Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță

Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.

„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.

Răul cel mai mic

Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.

„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.

„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.

Doar cinci ani?

La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.

Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.

Fără a-l nominaliza aici pe fermierul care l-a deranjat pe producătorul agricol băcăuan, Laurențiu Baciu, cu afirmația sa potrivit căreia, cităm: „Fermierii mari și foarte mari pot traversa foarte bine o eventuală plafonare a subvențiilor, ba chiar eliminarea lor (...)”, șeful LAPAR a ținut să-i transmită acestuia, dar și altora care gândesc la fel, următoarele: „(...) Să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții!”.

„Eu le-aș recomanda tuturor celor care gândesc așa să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții. În cazul unei asemenea reacții, mă așteptam ca individul respectiv să fi predat deja banii la APIA, înapoi. Dacă are atâtea mustrări de conștiință, ar fi trebuit să predea banii statului. (...) Să vină pe Dealurile Tutovei să facă agricultură fără subvenții”, a menționat Laurențiu Baciu într-o intervenție telefonică.

În altă ordine de idei, șeful LAPAR spune că nu sunt diferențe esențiale între susținerea costurilor de înființare a unui hectar de cultură agricolă, respectiv asumarea riscurilor aferente ulterioare de către un fermier mare și un producător agricol mic, motiv pentru care nu înțelege demersul din presă al celui în cauză.

Mai mult, liderul Ligii crede că astfel de mesaje reprezintă lovituri directe la adresa românilor care fac performanță în agricultură și care au ajuns la un nivel ridicat de profesionalism. În plus, susținerea fermă a sectorului de producție 5-30 ha nu face altceva decât să-i plafoneze pe cei aflați în acea zonă de confort, deloc interesați să se dezvolte în majoritatea lor.

„Nu există fermier mare sau fermier mic. Toate cheltuielile și toate veniturile se raportează la unitatea de măsură la hectar. Ori că-l face Nea Ghiță, ori că fac eu hectarul, tot atâta mă costă aratul, dar și riscurile, în contrapartidă. Și el face cinci tone de grâu, și eu fac cinci tone de grâu”, a punctat Baciu într-o intervenție telefonică. „A da-n fermierul mare, nu faci nimic altceva decât să-l distrugi. A-i da bani mulți celui mic, acela nu va progresa niciodată; riscă să-și piardă subvenția. Și, atunci, el va sta acolo. Ăla nu va fi niciodată mare, indiferent câți bani îi dai. Este exact ceea ce se întâmplă acum: între 5 și 30 de hectare se dau în plus circa patruzeci și ceva de euro. Datorită acestei măsuri, nimeni nu a depășit 30 ha. Intenția celor care au gândit-o atunci asta a fost: - să le dăm în plus ca să nu se mărească”.

Întrebat fiind care sunt randamentele obținute la cultura porumbului în ferma sa, Baciu a menționat că a reușit deja să atingă o medie de circa 10 tone de boabe la hectar. Coroborată cu datele venite de la colegii săi din LAPAR, informația nu face altceva decât să-i întărească încrederea liderului Ligii că anul acesta, România se va bucura de o producție „bună” la porumb.

„Veștile sunt bunișoare la cultura porumbului. Media la hectar obținută în ferma mea este de aproximativ 10 tone de porumb-boabe la hectar. Noi suntem profesioniști. Am avut circa 1.000 ha însămânțate cu acest tip de cultură și am recoltat vreo 9.000 și ceva de tone; mai am puțin. Deja, peste 90 la sută din suprafața semănată a fost deja recoltată. (...) Și colegii mei au producții bunișoare la porumb, anul acesta. Față de anii trecuți... (...) Da, pot spune că anul acesta vom avea o producție bună la porumb la nivel de țară”, a conchis Baciu.

48,3251 euro, nivelul 2 (peste 5 și până la 5 ha, inclusiv), plată redistributivă

În data de 28 septembrie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 771 Hotărârea de Guvern nr. 701 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafoanelor aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine şi ovine/caprine şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) va avea un cuantum minim de 97,2452 euro. Schema de plată redistributivă la nivelul 1 (1- 5 ha, inclusiv) va fi de 5 euro, iar Nivelul 2 (peste 5 și până la 30 ha, inclusiv) va fi de 48,3251 euro. În cazul schemei de plată pentru înverzire, aceasta va fi de 57,1745, iar schema de plată pentru tinerii fermieri, de 24,3113. De menționat aici este că acel cuantum minim se majorează până la atingerea plafonului alocat, în baza suprafețelor determinate.

Conform datelor APIA, în ceea ce privește plafoanele aferente plăților pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de plată 2017, acestea au fost stabilite astfel: - 24.081,014 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte; - 101.200,897 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne; - 50.783,642 mii euro pentru schema decuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic prezentate mai sus se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile.

Pentru plata directă la schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, s-a aprobat plafonul de 48.500 de mii de euro, iar cuantumul se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile.

„Menționăm că începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură va acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, precizau reprezentanții APIA la finele lunii septembrie, a.c.

Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

Reducerea plăților directe, la mâna statelor membre?

Datele buletinului informativ LAPAR nr. 166 din data de 30 octombrie 2017 spun că, în ceea ce privește acordul încheiat în săptămâna 23-29 octombrie 2017 între cele trei instituții ale UE (Comisie, Consiliu și Parlament) cu privire la așa-numitul regulament Omnibus, cel care va modifica regulamentul financiar care reglementează punerea în aplicare a bugetului UE, precum și a altor 15 acte legislative sectoriale, inclusiv în domeniul agriculturii, în cazul plăților directe, acesta prevede printre altele și posibilitatea ca statele membre să-și revizuiască anual deciziile privind reducerea plăților directe.

Mai mult, plățile destinate tinerilor agricultori vor fi acordate timp de cinci ani de la data depunerii, atâta timp cât depunerea a fost făcută în termen de cinci ani de la înființarea fermei. În plus, statele membre pot majora plățile tinerilor agricultori în primul pilon până la 50% în cadrul plafoanelor existente.

În plus, în buletinul LAPAR 170 din 3 noiembrie 2017 se menționează că DG AGRI nu este în favoarea cofinanțării (egalarea nivelului subvențiilor directe cu propriii bani ai statelor membre pentru a compensa neajunsurile), conform unui proiect de comunicare privind viitorul PAC, deoarece acest demers ar însemna că unele țări își subvenționează fermierii mai mult decât alții.

Campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”, desfășurată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), continuă și în zilele de 4-5 noiembrie 2017, în București, context în care Ionuț Diaconeasa, consilierul ministrului de resort, Petre Daea, anunță că ABSOLUT toate federațiile de crescători de ovine sunt implicate la nivel național în organizarea acestui eveniment de promovare, fără însă a nominaliza care va fi zona de responsabilitate a fiecărei asociații.

Însuși ministrul Agriculturii, Petre Daea, va descinde sâmbătă, 4 noiembrie 2017, în Piața Obor, probabil pentru a asista la deschiderea oficială și pentru a lua parte la turul de onoare.

Consilierul lui Daea nu a dorit însă să vehiculeze nume de asociații implicate în campanie, nici măcar la nivel local, în cazul evenimentului din Piața Obor.

„Este campania națională de încurajare a consumului de carne de oaie pe care o desfășoară Ministerul Agriculturii, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine reunite. (...) Nu dau exemple. Ei sunt reuniți, sub patronajul lor. (...) Chiar nu este cazul să dăm nume”, a menționat Diaconeasa.

Întrebat fiind care este cuantumul bugetului alocat pentru această campanie, Diaconeasa a fost la fel de rezervat, precizând totuși că MADR este organizatorul, în colaborare cu ABSOLUT toate federațiile de profil de la noi din țară.

„Nu putem vorbi (n.r. - dacă este alocat un buget din partea MADR). Este un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii pentru mediatizare, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine din România. Nu pot spune câte organizații sunt implicate în această campanie, pentru că ei sunt cei care s-au pus de acord, conducerile lor. Campania durează mai mult, vreo trei luni, în fiecare weekend, în diferite zone ale țării. Într-o parte merg unii, într-o parte merg alții, iar la nivel național merg toți, în funcție de zona din care provin. Sunt implicate absolut toate federațiile de crescători de ovine”, a reiterat consilierul, confirmând totodată că la evenimentul de sâmbătă va veni și ministrul Agriculturii.

Caravana campaniei se va afla sâmbătă și duminică, 4-5 noiembrie, în Piața Obor, unde crescătorii de ovine îi vor aștepta pe vizitatori să guste gratuit din tocănița și din pastrama pregătite la fața locului, dar și să le răspundă la toate întrebările și curiozitățile.

Evenimentul se derulează cu sprijinul crescătorilor de ovine din țară și cu susținerea Administrației Pieței Obor, a Primăriei sectorului 2 București, a Poliției locale sector 2 București și a Direcției pentru Agricultură a Municipiului București.

În spațiul destinat acestui eveniment, se vor pregăti mâncăruri tradiționale din carne de oaie, ce vor fi oferite, gratuit, spre degustare vizitatorilor.

„Cu rețete noi sau de odinioară, cei prezenți vor îmbia vizitatorii să deguste și să aprecieze aromele speciale ale bucatelor românești”, anunță ministerul organizator printr-un comunicat de presă.

De asemenea, cei interesați vor putea achiziționa carne de oaie proaspătă sau preparată în diferite moduri, cașcaval, brânză de burduf cu aromă de cetină de brad și must, întrucât la târg vor fi prezenți și producători autohtoni, ce îşi vor expune produsele, spre comercializare.

Imaginea tabloului de târg românesc va fi completată de prezența unui producător de bere, într-un cadru amenajat rustic. Acesta va oferi, spre vânzare, un sortiment de bere și va participa la activitățile târgului prin organizarea de jocuri interactive și concursuri adresate vizitatorilor. Se dorește a fi o manifestare a spiritului românesc, a tradițiilor și a obiceiurilor care trebuie păstrate, cultivate și transmise generațiilor viitoare.

Evenimentul din Piața Obor se va desfășura sâmbătă, 4 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 18:00, și duminică, 5 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 16:00. De săptămâna viitoare, Caravana „Alege Oaia” va putea fi găsită şi în alte locaţii din ţară. Astfel, pe 11 noiembrie, Caravana va poposi la Ploieşti, pe platoul din faţa Palatului Culturii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat pe 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul celui mai mare târg pentru agricultură din țară – IndAgra 2017, Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită „Alege Oaia!”.

„În demersul său, MADR are sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie. Obiectivul acestei campanii este de a informa consumatorul despre modul de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de a dezvolta o cultură culinară în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, au mai precizat organizatorii.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a fost primit joi, 19 octombrie 2017, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazie cu care acestuia i-a fost prezentat punctul de vedere al asociațiilor de producători agricoli și de semințe de la noi din țară cu privire la problematica neonicotinoidelor, precum și faptul că instituția citată caută soluții alternative de înlocuire a acestora.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, a căutat soluţii alternative pentru folosirea neonicotinoidelor. Astfel, la secretariatul Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor s-au depus două dosare pentru două produse care sunt o alternativă la utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, floarea soarelui şi porumb”, a afirmat ministrul Petre Daea în cadrul întâlnirii cu oficialul european.

Contactat telefonic, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a ținut să precizeze pentru Revista Fermierului că ministrul Daea a ieșit încrezător de la întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles și a menționat că se așteaptă o motivare „profesionistă” din partea organizațiilor din România, una care să susțină continuarea utilizării neonicotinoidelor.

„Ministrul (n.r. - Petre Daea) m-a sunat după ce a ieșit de la întâlnirea cu el (n.r. - comisarul Vytenis Andriukaitis) și mi-a spus că totul este sub control. Mi-a cerut doar să motivăm de ce cerem așa ceva, să fie o motivare profesionistă, ceea ce este OK din punctul său de vedere”, a afirmat Baciu. „Atât (în legătură cu - n.r.) neonicotinoidele, cât și cu glifosatul, studiile care s-au făcut pe aceste segment încă nu au dovedit că ar fi nevoie de retragerea lor. Nimeni nu neagă că, cu timpul, nu se vor găsi soluții pentru înlocuirea lor, dar deocamdată nu sunt. Se cercetează, se lucrează la așa ceva. Probabil, vor veni, mai degrabă sau mai târziu, nu știu. Acestea sunt discuțiile. Ministrul (n.r. - Petre Daea) era foarte optimist. Și eu sunt la fel”.

Potrivit informațiilor transmise de MADR, de la apariţia Regulamentului 485/2013 ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor (n.r. clotianidin, imidacloprid și tiametoxam), asociaţiile de producători agricoli şi de seminţe din România au adresat ministerului de resort nenumărate solicitări pentru menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă în vederea asigurării competitivităţii agriculturii româneşti prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.

De menționat este și faptul că țara noastră a solicitat, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Nu mai devreme de luna mai, aceeași LAPAR înainta o scrisoare lui Andriukaitis, răspunsul primit la acea vreme de șeul Ligii, Laurențiu Baciu, fiind însă de susținere a deciziei EFSA potrivit căreia „au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe”:

„Domnule Baciu,

Mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din data de 7 aprilie 2017, în care vă manifestați îngrijorarea cu privire la documentele în lucru pe care serviciile Comisiei le-au pregătit, sugerând restricții suplimentare la utilizarea a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam).

Comisia acordă mare atenție protecției albinelor, având în vedere rolul lor important ca polenizatori, nu numai în natură, ci și în multe culturi. Este, așadar, necesar să implementăm cele mai recente principii științifice în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru albine.

Deja în 2013, Comisia a restricționat sever introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor și tratare a semințelor care conțineau aceste trei neonicotinoide (Regulamentul (EU) Nr. 485/2013), inclusiv pentru mai multe culturi de legume și fructe. Decizia se baza pe noile studii științifice care le-au fost puse la dispoziție în acel moment.

Comisia a inclus în această legislație o dispoziție specifică de a solicita informații de confirmare solicitanților celor trei substanțe active, până la 31 decembrie 2014. Este important să reamintim că scopul informațiilor solicitate a fost confirmarea utilizărilor care erau încă permise și considerate ca fiind sigure. Evaluarea informațiilor de confirmare a fost inițiată fără întârziere. Concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au fost finalizate în octombrie 2016 și au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe.

Documentele în lucru actuale se bazează pe aceste concluzii și sunt discutate cu Statele Membre.

Așa cum am menționat înainte, vom continua să lucrăm la documentul de orientare a albinelor.

O punere în aplicare treptată a celui mai recent document de orientare este propusă prin Comunicarea Comisiei, care este momentan în discuție cu Statele Membre în cadrul Comisiei Permanente.

Observ în mod deosebit marile preocupări pe care aceste documente în lucru le ridică fermierilor români și vă asigur că le luăm în considerare cu atenție în evaluarea noastră”.

În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice pe parcursul trimestrului al treilea, se arată în rezumatul studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru trimestrul al treilea din 2017.

„După un trimestru-doi cu variații minime, așteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior”, se precizează în document. Astfel, luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puțin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut.

Așteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variație reprezintă o scădere de 2 puncte față de sfârșitul trimestrului anterior, dar o creștere de 3,4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, mai anunță compania de cercetări de piață.

Înclinația către cumpărare a înregistrat însă cea mai mare variație, precizează analiștii Gfk. Concret, la începutul trimestrului aceasta s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Practic, vorbim de o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului II și de o majorare de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut.

INS anunță la rândul său că încă din luna august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 7,4% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. În plus, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%, respectiv cu 12,6%.

Nu în ultimul rând, tot INS precizează că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,3%, respectiv cu 8,4%.

În vederea asigurării necesarului de consum intern, Guvernul Tudose a modificat astăzi HG 39/2017 și a stabilit perioada de valorificare a producției de tomate din spații protejate (sere și solarii), obținută din ciclul II de vegetație, între 23 octombrie și 20 decembrie a.c.

Sunt astfel confirmate afirmațiile făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la începutul lunii septembrie 2017, conform cărora românii vor avea tomate românești pe masa de Crăciun.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate a fost decisă și în contextul în care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a producției de tomate cultivate în câmp.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spații protejate vine în sprijinul producătorilor care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat și, implicit, să poată pregăti din timp serele și solariile pentru noul sezon de recoltă.

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

„Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii”, afirmă biroul de presă al Executivului de la București.

Într-un interviu-maraton cu secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, oficialul guvernamental a recunoscut că a avut o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene la organismul de conciliere, pe tema eventualelor penalizări impuse României ca urmare a acordării plăților pe bunăstarea animală, el precizând că, dacă va fi nevoie, reprezentanții țării noastre ar putea apela inclusiv la Justiție pentru soluționarea situației.

Mai mult, el a vorbit pe larg de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), evenimentul în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg acest subiect al reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program).

Ca urmare a faptului că fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi), am decis să lămurim acest aspect în cadrul acestei discuții prelungite cu reprezentantul MADR.

Varianta video a interviului (integral), aici: https://youtu.be/BIlxYWob7zs

Revista Fermierului: La aproape o lună de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), vă rugăm să ne comunicați pe scurt care au fost principalele modificări propuse a fi aduse programului de dezvoltare și investiții cu fonduri FEADR.

Dănuț Alexandru Potor: Data de 29 septembrie a reprezentat momentul în care a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, aferentă anului 2017. Aceasta a fost o reuniune extrem de încărcată, în cadrul căreia s-au propus mai mult de 15 modificări ale PNDR. Poate cel mai delicat subiect al întâlnirii a fost reprezentat de posibilitatea reintroducerii Măsurii 14 care vizează bunăstarea animalelor.

R.F.: Crescătorii de suine de nivel mic și mediu spun că au nevoie ca de aer de aceste plăți pe bunăstare. Și au și explicat de ce. Pentru cititorii noștri care activează în alte sectoare de activitate a agriculturii românești, până la urmă pentru ce s-ar realoca aceste fonduri FEADR?

D.A.P.: Înainte de toate, este necesar să menționez că investițiile care au fost făcute de fermieri de-a lungul anilor în ceea ce privește condițiile superioare de bunăstare a animalelor trebuie să fie menținute. Astfel, în ajutorul lor ar putea veni de această dată Măsura 14 din PNDR 2020, una de compensare a costurilor pe care crescătorii de suine și de păsări le realizează în momentul în care asigură aceste măsuri superioare de bunăstare. Și aici putem vorbi despre plăți de compensare pentru creșterea cu 10 la sută a spațiului alocat animalelor, de asigurarea unor condiții de iluminat de minimum 11 ore pe zi, cu o anumită intensitate, de o corectare a nivelului de nitriți și nitrați din apa de băut a animalelor, de reducerea nivelului de pulberi în atmosferă, în cadrul complexelor de creștere, precum și de îmbunătățirea condițiilor de odihnă pentru animale.

R.F.: Nu vă ascundem că am vizitat mai multe ferme de îngrășare a porcilor din zona Moldovei. Fiecare administrator de exploatație a explicat în felul său nevoia reactivării acestei Măsuri 14. Care este viziunea dumneavoastră?

D.A.P.: Argumentele pentru care noi am solicitat reintroducerea acestei Măsuri 14 au fost multiple. Ele au și fost exprimate în Comitetul de monitorizare, dar unele sunt foarte importante și din perspectiva Comisiei Europene (CE). Astfel, am arătat clar că dincolo de faptul că fermierii au efectuat deja aceste investiții costisitoare pentru a asigura condiții de bunăstare superioare pentru animale, există și argumente care sunt foarte tare susținute și de CE. Și aici mă voi referi la programul „One Health”. Acesta este un program prin care Comisia încearcă să urmărească și să combată rezistența la antimicrobiene. Este deja știut faptul că utilizarea extinsă a antibioticelor în creșterea animalelor poate cauza, pe de-o parte, apariția unor superbacterii rezistente la antibiotice, ceea ce reprezintă un pericol grav pentru întreaga omenire, iar pe de altă parte, utilizarea extinsă a antibioticelor creează și acumularea acestor substanțe în carne, în așa fel încât lucrurile acestea duc în final la o scădere a calității produselor către consumatori.

Măsura 14, prin condițiile superioare de bunăstare, a avut un efect foarte interesant, și anume a dus la scăderea consumului de antibiotice la nivelul fermelor. Pe România, avem rapoarte că s-au produs reduceri semnificative de consum de antibiotice. Este normal – dacă sunt reduse pulberile la nivelul îngrășătoriilor, halelor, boxelor – ca animalele acelea să aibă mai puține probleme respiratorii, sensibilitate mai redusă, pentru că nu stau toată ziua în amoniac, în pulberi ș.a.m.d. Implicit, efectul imediat va fi acela că animalele nu se vor mai îmbolnăvi atât de des. Practic, următoarea chestiune care vine în lanț este stoparea utilizării antibioticelor. Nemaiutilizând antibiotice, nu se mai produce acumulare în țesuturi și nu mai apare pericolul acesta de stimulare a apariției bacteriilor rezistente.

R.F.: Fermierii spun că au pierdut din aceste sume alocate pe bunăstare. Ele asigurau cash-flow-ul necesar asigurării acestor condiții superioare de bunăstare, iar crescătorii au spus că banii erau deja bugetați pentru acele cicluri de producție acceptate, astfel încât pierderile s-au mărit.

D.A.P.: Înainte de a continua, trebuie să fac o precizare: acordarea acestor compensații bănești se face în urma verificării criteriilor de eligibilitate. Este clar că dacă a fost o defecțiune undeva, acolo, sau ceva nu s-a întâmplat (vă spun că am primit destul de multe notificări pe aceste chestiuni), am dispus verificarea de la caz la caz. În situația în care s-a constatat o eroare la nivelul fermei, trebuie să aplicăm legislația națională și europeană. În cazul în care a fost o eroare din partea AFIR-APIA, pentru că aceste măsuri sunt delegate și se află în PNDR 2020, dar sunt implementate prin intermediul APIA, am dispus corecții.

Nu este departe de adevăr că am avut și audituri pe tematica aceasta. În cadrul acestor audituri din partea CE și a Curții Europene de Conturi (ECA), nu am fost întotdeauna pe aceeași lungime de undă cu instituțiile care ne-au vizitat. Și asta, pentru că noi considerăm că am implementat corect măsura la nivelul României. Nu am fost de acord cu aplicarea de corecții forfetare pe anumite pachete, și în mod special pe Subpachetul 1a. Am fost chiar și la Bruxelles pe tema asta. Astfel, am asamblat o echipă din cei mai buni specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu participarea APIA și AFIR, și am purtat discuții cu organismul de conciliere de acolo pe subiectul acesta și pe propunerile care au fost făcute de tăieri de bani, de corecții forfetare. Deși nu este o informație neapărat publică, pot să vă spun că feedbackul a fost pozitiv din partea organismului de conciliere.

R.F.: Chiar asta voiam să vă întrebăm. Știm că ați fost prezent la această ședință de conciliere și, de aceea, considerăm că prezentarea a două-trei idei desprinse din această întâlnire ar fi de bun augur.

D.A.P.: A fost o discuție cu organismul de conciliere în care noi ne-am explicat argumentele pentru care considerăm că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală. Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor CE, care poate sau nu să țină cont de ele. În schimb, în orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere.

R.F.: Ce mesaj le putem transmite atât crescătorilor de păsări, cât și, în special, crescătorilor de porcine? Nu o dată, ministrul Agriculturii s-a exprimat că trebuie să trecem de la paradigma randamentelor la hectar la cea a nivelului de proteină obținută la hectar, adică de transformarea producției primare de cereale în carne. Or, pentru a menține pe linia de plutire această zonă zootehnică, una care necesită investiții masive, este nevoie de input, de cash-flow, de stabilitate legislativă.

D.A.P.: Să nu uităm: beneficiarul nu este nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care câștigă aici – lucru pe care l-am specificat și în comitetul de monitorizare – sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară. În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și cel european.

Și aici fac o paranteză. În afara faptului că este echitabil și moral ca toți crescătorii care implementează măsuri superioare de bunăstare să fie despăgubiți, adică, de la minus X, de la cât pleacă ei pentru faptul că implementează aceste măsuri de bunăstare superioară, să fie aduși la zero pe partea cu cheltuielile efectuate, este și moral, și echitabil. Am spus-o foarte clar: eu, personal, cât și echipa mea ne vom bate până la capăt pe subiectul acesta, pentru că nu este normal ca fermierii noștri să facă niște eforturi în cadrul Măsurii 14, care este reglementată prin regulamentul european, iar noi să n-o putem aplica.

R.F.: De ce a fost aleasă data de 29 septembrie 2017 pentru a susține acest Comitet de monitorizare? Știm că există o strategie în spatele deciziei dumneavoastră...

D.A.P.: S-a pus problema la un moment dat că acest Comitet de monitorizare a fost făcut prea devreme – pe 29 septembrie 2017 – și că ar fi fost necesar poate să mai fi stat puțin, să ne fi dus spre decembrie, că poate lucrurile ar fi fost mai mult „rumegate”, inclusiv din punctul de vedere al setării costurilor, la nivelul acestor subpachete de compensare. Am spus nu! Trebuie să facem acest comitet încă din luna septembrie, pentru că o aprobare de modificare de PNDR necesită câteva luni de discuții, de schimb de corespondență cu Comisia ș.a.m.d. În conformitate cu regulamentul, inclusiv pe partea de plăți de compensare a pierderilor de venit pe bunăstarea animalelor, cererile vor fi depuse odată cu cererile unice de plată pentru plăți directe; practic, până în orizontul lunii mai. Așadar, avem timp la dispoziție opt luni pentru a finaliza discuțiile, în așa fel încât fermierii să poată depune cererile de plată și să nu aibă întreruperi pe ciclurile financiare. Acesta este obiectivul nostru și de aceea am făcut din timp acest comitet de monitorizare, în așa fel încât să purtăm discuțiile preventiv.

A fost inclusiv o discuție în partea publică cu reprezentanții CE, care au spus că nu toate detaliile legate de compensare, de costuri au fost detaliate, din perspectiva lor, suficient. Asta m-a determinat și pe mine, la momentul respectiv, să împart tot acest proces de modificare și de reaprobare a introducerii Măsurii 14 în trei etape. În prima etapă, se vorbește de oportunitate – de ce avem nevoie de această metodă de compensare a pierderilor. Al doilea lucru – de unde se constituie resursele financiare. În designul financiar al PNDR 2020, existau necesitatea și oportunitatea Măsurii 14, dar aceasta nu era bugetată. În fine, o a treia etapă este cea de definitivare a calculelor tehnice până la nivel de eurocent pentru fiecare dintre subpachetele care fac obiectul Măsurii 14. Practic, acestea sunt cele trei etape care trebuie îndeplinite până la o finalizare a discuțiilor.

Le-am spus foarte clar reprezentanților CE că în cadrul Comitetului de Monitorizare din 29 septembrie 2017 ne propunem să aprobăm primele două etape – oportunitatea și resursele financiare care se vor constitui, rămânând ca, în discuțiile cu fermierii, cu reprezentanții sectoarelor și în corespondențe tehnice cu reprezentanții serviciilor CE, să finalizăm propunerile pentru compensările financiare. Ele au deja un format avansat.

R.F.: Să explicăm puțin care vor fi resursele alocate reactivării Măsurii 14. Avem măsuri din PNDR 2020 care nu au avut apetență la beneficiarii de fonduri FEADR?

D.A.P.: Al doilea calup de decizie, după oportunitate, a fost alocarea resurselor financiare. Și aici s-a pus o întrebare conform căreia dacă reactivăm Măsura 14, de unde vom lua banii? Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați.

R.F.: Să exemplificăm...

D.A.P.: De exemplu, am luat 100 de milioane de euro de pe subMăsura 6.5 – plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri. Din păcate, după repetate lansări ale acestei subMăsuri, s-a dovedit că banii nu sunt absorbiți. Am lăsat totuși mai mult de 13 milioane de euro disponibile pentru noi relansări.

Luni dimineață (16 octombrie 2017), la ora 00:00:01, APIA va efectua primele transferuri în contabilitate ale avansurilor din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală pentru un număr de 467.775 de fermieri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat Revistei Fermierului și a menționat, totodată, că în ceea ce privește calculul avansului din sumele compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, baza este reprezentată de cuantumurile aferente anului de cerere 2017, nu de cele ale anului trecut, așa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.

În plus, el a mărturisit că, în prezent, se lucrează în baza vechiului sistem informatic, dar cu acele cuantumuri „actualizate” și cu „sistemul parametrizat”.

Potrivit lui Pintea, APIA a închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri bifate, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016 (circa 900.000 de cereri), dar și că suprafața solicitată la plată s-a majorat cu aproximativ 200.000 ha.

Demn de menționat este faptul că în ceea ce privește cuantumul, și acesta este mai mare în 2017, în comparație cu 2016. În exercițiul financiar anterior, pentru FEGA, am avut parte de un plafon financiar de 1,772 miliarde de euro, în timp ce pentru acest an dispunem de 1,801 miliarde de euro.

„Suprafața este puțin mai mare, dar și plafonul financiar este mai mare pentru anul 2017”, a punctat oficialul APIA.

Revista Fermierului: Gurile rele spun că, în acest moment, la APIA... „de IACS nu se ocupă nimeni”. Așa să fie? Apoi, s-ar părea că primul efect al blocării licitației pentru dezvoltarea sistemului informatic al agenției a și apărut deja. Aceleași guri rele spun că avansul de 85 la sută din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală (agromediu și zonă defavorizată) nu ar fi calculat de APIA din cuantumul pe 2017, ci din cel de pe 2016. Să înțelegem că actualul soft APIA nu permite procesarea dosarelor fermierilor cu noile valori?

Adrian Pintea: Am observat că există deja în piață o abundență de informații – unele adevărate, unele mai puțin adevărate. Concret însă, în momentul de față, la APIA se află în desfășurare o licitație la care au fost depuse trei oferte; totul urmează calea legală. Îmi doresc atât pentru mine, cât și pentru toată echipa și pentru instituție în sine ca această licitație să fie transparentă și să nu apară niciun fel de problemă. Categoric, este un interes mare pentru acest proces, fiind în joc o sumă mare de bani alocată sistemului informatic al APIA, în fapt noului acord-cadru pentru următorii trei ani.

Revenind, în momentul de față a fost depusă o contestație de către o altă persoană, conform legii; poate să depună oricine. S-au transmis toate documentele către CNSC și să se decidă ulterior asupra acesteia. Mai departe însă, licitația își urmează pașii, procedurile și termenele legale care trebuie îndeplinite.

De aici însă și până la calculul avansului din plățile compensatorii în baza cuantumului de anul trecut, până la alte probleme... Inclusiv fosta firmă cu care APIA a avut un contract pe o perioadă de trei ani de zile, am văzut și de la dânșii o declarație publică potrivit căreia nu există niciun fel de problemă în ceea ce privește decurgerea avansului. Acesta, așa cum am mai declarat de nenumărate ori, în data de 16 octombrie 2017 va demara.

Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans.

Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - banii), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, cu un număr de fermieri din 467.775 de fermieri, fizic, cât este posibil să autorizăm.

În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR.

În plus, pentru prima dată în istoria agenției, am reușit să dăm un avans și în sectorul zootehnic și s-a mers pe sprijin cuplat. Tot ceea ce este pe FEGA, sprijinul cuplat în sectorul ovine și caprine, s-a mers către această zonă și nu către bovine, pentru că la bovine avem perioadă de retenție de 6 luni, care merge până la 15 noiembrie, și normal că nu puteam da avans înainte. La ovine însă, erau cele 100 de zile. Am zis că dacă pe acest segment se poate, de ce să-i stopăm, să nu le dăm și să aștepte data de 15 noiembrie, precum ceilalți?

Am stabilit cuantumul la ovine și la caprine pentru avans ca fiind de 16 euro pe cap de animal.

R.F.: Un alt mesaj panicard al ultimelor zile era acela potrivit căruia unele dosare de subvenții verificate de inspectorii Curții de Conturi a României ar avea probleme. Vorbim de acel eșantion de 0,1 la sută din 100.000 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri (cazul APIA Iași). Cum comentați?

A.P.: În fiecare an sunt verificări ale Curții de Conturi. Ca o paranteză, aparatul central al APIA, în ultima lună, a avut parte de patru misiuni de audit de la Comisia Europeană, ba această instituție, ba Curtea Europeană de Conturi și este un lucru, până la urmă, normal. De acolo vin banii și trebuie să fii verificat cu privire la ceea ce ai făcut. Chiar astăzi, 12 octombrie 2017, avem parte de o misiune de la ECA în desfășurare, pe măsurile delegate pe FEADR. Aceasta se desfășoară în județe, au fost la Buzău, iar colegii pe care îi am în teren m-au informat că a fost o misiune reușită. La fel, Curtea de Conturi a României are fie misiuni financiare, fie de fond, la trei ani. Pentru fiecare centru județean, având personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, se întocmesc decizii ale camerelor de conturi județene în care sunt transmise opiniile. Normal, se poate contesta orice lucru, dar nu ar fi un caz special Iașiul. Oricum, pe orice decizie a Curții de Conturi se pot purta negocieri în cameră preliminară, se discută, poate a fost o interpretare eronată a unuia sau a altuia.

R.F.: S-a spus nu o dată că 16 octombrie 2017 este data de start a plății avansului din subvenții pentru Campania 2017. Să mai spunem o dată, clar, care va fi procentul achitat fermierilor din schemele de plată pe suprafață și din plățile compensatorii. De asemenea, dacă sunt elemente noi în procedurile de plată anul acesta, ar fi demn de menționat și acest aspect. În fine, cu cât a crescut suprafața solicitată la plată, anul acesta, și cu cât a scăzut cuantumul?

A.P.: Am primit decizia CE prin care și solicitarea României de a declanșa avansul începând cu data de 16 octombrie 2017 și de încheiere la data de 30 noiembrie a fost acceptată. Astfel, din FEGA acordăm 70 la sută și 85% din FEADR. Atât pe FEGA, cât și pe FEADR, cuantumurile sunt acelea care sunt publicate și pe site-ul APIA, aferente anului de cerere 2017.

Am reușit și am închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri. Lucrul îmbucurător pentru noi a fost acela că a crescut suprafața cu vreo 200.000 ha.

Încă o zi plină de replici spumoase pentru alaiul de jurnaliști care l-au însoțit pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în periplul său pe la standurile ridicate de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în târgul ad-hoc din Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

(Foto credit: A. Băgescu și I. Văduva)

Absentă de la deschiderea cu tăiere de panglică, Gabriela Firea cu siguranță s-ar fi amuzat și ea de pastilele verbale oferite cu generozitate de Daea celor prezenți la eveniment, încă de la începutul discursului mehedințeanului de la cârma MADR.

Cum subiectul „Oul sau Vosganian” este încă de actualitate, întrebat fiind dacă este mai bine ca țăranii să consume propriile produse din gospodărie sau, dimpotrivă, să le comercializeze, Petre Daea a răspuns: „Știu unde bateți. Cred că, astăzi, vreți cu ochii-n soare, așa, să arunc o metaforă care vă este dragă, în așa fel încât să vă dau materie de redacție și apoi să măcinați, așa, în continuare, chiar dacă iese făină sau tărâță, să dați în continuare cu măcinatul. Eu vă spun un lucru: fiecare să mănânce ce dorește, unde dorește și cât poate!”.

Bineînțeles că auditoriul a izbucnit în râs, având în minte afirmațiile politicianului-coleg-de-alianță-dâmbovițeană, cu veleități de fost ministru și el, și anume Varujan Vosganian, deputat ALDE: „În drumul său de la coteț la tigaie, oul nu aduce bani și nu produce impozite”.

Rupți parcă din vechiul tipar al deschiderilor festiviste aferente târgurilor de profil de dinainte de 1989, dar fără prea mulți vizitatori „civili” de această dată, doi bătrânei, unul mai aprig decât celălalt, l-au abordat pe Petre Daea și i-au transmis frustrările proprii. Dacă „imaginea în oglindă a lui Băsescu”, un fost ofițer de cursă lungă, așa cum i-a plăcut singur să se descrie, a fost rapid liniștit de favoritul cuplului Liviu Dragnea/Mihai Tudose, atenția lui Daea i-a fost acaparată rapid de o doamnă trecută de mult de prima tinerețe, și ea cu probleme... de prețuri (justificate, până la urmă, de realitate).

Cu un antrenament înnăscut (statul pe la cozi și realizarea mercurialelor prin piețe), doamna în cauză i s-a plâns că, în târg, merele se vând cu 5 lei kilogramul, iar suta de grame de icre procesate, cu 10 lei cutia. Realitate, de altfel.

Nemulțumit de informația primită, dar până la final fără a întreprinde vreun demers anume sau fără să dezaprobe public în vreun fel prețurile exagerate, practicate de cei prezenți la standuri, șeful MADR s-a scuzat că are mâinile legate în privința costurilor mari pe care românii trebuie să le suporte atunci când cumpără d-ale gurii: „Dacă ar depinde de mine, aș face-o”.

El i-a înmânat însă doamnei o bucată din panglica tăiată pe fugă, adăugând: „Merită ca dumneavoastră, în calitate de cumpărător, să primiți de la mine acest însemn. Cu mare drag o fac și cu respect față de dumneavoastră și față de toți”.

Și alaiul a pornit!

Primul stand la care s-a oprit Petre Daea a fost cel al unei comerciante de flori de câmp. Acolo, Daea a comandat o floare „galbenă”, conform instrucțiunilor aceleiași doamne nemulțumite de prețurile din târg, menționând că el va plăti la final acest produs.

„Stați, să iau o floare! Îmi dați când voi ieși, pentru că o cumpăr, pentru că dumneavoastră sunteți aici să prezentați și să și vindeți, iar eu o cumpăr și o dau doamnei pentru tot ce a spus până acum. Vă rog să vi-o alegeți”, s-a adresat ministrul gentilom atât comerciantei, cât și doamnei însoțitoare.

Lucrurile s-au încins însă când Daea s-a oprit să guste din bunătățile stupilor unor călugări. Cum nimic important nu se mai întâmpla, jurnaliștii i-au propus ministrului de resort să guste în fața camerelor o bucată de fagure suculent.

Iritat, Daea le-a răspuns: „Ce să mă vedeți, mă? Cum casc gura? Ca și tine. Nu-i o diferență”. La sfatul călugărului de a nu vorbi și a consuma miere în același timp, pentru că există riscul înecului cu salivă, ministrul din Mehedinți a replicat: „Asta ar vrea ei (n.r. - jurnaliștii), dar eu ascult de dumneavoastră”. Pentru că ziariștii înfometați de replici savuroase erau insistenți cu filmările (deh, natura meseriei), Daea s-a supărat puțin și le-a transmis cu jumătate de gură: „Stați voi aici, că o mănânc eu în altă parte (n.r. - o bucată de fagure cu miere) sau stați după mine până o voi mânca; mâine o mănânc! Dacă aveți răbdare... ”.

Incidentul a fost dat uitării la momentul la care Petre Daea a ajuns la standul cu blânuri de Țurcană de Suhaia. După ce i-a lăsat o carte de vizită întreprinzătorului și i-a transmis discret că-l sună mai târziu, cu voce tare, demnitarul a transmis doar cuvinte de laudă despre marfa prezentată (căciuli de blană, pielicele vrac cu tot cu lână). Și cum subiectele deja fumate cu oaia trebuiau aduse în discuție, Daea a fost abordat în glumă de o jurnalistă mai înțepată: „Albă sau neagră?”, referindu-se evident la culorile obișnuite pe care ovinele le au, răspunsul fiind pe măsură: „Oaie!”.

Deja, pe la jumătatea turului de forță, gazetarii și-au mai pierdut din interes, unii rămânând chiar fără curent în acumulatorii camerelor de luat vederi. Care mai de care, avizi după vox-uri, degustări și dezbateri „pe marginea terenului”, membrii alaiului de gazetari s-au răspândit, lăsându-l pe ministrul Petre Daea să se miște în voie pe la standuri. Bine, poate fără câțiva insistenți care s-au ținut scai de oficialul guvernamental. Apropiați... și gazetari avizi de pamflet.

La finalul turului de forță, ministrul de resort a lăudat standul celor de la Rompan, care a anunțat prin vocea sa autorizată – Aurel Popescu – că a semnat cu GfK un contract de 30.000 de euro privind studiul efectuat în România în vederea depistării tendințelor de consum al pâinii și produselor de panificație, informații pe larg dezbătute de noi cu șeful organizației, Aurel Popescu, într-o înregistrare postată pe pagina de Facebook @Fermierului.

Foarte rapid, în stil psihanalist-lacanian, Daea a dispărut din vizorul presei, scuzându-se că trebuie să ajungă și în alte locații din țară care sărbătoresc această zi, gazetarii fiind blocați ferm de una dintre consilierele sale.

La ora plecării subsemnatului de la fața locului, adică aproximativ 13:30, informațiile (neconfirmate) care umblau de la o ureche la alta ale comercianților erau că dacă ministrul a plecat, pleacă și ei că nu mai vine nimeni.

MADR dixit!

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție, anul acesta s-a sărbătorit pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii, se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Primăria Municipiului București, organizează în perioada 10-15 octombrie, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un târg de produse agroalimentare românești la care participă peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării.

Aceștia au adus, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna etc.; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac etc.; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea etc.

De asemenea, vizitatorii pot găsi la târg miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice – vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.

Totodată, în cadrul evenimentului sunt expuse produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene - IGP - şi care se va regăsi printre produsele româneşti.

Toţi oaspeţii târgului se pot bucura de preparate româneşti, precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii au adus şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” a fost marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.