august. Soiurile de legume au fost dezvoltate la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău.

Publicat în Comunicate

În contextul celor mai recente discuții privind supraproducția de tomate din acest an, dar și al găsirii de soluții pentru valorificare și industrializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, 21 iunie 2018, în cadrul unei conferințe organizate la București de Mediafax, că în urma vizitei efectuate de domnia sa într-un magazin Kaufland, în ziua de 12 iunie 2018, acesta nu a găsit la raft niciun produs legumicol românesc în afara vinetelor.

Șeful MADR a confirmat totodată că producția de tomate din 2018 este de nu mai puțin de trei ori mai mare decât cea de anul trecut.

„Știam că există o anumită producție (n.r. - de tomate) care este net superioară anului trecut. La această dată spun că este mai mare de trei ori ca anul trecut și, evident, eram interesat să vedem ce putem face la Ministerul Agriculturii, în plus față de ce am făcut toată iarna, punându-i pe fermieri să se organizeze în cooperative, în așa fel încât să fie mai lesnicios actul de valorificare a produselor pe care ei le fac cu mare greutate, într-un moment climatic foarte greu, cum a fost acest an”, a precizat ministrul în cadrul conferinței. „Pentru că aveam aceste informații și cunoșteam starea de fapt, în data de 13 iunie 2018 ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii în formulă completă, plecând de la o constatare în câmp că este producție și de la o constatare în piață că nu sunt produse. Întrebarea a fost ce se întâmplă? (...) Am fost la Kaufland în data de 12 iunie 2018. În magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete. Nu puteai să vorbești despre tomate, nu puteai să vorbești despre ceapă, nu puteai despre varză, nu puteai să vorbești despre alte produse ale fermierilor noștri care sunt destul de multe și perisabile. În urma întâlnirii, am socotit că lucrurile s-au înțeles într-un mod în care piața îți generează o asemenea posibilitate și dorința de rezolvare pentru fermierii români este la ea acasă. Lucrul acesta am vrut să-l verific astăzi. Spre plăcuta surprindere, am găsit aproape toate produsele românești posibile, de pus pe piață la această dată. Sigur, în concurență cu celelalte produse, dar erau prezente”.

Ca răspuns indirect la afirmațiile șefului PIAROM, Cristian Pârvan, potrivit cărora stimularea producătorilor de tomate prin plata a 3.000 de euro către fiecare agricultor care și-a propus să scoată pe piață roșiile timpurii ar fi „prăpădit” producția agricolă din cauza lipsei procesării pentru surplusul de pe piață, Daea a exemplificat că un cunoscut de-al său nu a mai găsit materie primă pentru procesare.

„În orice zonă a țării sau în orice domeniu, evident că la producția principală mai ai și producție care poate să se deprecieze în timp și care poate lua o altă cale. Și pentru că știam că trebuie să ia altă cale, în momentul în care am trimis mașină, am rugat un fermier, un om de afaceri, să intre pentru interesul său și să achiziționeze produsele respective pentru industrializare, nu a găsit niciun producător care să-i ofere o asemenea marfă”, a conchis Daea pe acest subiect.

Președintele PIAROM, Cristian Pârvan, declara în plenul FoodIntelForum, eveniment care a avut loc marți, 19 iunie 2018, la București, că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, ar fi prăpădit producția de profil, susținâdu-și afirmația pe situația în care, în prezent, producătorii ar fi ajuns să vândă samsarilor roșiile chiar și cu 50 de bani kilogramul.

„O politică teoretic bună, dar incompletă, pe care am susținut-o și noi, este și cea de susținere a producției de roșii timpurii (...). Întrucât acestea au ieșit și au fost stimulați producătorii să scoată roșii, recent, în Olt, roșiile timpurii sunt vândute cu 0,50 lei la intermediari, că nu le mai cumpără nimeni. De ce? Pentru că s-a omis ceea ce cercetătorii și cei care s-au ocupat de politicile economice știau că o producție de roșii sau de legume, în general, nu poți s-o bazezi doar pe desfacerea imediată în stare proaspătă, ci că trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producție care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată cum un program de stimulare – și am dat 3.000 de euro fiecărui agricultor care și-a propus să scoată roșiile timpurii – a prăpădit producția agricolă. (...) Asta înseamnă agricultura văzută ca o activitate periferică”, preciza șeful PIAROM în debutul forumului.

În aceeași zi cu afirmațiile lui Pârvan, MADR ieșea cu un punct de vedere la situația producătorilor de tomate. Astfel, precizau vocile autorizate ale ministerului de resort, în urma apariției unor știri difuzate în spațiul public referitoare la situația fermierilor din județul Dolj care ar fi fost nevoiți să arunce tone de roșii, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face următoarele precizari: „În această situație se află doi fermieri, unul dintre ei depunând la Direcția Agricolă Județeană un decont pentru o cantitate de 2.080 kg de roșii, iar cel de-al doilea a depus decont pentru 2.200 kg. Din documentele prezentate de aceștia a reieșit că au mai valorificat alte 2.400 kg, respectiv 2.300 kg, realizând astfel un total de aproximativ cinci tone fiecare. La o asemenea cantitate de roșii există și pierderi prin putrezire, fie pe plantă, fie în procesul de recoltare, transport sau valorificare. Aceste pierderi sunt inerente, în cazul de față, la cei doi producători agricoli care au valorificat circa cinci tone de tomate, pierderile semnalate intră în procentul de pierderi tehnologice”.

Cei de la MADR mai afirmau la acea vreme că reflectarea în mass-media a acestui caz izolat a indus în mod eronat ideea că o mare parte din legumicultorii din sudul țării s-ar confrunta cu astfel de probleme, fapt ce contravine situației reale.

„Este adevărat că, acum pe piață, este un exces de produse, în mod firesc, datorită producțiilor realizate de către cei peste 12.000 de fermieri care s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate, din care peste 5.500 au livrat minimum 2.000 de kg și au fost deja plătiți, în conformitate cu prevederile legale. În județul Dolj s-au înscris 1.700 de cultivatori de legume. Până la această dată, 160 dintre aceștia au fost plătiți cu suma de 480.000 de deuro”.

Plățile sunt în continuă desfășurare, au mai spus oficialitățile, urmând ca și restul fermierilor, pe măsură ce depun documentele justificative la Direcția Agricolă, să primească banii cuveniți.

Valorificarea în întregime a producției este o preocupare permanentă a ministrului Petre Daea, motiv pentru care în data de 13 iunie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a inițiat o întâlnire de lucru între producătorii de legume și reprezentanții retailerilor.

Având în vedere că a început sezonul de valorificare a roșiilor și că în toate județele din România există cantități suficiente de tomate cultivate în spații protejate, au fost aduși la aceeași masă reprezentanții marilor rețele comerciale și producătorii autohtoni de legume: „V-am invitat la această întâlnire pentru ca ne dorim produse românești, de calitate, pe rafturile marilor magazine, la dispoziția consumatorilor”, a afirmat ministrul Petre Daea în deschiderea discuțiilor.

Pe parcursul întâlnirii, cei prezenți au făcut schimb de date de contact în vederea stabilirii unor viitoare relații comerciale. Potrivit fermierilor, în perioada următoare vor începe să fie livrate către hypermarketuri roșiile românești din bazinele legumicole din județele Giurgiu, Olt, Dolj etc. Ministrul i-a îndemnat pe marii retaileri să încurajeze accesul producătorilor români pe piață.

„Este pentru prima dată în România când, după foarte mulți ani, piețele sunt pline de tomate românești, iar supermarketurile, de asemenea. Scăderea prețului la consumator este un obiectiv urmărit îndeaproape, fiind susținut printr-o producție importantă. Susținerea prin subvenții a vizat acordarea de sprijin atât pentru fermieri, cât și pentru aprovizionarea cu tomate a piețelor la prețuri rezonabile pentru consumatori. Nu excludem existența unor nereguli atât în sistemul de aprovizionare, cât și în cel de comercializare a roșiilor, dar urmărim cu atenție întregul lanț de producție și valorificare al produselor legumicole”, mai preciza acum două zile ministrul Petre Daea.

Până la ora publicării materialului, am încercat să-l contactăm pe Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare al Kaufland România, pentru a obține un punct de vedere la afirmațiile lui Petre Daea, însă domnia sa nu a răspuns apelului telefonic.

Publicat în Horticultura

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista