Legislația pentru „randament scăzut” în agricultură ar putea duce la dispariția a 75 din 400 de pesticide importante pentru fermieri. Producătorii români ar putea pierde 1,9 miliarde de euro - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 06 Noiembrie 2017 22:15

Legislația pentru „randament scăzut” în agricultură ar putea duce la dispariția a 75 din 400 de pesticide importante pentru fermieri. Producătorii români ar putea pierde 1,9 miliarde de euro

Scris de

Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță

Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.

„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.

Răul cel mai mic

Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.

„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.

„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.

Doar cinci ani?

La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.

Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.

Citit 3293 ori

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista