Încă o zi plină de replici spumoase pentru alaiul de jurnaliști care l-au însoțit pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în periplul său pe la standurile ridicate de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în târgul ad-hoc din Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

(Foto credit: A. Băgescu și I. Văduva)

Absentă de la deschiderea cu tăiere de panglică, Gabriela Firea cu siguranță s-ar fi amuzat și ea de pastilele verbale oferite cu generozitate de Daea celor prezenți la eveniment, încă de la începutul discursului mehedințeanului de la cârma MADR.

Cum subiectul „Oul sau Vosganian” este încă de actualitate, întrebat fiind dacă este mai bine ca țăranii să consume propriile produse din gospodărie sau, dimpotrivă, să le comercializeze, Petre Daea a răspuns: „Știu unde bateți. Cred că, astăzi, vreți cu ochii-n soare, așa, să arunc o metaforă care vă este dragă, în așa fel încât să vă dau materie de redacție și apoi să măcinați, așa, în continuare, chiar dacă iese făină sau tărâță, să dați în continuare cu măcinatul. Eu vă spun un lucru: fiecare să mănânce ce dorește, unde dorește și cât poate!”.

Bineînțeles că auditoriul a izbucnit în râs, având în minte afirmațiile politicianului-coleg-de-alianță-dâmbovițeană, cu veleități de fost ministru și el, și anume Varujan Vosganian, deputat ALDE: „În drumul său de la coteț la tigaie, oul nu aduce bani și nu produce impozite”.

Rupți parcă din vechiul tipar al deschiderilor festiviste aferente târgurilor de profil de dinainte de 1989, dar fără prea mulți vizitatori „civili” de această dată, doi bătrânei, unul mai aprig decât celălalt, l-au abordat pe Petre Daea și i-au transmis frustrările proprii. Dacă „imaginea în oglindă a lui Băsescu”, un fost ofițer de cursă lungă, așa cum i-a plăcut singur să se descrie, a fost rapid liniștit de favoritul cuplului Liviu Dragnea/Mihai Tudose, atenția lui Daea i-a fost acaparată rapid de o doamnă trecută de mult de prima tinerețe, și ea cu probleme... de prețuri (justificate, până la urmă, de realitate).

Cu un antrenament înnăscut (statul pe la cozi și realizarea mercurialelor prin piețe), doamna în cauză i s-a plâns că, în târg, merele se vând cu 5 lei kilogramul, iar suta de grame de icre procesate, cu 10 lei cutia. Realitate, de altfel.

Nemulțumit de informația primită, dar până la final fără a întreprinde vreun demers anume sau fără să dezaprobe public în vreun fel prețurile exagerate, practicate de cei prezenți la standuri, șeful MADR s-a scuzat că are mâinile legate în privința costurilor mari pe care românii trebuie să le suporte atunci când cumpără d-ale gurii: „Dacă ar depinde de mine, aș face-o”.

El i-a înmânat însă doamnei o bucată din panglica tăiată pe fugă, adăugând: „Merită ca dumneavoastră, în calitate de cumpărător, să primiți de la mine acest însemn. Cu mare drag o fac și cu respect față de dumneavoastră și față de toți”.

Și alaiul a pornit!

Primul stand la care s-a oprit Petre Daea a fost cel al unei comerciante de flori de câmp. Acolo, Daea a comandat o floare „galbenă”, conform instrucțiunilor aceleiași doamne nemulțumite de prețurile din târg, menționând că el va plăti la final acest produs.

„Stați, să iau o floare! Îmi dați când voi ieși, pentru că o cumpăr, pentru că dumneavoastră sunteți aici să prezentați și să și vindeți, iar eu o cumpăr și o dau doamnei pentru tot ce a spus până acum. Vă rog să vi-o alegeți”, s-a adresat ministrul gentilom atât comerciantei, cât și doamnei însoțitoare.

Lucrurile s-au încins însă când Daea s-a oprit să guste din bunătățile stupilor unor călugări. Cum nimic important nu se mai întâmpla, jurnaliștii i-au propus ministrului de resort să guste în fața camerelor o bucată de fagure suculent.

Iritat, Daea le-a răspuns: „Ce să mă vedeți, mă? Cum casc gura? Ca și tine. Nu-i o diferență”. La sfatul călugărului de a nu vorbi și a consuma miere în același timp, pentru că există riscul înecului cu salivă, ministrul din Mehedinți a replicat: „Asta ar vrea ei (n.r. - jurnaliștii), dar eu ascult de dumneavoastră”. Pentru că ziariștii înfometați de replici savuroase erau insistenți cu filmările (deh, natura meseriei), Daea s-a supărat puțin și le-a transmis cu jumătate de gură: „Stați voi aici, că o mănânc eu în altă parte (n.r. - o bucată de fagure cu miere) sau stați după mine până o voi mânca; mâine o mănânc! Dacă aveți răbdare... ”.

Incidentul a fost dat uitării la momentul la care Petre Daea a ajuns la standul cu blânuri de Țurcană de Suhaia. După ce i-a lăsat o carte de vizită întreprinzătorului și i-a transmis discret că-l sună mai târziu, cu voce tare, demnitarul a transmis doar cuvinte de laudă despre marfa prezentată (căciuli de blană, pielicele vrac cu tot cu lână). Și cum subiectele deja fumate cu oaia trebuiau aduse în discuție, Daea a fost abordat în glumă de o jurnalistă mai înțepată: „Albă sau neagră?”, referindu-se evident la culorile obișnuite pe care ovinele le au, răspunsul fiind pe măsură: „Oaie!”.

Deja, pe la jumătatea turului de forță, gazetarii și-au mai pierdut din interes, unii rămânând chiar fără curent în acumulatorii camerelor de luat vederi. Care mai de care, avizi după vox-uri, degustări și dezbateri „pe marginea terenului”, membrii alaiului de gazetari s-au răspândit, lăsându-l pe ministrul Petre Daea să se miște în voie pe la standuri. Bine, poate fără câțiva insistenți care s-au ținut scai de oficialul guvernamental. Apropiați... și gazetari avizi de pamflet.

La finalul turului de forță, ministrul de resort a lăudat standul celor de la Rompan, care a anunțat prin vocea sa autorizată – Aurel Popescu – că a semnat cu GfK un contract de 30.000 de euro privind studiul efectuat în România în vederea depistării tendințelor de consum al pâinii și produselor de panificație, informații pe larg dezbătute de noi cu șeful organizației, Aurel Popescu, într-o înregistrare postată pe pagina de Facebook @Fermierului.

Foarte rapid, în stil psihanalist-lacanian, Daea a dispărut din vizorul presei, scuzându-se că trebuie să ajungă și în alte locații din țară care sărbătoresc această zi, gazetarii fiind blocați ferm de una dintre consilierele sale.

La ora plecării subsemnatului de la fața locului, adică aproximativ 13:30, informațiile (neconfirmate) care umblau de la o ureche la alta ale comercianților erau că dacă ministrul a plecat, pleacă și ei că nu mai vine nimeni.

MADR dixit!

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție, anul acesta s-a sărbătorit pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii, se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Primăria Municipiului București, organizează în perioada 10-15 octombrie, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un târg de produse agroalimentare românești la care participă peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării.

Aceștia au adus, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna etc.; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac etc.; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea etc.

De asemenea, vizitatorii pot găsi la târg miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice – vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.

Totodată, în cadrul evenimentului sunt expuse produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene - IGP - şi care se va regăsi printre produsele româneşti.

Toţi oaspeţii târgului se pot bucura de preparate româneşti, precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii au adus şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” a fost marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.