Clubul Fermierilor Români solicită ca toate lanțurile de retail să ia măsuri similare cu supermarketul Kaufland, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agroalimentare, în beneficiul cetățenilor.

„Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificare unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile. Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menținerea unui cash-flow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punctul de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la supermarket și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Primul hipermarket din județul Ilfov al retailerului Kaufland (și numărul 122 la nivel de țară), deschis în orașul Bragadiru, vine la pachet cu un acoperiș acoperit în întregime de spațiu verde, o instalație de climatizare ecologică, dar și cu promisiunea desfacerii unui sortiment de produse de proveniență locală de minimum 50 la sută.

Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, directorul de Comunicare & Corporate Affairs al retailerului german, investiția într-un acoperiș „verde” pentru noua locație nu a fost mare în comparație cu beneficiile, în condițiile în care Kaufland se implică în mod constant în protecția mediului.

„Teoretic vorbind, nu cred că este importantă investiția, neapărat, pentru o astfel de companie, ci mai degrabă intenția de a veni și de a fi aproape de comunitate și de mediu. Este important pentru noi să rămânem în continuare responsabili și să dezvoltăm finanțări în această direcție, direcții pe care le-am identificat a fi necesare, respectiv implicarea în mediile sociale și în protecția mediului”, a declarat Hancaș.

De asemenea, noul magazin din Bragadiru deține o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice și care permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

„Iarna, magazinul este încălzit, iar vara, instalația inversează procesul, pentru a crea în hipermarket temperaturi ambientale plăcute, în concordanță cu standardele de sănătate publică. Sistemul de frig din magazin este fără freon și utilizează numai CO₂, protejând astfel mediul înconjurător, fără să folosească pentru încălzire lemne, gaze sau petrol”, se menționează într-un document de presă remis la redacție.

Produse locale, peste 50 la sută

„Peste 50 la sută din sortimentul pe care îl avem în magazin este de proveniență locală”, a spus la rândul său Costin Ion, managerul magazinului, adăugând că această abordare este parte din politica retailerului german din fiecare țară în care acesta este prezent. Reprezentantul hipermarketului nu a precizat însă care sunt acele produse de proveniență locală, cel mai probabil fiind cele de origine agroalimentară.

În acest context, întrebat fiind de presă care mai este stadiul în care se află programul național pentru carne de porc 100% românească, demarat în 22 noiembrie 2017, de compania pe care o reprezintă, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Valer Hancaș a precizat: „(...) Este în dezvoltare, este aproape la capacitatea maximă. Vorbim de aproximativ 800 de porci pe zi, la nivel de țară, urmând a veni în completarea acestui proiect cu unul nou, pe care îl vom configura și dezvolta în următoarele săptămâni”.

Totodată, el a adăugat că pentru a avea un aflux de produse românești în hipermarketurile din România, retailerul, producătorul și guvernul trebuie să dezvolte „aceeași intenție, aceeași cooperare și, în primul rând dialog”, astfel încât să existe „rezultate în această direcție”.

Grădinescu... crește

Rămânând în zona produselor agroalimentare, Hancaș a răspuns în continuare întrebărilor jurnaliștilor despre platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care Kaufland oferă granturi în valoare totală de peste 130.000 de euro pentru dezvoltarea grădinilor sau a fermelor urbane în România.

El a mai mărturisit că, până la aprobarea unui astfel de proiect finanțat prin platforma menționată, procedurile nu ar trebui să dureze foarte mult, ci „în principiu șase săptămâni”.

„Grădinescu continuă în 2019 pornind de la locațiile actuale, în număr de nouă, între care trei școli din Capitală. Am deschis în luna decembrie, la finalul anului 2018, o locație în Cetatea, la Alba Iulia, asta, oarecum, în sprijinul celebrării Centenarului României. Proiectul continuă. În momentul de față, a fost înființat un grant care a fost pus la dispoziția proiectului (...), astfel încât să încurajăm și în alte județe, orașe inițiative care vin să dezvolte comunitatea și mediul (...), în direcția în care, până în momentul de față, ne-am deplasat”, a continuat Hancaș.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 122 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.

În contextul celor mai recente discuții privind supraproducția de tomate din acest an, dar și al găsirii de soluții pentru valorificare și industrializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, 21 iunie 2018, în cadrul unei conferințe organizate la București de Mediafax, că în urma vizitei efectuate de domnia sa într-un magazin Kaufland, în ziua de 12 iunie 2018, acesta nu a găsit la raft niciun produs legumicol românesc în afara vinetelor.

Șeful MADR a confirmat totodată că producția de tomate din 2018 este de nu mai puțin de trei ori mai mare decât cea de anul trecut.

„Știam că există o anumită producție (n.r. - de tomate) care este net superioară anului trecut. La această dată spun că este mai mare de trei ori ca anul trecut și, evident, eram interesat să vedem ce putem face la Ministerul Agriculturii, în plus față de ce am făcut toată iarna, punându-i pe fermieri să se organizeze în cooperative, în așa fel încât să fie mai lesnicios actul de valorificare a produselor pe care ei le fac cu mare greutate, într-un moment climatic foarte greu, cum a fost acest an”, a precizat ministrul în cadrul conferinței. „Pentru că aveam aceste informații și cunoșteam starea de fapt, în data de 13 iunie 2018 ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii în formulă completă, plecând de la o constatare în câmp că este producție și de la o constatare în piață că nu sunt produse. Întrebarea a fost ce se întâmplă? (...) Am fost la Kaufland în data de 12 iunie 2018. În magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete. Nu puteai să vorbești despre tomate, nu puteai să vorbești despre ceapă, nu puteai despre varză, nu puteai să vorbești despre alte produse ale fermierilor noștri care sunt destul de multe și perisabile. În urma întâlnirii, am socotit că lucrurile s-au înțeles într-un mod în care piața îți generează o asemenea posibilitate și dorința de rezolvare pentru fermierii români este la ea acasă. Lucrul acesta am vrut să-l verific astăzi. Spre plăcuta surprindere, am găsit aproape toate produsele românești posibile, de pus pe piață la această dată. Sigur, în concurență cu celelalte produse, dar erau prezente”.

Ca răspuns indirect la afirmațiile șefului PIAROM, Cristian Pârvan, potrivit cărora stimularea producătorilor de tomate prin plata a 3.000 de euro către fiecare agricultor care și-a propus să scoată pe piață roșiile timpurii ar fi „prăpădit” producția agricolă din cauza lipsei procesării pentru surplusul de pe piață, Daea a exemplificat că un cunoscut de-al său nu a mai găsit materie primă pentru procesare.

„În orice zonă a țării sau în orice domeniu, evident că la producția principală mai ai și producție care poate să se deprecieze în timp și care poate lua o altă cale. Și pentru că știam că trebuie să ia altă cale, în momentul în care am trimis mașină, am rugat un fermier, un om de afaceri, să intre pentru interesul său și să achiziționeze produsele respective pentru industrializare, nu a găsit niciun producător care să-i ofere o asemenea marfă”, a conchis Daea pe acest subiect.

Președintele PIAROM, Cristian Pârvan, declara în plenul FoodIntelForum, eveniment care a avut loc marți, 19 iunie 2018, la București, că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, ar fi prăpădit producția de profil, susținâdu-și afirmația pe situația în care, în prezent, producătorii ar fi ajuns să vândă samsarilor roșiile chiar și cu 50 de bani kilogramul.

„O politică teoretic bună, dar incompletă, pe care am susținut-o și noi, este și cea de susținere a producției de roșii timpurii (...). Întrucât acestea au ieșit și au fost stimulați producătorii să scoată roșii, recent, în Olt, roșiile timpurii sunt vândute cu 0,50 lei la intermediari, că nu le mai cumpără nimeni. De ce? Pentru că s-a omis ceea ce cercetătorii și cei care s-au ocupat de politicile economice știau că o producție de roșii sau de legume, în general, nu poți s-o bazezi doar pe desfacerea imediată în stare proaspătă, ci că trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producție care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată cum un program de stimulare – și am dat 3.000 de euro fiecărui agricultor care și-a propus să scoată roșiile timpurii – a prăpădit producția agricolă. (...) Asta înseamnă agricultura văzută ca o activitate periferică”, preciza șeful PIAROM în debutul forumului.

În aceeași zi cu afirmațiile lui Pârvan, MADR ieșea cu un punct de vedere la situația producătorilor de tomate. Astfel, precizau vocile autorizate ale ministerului de resort, în urma apariției unor știri difuzate în spațiul public referitoare la situația fermierilor din județul Dolj care ar fi fost nevoiți să arunce tone de roșii, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face următoarele precizari: „În această situație se află doi fermieri, unul dintre ei depunând la Direcția Agricolă Județeană un decont pentru o cantitate de 2.080 kg de roșii, iar cel de-al doilea a depus decont pentru 2.200 kg. Din documentele prezentate de aceștia a reieșit că au mai valorificat alte 2.400 kg, respectiv 2.300 kg, realizând astfel un total de aproximativ cinci tone fiecare. La o asemenea cantitate de roșii există și pierderi prin putrezire, fie pe plantă, fie în procesul de recoltare, transport sau valorificare. Aceste pierderi sunt inerente, în cazul de față, la cei doi producători agricoli care au valorificat circa cinci tone de tomate, pierderile semnalate intră în procentul de pierderi tehnologice”.

Cei de la MADR mai afirmau la acea vreme că reflectarea în mass-media a acestui caz izolat a indus în mod eronat ideea că o mare parte din legumicultorii din sudul țării s-ar confrunta cu astfel de probleme, fapt ce contravine situației reale.

„Este adevărat că, acum pe piață, este un exces de produse, în mod firesc, datorită producțiilor realizate de către cei peste 12.000 de fermieri care s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate, din care peste 5.500 au livrat minimum 2.000 de kg și au fost deja plătiți, în conformitate cu prevederile legale. În județul Dolj s-au înscris 1.700 de cultivatori de legume. Până la această dată, 160 dintre aceștia au fost plătiți cu suma de 480.000 de deuro”.

Plățile sunt în continuă desfășurare, au mai spus oficialitățile, urmând ca și restul fermierilor, pe măsură ce depun documentele justificative la Direcția Agricolă, să primească banii cuveniți.

Valorificarea în întregime a producției este o preocupare permanentă a ministrului Petre Daea, motiv pentru care în data de 13 iunie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a inițiat o întâlnire de lucru între producătorii de legume și reprezentanții retailerilor.

Având în vedere că a început sezonul de valorificare a roșiilor și că în toate județele din România există cantități suficiente de tomate cultivate în spații protejate, au fost aduși la aceeași masă reprezentanții marilor rețele comerciale și producătorii autohtoni de legume: „V-am invitat la această întâlnire pentru ca ne dorim produse românești, de calitate, pe rafturile marilor magazine, la dispoziția consumatorilor”, a afirmat ministrul Petre Daea în deschiderea discuțiilor.

Pe parcursul întâlnirii, cei prezenți au făcut schimb de date de contact în vederea stabilirii unor viitoare relații comerciale. Potrivit fermierilor, în perioada următoare vor începe să fie livrate către hypermarketuri roșiile românești din bazinele legumicole din județele Giurgiu, Olt, Dolj etc. Ministrul i-a îndemnat pe marii retaileri să încurajeze accesul producătorilor români pe piață.

„Este pentru prima dată în România când, după foarte mulți ani, piețele sunt pline de tomate românești, iar supermarketurile, de asemenea. Scăderea prețului la consumator este un obiectiv urmărit îndeaproape, fiind susținut printr-o producție importantă. Susținerea prin subvenții a vizat acordarea de sprijin atât pentru fermieri, cât și pentru aprovizionarea cu tomate a piețelor la prețuri rezonabile pentru consumatori. Nu excludem existența unor nereguli atât în sistemul de aprovizionare, cât și în cel de comercializare a roșiilor, dar urmărim cu atenție întregul lanț de producție și valorificare al produselor legumicole”, mai preciza acum două zile ministrul Petre Daea.

Până la ora publicării materialului, am încercat să-l contactăm pe Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare al Kaufland România, pentru a obține un punct de vedere la afirmațiile lui Petre Daea, însă domnia sa nu a răspuns apelului telefonic.

Ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum, inițiată de Consiliul Concurenței (CC) la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele majorărilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut, autoritatea de resort a declanșat o investigație, a anunțat instituția printr-un comunicat remis presei marți, 27 martie 2018.

„Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia”, se precizează în documentul CC.

Anchetatorii autorității competente precizează, de asemenea, că analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene (UE) sau ciclicitatea producției. Cu toate acestea, se mai afirmă în comunicat, NU SE POATE EXPLICA AMPLITUDINEA CREȘTERII PREȚURILOR PRODUSELOR AUTOHTONE. Astfel, dacă în septembrie, anul trecut, preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza autorității a mai arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie, față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în același interval.

În prezent, potrivit datelor agregate de specialiștii în concurență, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Consiliu, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017.

„Țara Mea” va păstra constant prețul ouălor

Cu doar câteva ore înainte de comunicatul celor de la Consiliul Concurenței, Cooperativa „Țara Mea” preciza tot printr-un comunicat de presă că ar urma să păstreze un preț constant la ouă chiar și în perioada Paștelui, atunci când cererea va fi mare. Astfel, ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de luna ianuarie, pe viitor urmărindu-se o reglare a prețului pe tot parcursul anului.

În plus, forma asociativă își propune pentru 2018 un cost unic la ouă, unul real care se va menține pe tot parcursul anului, indiferent de fluctuațiile din piață. Astfel, afirmă reprezentanții cooperativei, primul pas este prețul ouălor de Paște, care nu va fi influențat nicidecum de cererea mare.

„Față de alți ani, cererea mare de ouă de pe piață din perioada Paștelui nu va influența evoluția prețului la ouă. Livrăm patru milioane de ouă pe săptămână pe piață, iar obiectivul nostru este ca afacerile micilor fermieri să supraviețuiască, iar consumatorii să primească un preț corect. Anul trecut, au fost patru luni de creșteri substanțiale și nejustificate la prețul ouălor, iar această speculație nu este fondată. Putem spune că programul lansat de cooperativa noastră, de stabilizare a prețurilor, își instalează deja efectele”, a precizat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea. „În general, în perioada sărbătorilor există o tendință pe piață de a creşte prețurile artificial la anumite alimente, profitând practic de cererea mare din acea perioadă. Dar acest lucru nu este normal, iar unii producători încep să realizeze că un preț constant, fără fluctuații mari, ajută la dezvoltarea pe termen lung a afacerii lor. Acest lucru ar putea muta concurența de pe preț pe calitatea produsului vândut”.

Prețuri mari de „rupeau tavanul”

La finele anului trecut, fix pe subiectul majorării prețurilor la ouă și la unt, reprezentanții AMRCR nu doreau să comenteze prea mult, în condițiile în care Consiliul Concurenței colecta date despre situație, așa cum, de altfel, își exprima la acea vreme dorința vicepreședintele asociației marilor comercianți și reprezentant al top managementului Carrefour, Florin Căpățână, dând astfel dovadă de o mai mare precauție decât ministrul Agriculturii, Petre Daea, care preciza fix în curtea Kaufland că prețurile la ouă erau cât pe ce „să rupă tavanul”.

Cu toate acestea, Căpățână menționa totuși că adevărul din spatele majorărilor de preț era cunoscut de „cineva din capătul lanțului” de compunere a unui preț la raft.

„Sperăm că anul care va urma să fie un an în care să putem să avem o predictibilitate mult mai bună. Sperăm că vom putea să vedem la nivel macro că putem să ne bazăm pe furnizorii români tot timpul anului, că aceștia vor putea să-și ducă produsele în depozitele pe care și le vor construi, probabil printr-un ajutor pe care îl vor primi din partea statului, sau că vor reuși să acceseze fonduri de la bancă, că aceste produse care vin în depozitele lor să poată să circule mai repede pe niște drumuri, pe niște autostrăzi, astfel încât prețul să fie mai mic. Toate conduc într-un final la creșterea unui preț care, de cele mai multe ori, nu este justificată”, afirma la acea vreme vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. „În ceea ce privește aceste creșteri, nu dorim să le comentăm, pentru că este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au vehiculat în spațiul public prețuri de către oameni care nu știau, nu cunoșteau sau nu aveau idee cum se compune un preț. S-a scăpat totuși din vedere un element, și anume faptul că cineva din capătul lanțului acestuia știe adevărul.

După ancheta care se va termina la nivelul Consiliului Concurenței, și noi vom putea spune versiunea noastră dacă, într-adevăr, va veni cineva și va spune cu subiect și predicat că noi am fost cei care au mărit acele prețuri. Nu este posibil să iasă public cineva și să spună că noi toți ne-am stabilit și ne-am hotărât să avem un preț. În momentul acela, dacă noi, AMRCR, am fi făcut această afirmație, a doua zi aveam o înștiințare în plic că suntem amendați cu 10 la sută din cifra de afaceri (...)”.

Tot în 2017, cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii Cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de la 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor: „Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, mărturisea oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la palatul din strada Carol I, Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând cu data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

2017: Producătorii dădeau vina pe comercianți

În debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, preciza că în ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, puncta Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van afirma că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR menționa că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, conchidea el.

UCPR și opt companii, inspectate de anchetatori

În cadrul investigaţiei și pe baza autorizării inspecției de către Curtea de Apel București, în perioada 6-22 martie 2018, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care aceștia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

„Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producători şi/sau comercianţi) care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească”, se mai precizează în comunicat. „Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice”.

Același document de presă mai precizează că inspecțiile inopinate sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, au conchis anchetatorii Consiliului Concurenței.

În magazinele Kaufland România, „prețul cărnii a rămas stabil și nu s-au înregistrat oscilații”, anunță vocile autorizate ale retailerului, la cererea redacției noastre, ca răspuns la comunicatul Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) potrivit căruia majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului produsului la poarta fermei.

Mai mult, se precizează în răspunsul transmis redacției noastre, în perioada aceasta există reduceri de preț la carne, din dorința de a stimula achiziția în luna ce urmează sărbătorilor de iarnă.

„Reamintim că facem toate eforturile de a susține producătorii locali prin diferite inițiative și suntem în același timp printre puținii retaileri care oferă la raft peste 50% de produse din România. În noiembrie 2017 am lansat, împreună cu Cooperativa Agricolă «Țara Mea», primul program național pentru carne de porc 100% românească, care crește prezența cărnii autohtone la raft, încurajează achiziția de la fermierii români și sprijină dezvoltarea acestora. De asemenea, în perioada 03-04.02.2018, susținem Caravana Campaniei naţionale de informare şi promovare «Alege Oaia», care se desfășoară în parcarea noului magazin Kaufland din Buzău, situat pe Bulevardul Unirii nr. 1”, se precizează în documentul transmis publicației noastre.

Reamintim că miercuri, 31 ianuarie 2018, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) anunța printr-un comunicat că majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului la poarta fermei.

„Este inadmisibil ca, în luna ianuarie 2018, preţul să fie mai mare faţă de luna decembrie 2017, lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociaţie şi solicităm sprijinul autorităţilor competente pentru a verifica aceste informaţii apărute în presă, privind explozia preţurilor de la raft. Creşterea de preţ nu se datorează unei creşteri din partea fermierilor, ci este o creştere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înţeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut”, atrăgea atenţia Mary Pană, preşedintele ACEBOP.

În acest context, reprezentanţii crescătorilor şi exportatorilor de bovine, ovine şi porcine din România solicită marilor lanţuri de magazine să revizuiască preţurile de la raft pentru a creşte atât consumul, cât şi preţul oferit producătorilor.

Conform sursei citate, în ultimele 30 de zile, preţul oferit fermierilor de marile lanţuri de magazine (care deţin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.

ACEBOP atenţionează asupra faptului că, la momentul actual, producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre la 4-5 lei/ kg, în timp ce la raft cumpărătorul plăteşte aproape dublu. În plus, preţul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kilogram, notează reprezentanţii fermierilor.

Din totalul de 29 de produse analizate în cadrul unui studiu comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, la nouă dintre acestea au fost descoperite diferențe atât faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, cât şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, precum şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari, a precizat, miercuri, Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, într-o conferință de presă.

„La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată. Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a precizat șefa IISPV.

Din datele prezentate de Tănăsuică reies diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

Concret, potrivit informațiilor centralizate, în cazul parizerului de porc, valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g. Mai mult, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

Cu privire la aceste aspecte, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara de miercuri.

„Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră. Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate, solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând, oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a afirmat că acestea nu pun în pericol sănătatea populaţiei.

Mihai Tudose, către Petre Daea: „Chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice?”

În cadrul ședinței de guvern care a avut loc a doua zi după prezentarea rezultatelor, premierul Mihai Tudose l-a certat pe subalternul său (favoritul lui Liviu Dragnea), în speță actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, și l-a întrebat pe acesta dacă nu cumva românii sunt cetățeni de mâna a doua, care mănâncă orice.

În replică, Daea (destul de iritat de prezența presei în curtea Ministerului Agriculturii pentru a afla numele furnizorilor/producătorilor acestor alimente cu probleme) a spus că a informat publicul, pe baza analizelor de laborator, despre rezultatul pe care l-a obținut în urma analizelor la cele 29 de produse și că a transmis imediat situația Comisiei Europene. Și asta, în condițiile în care, mai afirma Daea în deschiderea conferinței de presă de la guvern, la noi în țară nu exită o normă juridică și o metodologie unitară pentru abordarea acestei tematici de dublu standard.

„Noi am informat imediat populația, de asemenea am transmis datele pe care noi le-am obținut la toți europarlamentarii, pentru a avea posibilitatea ca în comisiile de specialitate să susțină, în așa fel încât să ne conjugăm forțele pentru schimbarea, pentru realizarea unei norme juridice la nivelul Comisiei Europene, cu care să operăm, în așa fel încât să protejăm consumatorii români și să informăm corect pentru a putea răspunde în fiecare moment la întrebările pe care le pun astăzi consumatorii.

Din nefericire, n-am reușit să prezentăm în detaliu aceste lucruri, pentru faptul că, neavând o normă juridică cu care să operăm, nu putem să dăm numele comerciantului și producătorului respectiv, pentru că am putea crea conflicte juridice care ar putea să coste. Motiv pentru care și astăzi presa îmi solicită insistent, iar în Ministerul Agriculturii, în curtea Ministerului Agriculturii, există un punct de transmitere din oră în oră cum că solicită ministrului Agriculturii să spună numele și al comerciantului, și al producătorului respectiv. Acest lucru nu îl pot face. Colegii de la ANPC și de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară vin cu explicații în fiecare moment, explicații tehnice, pentru a putea da detaliile cuvenite, în așa fel încât transparența să fie totală, dar în același timp protecția instituțiilor trebuie să fie asigurată din punct de vedere juridic”, a răspuns Daea la săpuneala administrată de Tudose.

Mai departe, Tudose a pasat mingea în curtea Ministerului Justiției și a încercat să smulgă o promisiune de la aceștia de a găsi o modalitate de a emite norme interne care să permită informarea clară a publicului cu privire la producătorii la care se constată nereguli.

Ministrul Tudorel Toader a promis că măcar va încerca identificarea unei soluții juridice la această problemă.

„Domnule prim-ministru, sigur, vom colabora cu Ministerul Agriculturii, cu toate ministerele care pot avea conexiuni cu această problemă, dar, de principiu, cred că în discuție se pune problema unui tratament egal de care trebuie să se bucure toți consumatorii, toți cetățenii UE, indiferent că sunt membri ai unui stat sau ai altuia. Aceasta este baza de discuție, aceasta este baza de la care vom porni spre identificarea soluției juridice, pe de o parte, și a soluției practice, faptice, pe de altă parte”, a conchis Tudorel Toader.

Un retailer german spune că produsele sale alimentare marcă proprie nu au probleme cu calitatea duală

În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei.

„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș, în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia), în perioada 19-26 iunie 2017, pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

În cadrul conferinței de presă de la Ministrul Agriculturii, șefia instituției a menţionat faptul că nu se vor mai face analize de dublu standard pentru că trebuie să existe instrumentar unitar, dar şi pentru că acestea costă.

Potrivit oficialităților, valoarea analizelor de laborator se ridică la 7.206 de lei, la care se adaugă cheltuielile de deplasare ale specialiştilor, de 32.884 de lei.

În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie, comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei, cu ocazia lansării primei rețele de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia) în perioada 19-26 iunie 2017 pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Mai mult, întrebat fiind ce părere are despre Legea 150/2016, mai exact dacă o consideră funcțională, reprezentantul comerciantului a replicat în primă instanță, scurt: „În general, suntem poate singurul retailer care are o pondere majoritară de produse românești, adică peste 51 la sută. Există parteneriate între producători români și comercianți și, cu certitudine, pot spune că producătorii români beneficiază și vor beneficia în continuare de susținerea noastră. Avem foarte multe parteneriate puternice, din care beneficiem de produse românești”.

Cu privire la parteneriatele despre care a vorbit, în contextul aplicabilității Legii 150 sau dimpotrivă, a lipsei sale de funcționalitate, Hancaș a exemplificat până la urmă, precizând că rețeaua de retail din care face și el parte continuă parteneriatul cu Agrostar, concretizat prin Cooperativa „Țara Mea”. În colaborare cu această formă asociativă, Kaufland a generat o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, anul trecut.

„Într-adevăr, susținem producătorii români. Kaufland România are un proiect derulat în 2015, împreună cu Confederația Agrostar și în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – este vorba de cooperativa «Țara Mea». Este un proiect care funcționează în continuare foarte bine. Mai mult decât atât, vă pot spune și niște cifre comparabile – în 2015 am dezvoltat o cifră de afaceri în această cooperativă de aproximativ 12 milioane de lei, iar în 2016, cifra de afaceri generată în parteneriat cu cooperativa a fost de 15 milioane de euro”, a continuat Valer Hancaș.

Nu în ultimul rând, reprezentantul retailerului a vorbit de proporția prezenței pe rafturile magazinelor Kaufland a mărfurilor agroalimentare de import față de cele autohtone și a afirmat că aceasta diferă în funcție de sezonalitate.

„În momentul de față predomină articolele românești. Depinde la ce gamă de produse ne referim. În prezent, avem în magazine produse românești din mai multe game, cum sunt: lactatele, brânzeturile, carnea, conservele de legume, conservele de fructe, gemurile, cerealele, produsele de panificație. Dacă ne referim la legume-fructe, acestea, în plin sezon, pot atinge și o cotă de peste 90%; nu pot spune 100 la sută pentru că mai există citrice și alte fructe care nu cresc în România, iar ca volume la fel, tot undeva la peste 90 la sută. Mierea este undeva la un procentaj de peste 90% de origine românească. Produsele de panificație între 90 și 95 de procente. La gama de lactate am crescut în fiecare an gama, ajungând la aproximativ 30 la sută”, a mărturisit Hancaș, adăugând că tendința de consum local nu este una pur românească, ci una internațională, în care, caută să achiziționeze produse locale.

„Noi, lucrul acesta îl facem din 2005, de când am intrat pe piață, strategia de formare a sortimentului axându-se, în principal, pe parteneriate locale”, a conchis el pe subiectul produselor alimentare locale.

Despre „Grădinescu”: „Nu ne-am gândit la business”

Același Valer Hancaș a vorbit și despre prima rețea de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Nu ne-am gândit la business. Este un proiect strict, care vine să ofere comunității spații pe care până acum, probabil, nu le-au avut la dispoziție și le pot avea în magazinele noastre”, a adăugat oficialul companiei germane de retail.

Proiectul „Grădinescu” constă într-o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor retailerului german, patru în parcările sau în spatele acestora și două în școli din Capitală.

Primul magazin cu acoperișul și exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din Bucureștii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate și cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu și Apărătorii Patriei, precum și cele din școli.

Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bucureștii Noi are 2.300 mp și este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, comerciantul lansează o invitație oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să își adopte propria parcelă de grădină, pe care să o îngrijească sub îndrumarea specialiștilor de la institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi și ca spațiu de învățare pentru școlile și grădinițele din zonă.

Prin această inițiativă, retailerul reinventează conceptul de hipermarket în România și propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării, a zgomotelor și reglarea umidității.

Inițiativa vine în contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupație din ce în ce mai întâlnită.

În acest sens, comerciantul prezintă rezultatele primului studiu privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdețuri sau fructe, din dorința de a se bucura de propriile culturi, naturale. Dintre aceștia, peste jumătate aleg să cultive verdețuri (57% respondenți), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpșunile (25%), lămâile (20%), urmate de roșii, cartofi, pătrunjel, cimbru și rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în fața blocului, 8% la periferia orașului, iar restul nu găsesc un loc în oraș, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

„Proiectul de grădini urbane «Grădinescu» oferă bucureștenilor posibilitatea de a se bucura de spații verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în patru magazine Kaufland din București spații pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii și toți cei interesați să aibă un loc unde își pot cultiva o roșie, verdeață, să aibă grijă de flori și plante, sau pur și simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR și vă invităm să ne bucurăm de aceste spații verzi", a declarat Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

„Am structurat grădinile după principiile și eticile permaculturii, dar și astfel încât să invite comunitatea locală să interacționeze cu plantele și să o protejeze, să o adopte și să învețe cât mai multe despre protecția mediului din această interacțiune”, a precizat la rândul său Ionuț Bădică, coordonator al proiectului și Președinte al Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România.

Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarket-urilor retailerului german sunt comestibile și decorative, pe diferite tematici, în funcție de magazine, cu legume și fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunității vecine, pajiști cu flori, dar și mini-iazuri, ochiuri de apă pentru păsări, hotel de insecte și spații de co-working, evenimente și de relaxare.

De asemenea, de-a lungul anului, grădinile vor găzdui activități de semănare și grădinărit, dar și de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar și cursuri educaționale desfășurate în grădină de specialiștii Institutului partener, pentru copii și adulți.

Prima grădină urbană comunitară tip „plot-share”

Grădina urbană din proiectul „Grădinescu” este de tip „plot share”, fiind concepută astfel încât să se autosusțină conform principiilor permaculturii. Aceasta cuprinde o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații și un hotel de insecte.

Printre plantele cultivate, anuale sau perene, se numără legumele (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină), plantele aromatice (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc), florile (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii), ierburile aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului), plantele cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold), plantele decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri), livezile de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomii fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).

Grădina de pe acoperișul magazinului din Bucureștii Noi este de tip hidroponic (metodă ce păstrează cultura pe un substrat prin care circulă permanent apă cu soluții nutritive).

Grădina din parcarea magazinului Barbu Văcărescu va fi dată în folosință la finalul lunii iulie și va avea o suprafață de 1.200 mp. Aceasta va cuprinde peisaj comestibil, de tip food forest, cu numeroase tipuri de legume, fructe și copaci, dar și hotel de insecte, iaz și alei. De asemenea, ea va avea o grădină recreativă la locul de muncă destinată angajaților retailerului, formată din terase cu paturi de legume, plante cățărătoare, alee senzorială, pomișori și arbuști, mobilier de grădină, o mini-seră, hotel pentru insecte, ochiuri de apă etc.

Grădina din parcarea magazinului Kaufland din Apărătorii Patriei va fi amenajată în colaborare cu persoanele cazate în clădirile din imediata vecinătate și va conține foișor, paturi pentru legume, ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte etc.

Grădina de pe acoperișul magazinului Kaufland Tudor Vladimirescu va cuprinde plante aromatice (mentă, busuioc, rozmarin, salvie etc), roșii de talie mică, dovlecei baby, iar primăvara și toamna salată și spanac.

Grădina din parcarea acestui magazin va cuprinde un dom geodezic (seră), zonă de plante exotice, plante aromatice, răsadniță, legume și altele.

Nu în în ultimul rând, și în școala 143 și școala 136 vor fi amenajate grădini și spații pentru grădinărit în spații de învățământ.

Rețeaua de hipermarketuri germană se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în șapte țări și o rețea de 115 magazine în România. Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, în țara noastră se vor deschide aproximativ șase magazine până la sfârșitul anului financiar - 28 februarie 2018, urmând ca investiția anuală în 10 modernizări de magazine și în deschideri de noi locații să atingă o cifră de circa 100 de milioane de euro.