Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

În cadrul unei conferințe de presă pe care europarlamentarul PPE, Daniel Buda, a susținut-o marți, 13 februarie 2018, la Bistrița-Năsăud, acesta a afirmat, citat de Agerpres, că primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.).

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda, citat de agenția națională de presă.

Potrivit afirmațiilor sale, nu mai puțin de 43 la sută din suprafața agricolă de la noi din țară se află, sub o formă sau alta, în proprietatea străinilor. Amploarea pe care a luat-o această situație neplăcută, în viziunea sa, i-ar transforma pe români în „căpșunari la ei acasă”.

„România este dată ca exemplu în Parlamentul European, cu vânzarea terenurilor: 43% se află în mâinile străinilor. Sunt profesor de drept, vă spun aşa: eu sunt proprietar pe acel teren, astăzi produc pe acel teren ce vreau, dacă vreau. (...) Dar de mâine, nu mai produc nimic în România şi mănânci numai de la mine din Germania sau din Olanda, sau din alte state. Aici este problema, faptul că acest teren va rămâne în nelucrare, pe deoparte, şi o să mănânci numai ce îţi dau eu, de dincolo. Şi nu poţi să intri pe terenul respectiv, pentru că eu sunt proprietar pe acel teren. (...) O să devenim căpşunari la noi acasă în scurt timp, pentru că sunt unii care fac şi investiţii pe chestiunea asta”, a afirmat Daniel Buda.

Interpelat de jurnaliști dacă un act normativ de reglementare (n.r. - cum s-a vrut să fie și Legea 17) nu ar putea declanşa procedura de infringement faţă de România, cum este cazul Ungariei, eurodeputatul a răspuns că se poate prelua un model restrictiv, care se aplică în statele europene vestice, pentru a nu exista reproşuri la adresa României.

„No, şi? (...) Păi dacă în Franţa, ca să cumperi un teren agricol, trebuie să stai 10 ani în zona respectivă, trebuie să fii căsătorit cu o franţuzoaică, trebuie să demonstrezi că eşti fermier activ, eu nu fac altceva decât să preiau condiţiile din Franţa şi să le pun în România. Nu trebuie să reinventez roata. Şi atunci o să vedeţi că nu o să se mai poată cumpăra terenul aşa cum se cumpără acum, pentru speculă. Trebuie să iau un model care mi se pare mie cel mai eficient şi, aş spune, cel mai restrictiv, până la urmă, pe care să îl import încoace. Cine va putea să îmi reproşeze mie, de exemplu, că am importat modelul francez, care este în funcţiune şi care este bine merci?”, a mai spus Buda.

Întrebat fiind câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Daniel Buda este un politician român, parlamentar, deputat de Cluj din 2004 ales pe listele PD, care a devenit ulterior PDL. Acesta a fost reales în 2008 în circumscripția electorală nr. 13 (Cluj), colegiul uninominal nr. 2, Cluj-Napoca, în legislatura 2008-2012 ocupând funcția de președinte al Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități din cadrul Camerei Deputaților din Parlamentul României. În legislatura 2004-2008, Daniel Buda a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Muntenegru, Republica Slovenia, Republica Panama și Statul Plurinațional Bolivia. În legislatura 2008-2012, Daniel Buda a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Ungaria și Republica Arabă Egipt.

Europarlamentarul este absolvent al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, al Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai şi doctor în Filosofie al aceleiaşi universităţi.

Potrivit Jurnalului Agricol întocmit de specialiștii ASAS, valabil până luni, 12 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin, pierderile rămânând și ele la nivelul înregistrat anterior: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), respectiv Muscat Ottonel (19%).

Nici culturile pomicole nu au pornit în vegetație, excepție făcând soiul de migdal Sandi și soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, respectiv speciile lonicera și socul de la ICDP Pitești Mărăcineni.

În ceea ce privește pierderile, la SCDP Constanța, la specia piersic, procentul mugurilor de rod afectați au fost de 21 la sută în cazul soiului Cardinal, la Springcrest (17%), la Redhaven (11%), Southland (17,5%). La specia cais, procentul de muguri de rod afectați sunt de patru la sută în cazul soiului Neptun, Goldrich (5%), Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să ne liniștească specialiștii ASAS.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește culturile de câmp, în cazul grâului şi orzului, starea lor de vegetație este în prezent în curs de decălire, în timp ce atacul de boli si dăunători este la un nivel staționar, la fel și pierderile.

Pomicultură

Starea de fapt în ziua de 12 februarie 2018

Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -1,4 grade Celsius; SCDP Băneasa 0,4 grade Celsius; Bistrița -0,9 grade Celsius; SCDP Constanța 0,4 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,8 grade Celsius; SCDP Geoagiu 1,3 grade Celsius; SCDP Iași -1,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -0,5 grade Celsius; SCDP Voinești -0,4 grade Celsius.

La piersic, în urma temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, în timpul zilei de 8 februarie 2018 la SCDP Constanța (temperatura maximă de 10 grade Celsius și temperatura minimă de 7 grade Celsius) s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi, la soiurile Springold și Springcrest.

La ICPD Pitești - Mărăcineni - la speciile lonicera și soc, din cauza temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, luni 12 februarie 2018, s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi.

Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură

Starea de fapt la data de 9 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absoluta): I. Podisul Transilvaniei (podgoria Tarnave 1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iasi -1,9 grade Celsius, podgoria Odobesti -0,3 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului -0,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa 1,0 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească -1,0 grade Celsius, podgoria Stefanesti -0,7 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat 2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar 3,6 grade Celsius).

Până la momentul raportării, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă - Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, recomandă specialiștii Academiei.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea de fapt la data de 10 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave -1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -3,3 grade Celsius, Podgoria Odobești -1,3 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -1,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,8 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -2,1 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar -1,7 grade Celsius).

Și în această zi de raportare, culturile viticole nu porniseră în vegetație, însă pierderile se mențin. În Podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, își mențin recomandările specialiștii ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim și de această dată ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea da fapt la data de 11 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (Podgoria Târnave -1,2 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (Podgoria Iași -2,8 grade Celsius, Podgoria Odobești -0,5 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -2,0 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -2,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,4 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -0,4 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar +1,4 grade Celsius).

Până la data de 11 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, rămân recomandările celor de la ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, cei de la ASAS au menționat ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Culturile de câmp

Analiza intervalului 9 februarie 2018 (ora 15:00) - 12 februarie 2018 (ora 14:00).

Deși temperaturile din perioada monitorizată au fost local mai scăzute decât cele din intervalul anterior de analiză, ele nu sunt de natură să creeze noi probleme culturilor de toamnă, în ciuda faptului că gradul de călire a scăzut destul de mult în intervalul precedent. Precipitații moderate au căzut sub formă zăpadă, dar grosimea stratului nou format nu a fost suficientă pentru o protecție termică decât în nordul Moldovei (unde era deja existent din intervalul anterior de analiză) și eventual în Dobrogea (http://www.meteoromania.ro/anm2/).

Temperatura aerului înregistrată la Fundulea a avut o valoare maximă de 8,8 grade Celsius la data de 9 februarie 2018, ora 16:00), respectiv o valoare minimă de - 0,6 grade Celsius în data de 11 februarie 2018, ora 9:00. În ceea ce privește precipitațiile cumulate în intervalul considerat, acestea au fost de 1,5 mm.

„În cazul rapiței, starea de vegetație se prezintă în felul următor: vulnerabilitate la eventuale noi valuri de frig. Cu privire la atacul de boli și dăunători, acesta este staționar, la fel și pierderile”, au menționat în încheiere specialiștii ASAS.

Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.

Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.

„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.

La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.

Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).

O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.

Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.

Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.

Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.

Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.

Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.

Atât „implicarea” și „prietenia” lui Vasile Iosif, directorul general FMC Agro Operațional, cu Lucian Buzdugan, administratorul Agricost, cât și apropierea fermierului de compania pe care Iosif o reprezenta la acel moment - DuPont - au reprezentat soluția salvatoare în momentul în care atacul de Helicoverpa armigera făcea ravagii în Bulgaria și genera pagube fermierilor prin apariția aflatoxinei, potrivit declarațiilor reprezentantului Agricost cu ocazia evenimentului de lansare a FMC Agro Operational la noi în țară.

În condițiile în care, în urmă cu câțiva ani, perspectivele de dăunare generate de atacul de Helicoverpa în fermele românești erau sumbre, actualul șef al FMC a reușit să-i obțină managerului Agricost cantitatea de Coragen necesară pentru combaterea insectei, în condițiile absenței sale totale din România.

„Cât privește această companie, FMC, eu am legătură cu Vasile Iosif și cu DuPont de la bun început. Am început cu Aectra, apoi cu DuPont, iar astăzi cu această nouă companie – FMC. Noi am fost chiar centru de excelență pentru DuPont. 50 la sută din portofoliul de produse al DuPont s-au mutat la FMC; sunt produsele pe care le-am testat, sunt produsele pe care le știm, le cunoaștem. Sigur, automat, suntem obligați să ne mutăm cu aceste produse în zona aceasta”, a afirmat Buzdugan pentru presa de specialitate cu ocazia evenimentului de lansare a FMC Agro Operational Romania SRL, subsidiara FMC Corporation USA în România (numărul cinci mondial în dezvoltarea și producția de inputuri pentru agricultură), eveniment care a avut loc joi, 8 februare 2018, la București. „În momentele grele ale noastre, compania DuPont și, în special, cel care conduce această companie (n.r. - directorul general FMC Agro Operațional, Vasile Iosif) au fost alături de noi și au și dat un exemplu: când Bulgaria a pierdut jumătate de milion de tone de porumb pentru că a fost infestat cu aflatoxină, noi am reușit ca acest dăunător – Helicoverpa armigera (n.r. - aflatoxina fiind rezultatul atacului său) – să nu ne producă același necaz datorită produsului Coragen din care, la vremea când eu am solicitat, nu era nici măcar un kilogram în țară. El (n.r. - Vasile Iosif) s-a zbătut și mi-a asigurat această substanță. Asta înseamnă implicare și prietenie”.

Într-o declarație publică, Buzdugan a precizat că apariția pe piață a FMC reprezintă „un fapt bun” pentru fermierii români, în condițiile în care este generată o competiție privind calitatea și portofoliul (unul cât mai complet).

„Toată lumea încearcă să rezolve problemele pe toată gama de produse, de la stimulatori de creștere până la insecticide, erbicide, fungicide ș.a.m.d. Este o competiție în calitate, și anume de a veni în piață cu formulele cele mai eficiente și cele mai productive. Această concurență va duce sigur și la un preț cât mai real, adică la limita de jos, și nu vor fi prețuri care ies din sfera posibilului pentru că «este unicul din piață», pentru că «are produsul cel mai bun» și toată lumea, luptându-se să aibă acest portofoliu complet și de calitate bună, ca să poată vinde, vor scădea prețurile în interesul fermierilor”, a conchis el.

Din portofoliul FMC fac parte produse consacrate, precum deja faimoasele erbicide Granstar Super pentru cereale păioase, Express pentru floarea-soarelui, precum și insecticide de ultimă generație, cum ar fi Coragen din gama Rynaxypyr, produs extrem de agreat de către cultivatori datorită profilului ecotoxicologic de excepție.

Pentru a continua să răspundă cerințelor clienților, FMC își propune să furnizeze mai multe opțiuni specializate, flexibile și sustenabile pentru producători în căutare de tehnologii inovatoare care să protejeze culturile și să sporească randamentele. FMC dezvoltă produse prietenoase cu mediul înconjurător - din ce în ce mai agresat în ultima perioadă - și livrează soluții de avangardă care permit clienților noștri să asigure prin produsele lor un nivel ridicat al calității vieții și sănătății populației.

Tot joi, au fost prezentate noile produse care vor fi introduse în piața românească, și anume erbicidele pentru cereale păioase Omnera și Battle Delta, erbicidul pentru porumb și floarea-soarelui Successor Tx, erbicidul pentru rapiță Nero și insecticidul de top Verimark.

În acest context, cu ocazia deschiderii, Vasile Iosif, directorul general FMC Agro Operațional, a afirmat că FMC România va fi în permanență aproape de clienții săi, cu tehnologii și produse, cu asistență de specialitate și, împreună cu aceștia, „vor participa la una dintre cele mai nobile misiuni, și anume, aceea de a produce hrana necesară, atât pentru prezentul, cât și pentru viitorul oricărei societăți”.

R&D în valoare de opt la sută din cifra de afaceri a FMC

Potrivit unui comunicat al companiei, FMC are în curs de dezvoltare 25 de substanțe active noi în domeniul produselor de protecția plantelor. Mai mult, pentru a duce la bun sfârșit planurile și proiectele de cercetare-dezvoltare, compania a decis să aloce anual 8% din cifra sa de afaceri.

În alocuțiunea sa, domnul Sebastia Pons, Portofolio Strategy & Strategic Marketing Director EMEA, a vorbit despre portofoliul de produse și despre proiectele de dezvoltare : „FMC Agricultural Solution face parte din primul eșalon al furnizorilor de tehnologie agricolă care, în acest moment, deține un portofoliu de produse extrem de larg și diversificat, o bună acoperire regională, un registru cuprinzător de noi proiecte, precum și un departament de cercetare și dezvoltare de nivel mondial”.

La rândul său, Piotr Gill, Business Director Central Europe CIS & Balkans, a prezentat poziționarea companiei la nivel regional și angajamentul acesteia, declarând: „FMC își propune prezența puternică și echilibrată în teritoriu, apropierea mult mai mare față de clienții noștri prin capabilități R&D de clasă mondială, facilități de producție și formulare de ultimă tehnologie și servicii de vânzări și marketing specializate, adaptate cerintelor consumatorilor și legislației în vigoare”.

FMC Corporation este o companie americană, fondată în 1883, având o poziție de lider la nivel mondial în dezvoltarea și furnizarea de tehnologii eficiente care înglobează produse pentru protecția și nutriția plantelor.

Având o dinamică de creștere fulminantă, în urma investițiilor și a achizițiilor făcute în ultima perioadă, FMC Corporation ajunge să ocupe locul cinci mondial în cadrul companiilor R&D în domeniul protecției și nutriției plantelor.

Ultimele date statistice consemnează în dreptul FMC Corporation o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de dolari, listare pe bursă la o valoare de 13 miliarde de dolari, 5.400 de angajați, 23 de locatii R&D, respectiv 26 de facilități de producție, din care șase plasate în interiorul UE.

Evenimentul de lansare în România s-a bucurat de prezența a circa 250 de participanți, distribuitori naţionali şi regionali de inputuri pentru agricultură, fermieri reprezentativi, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, reprezentanți ai autorităților și mass-media, alături de reprezentanții locali și internaționali ai companiei.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat prin vot final marți, 6 februarie, cu 264 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege privind combaterea buruienii Ambrosia artemisiifolia (PL-x 407/2017) - lege ordinară.

Actul normativ prevede că „proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, ai căilor ferate, ai cursurilor de apă, ai lacurilor, ai sistemelor de irigații, ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii Ambrosia artemisiifolia pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane și extravilane”.

În acest sens, persoanele fizice și firmele vor trebui să desfășoare periodic lucrări de întreținere a terenurilor precum cosirea, smulgerea sau erbicidarea ambroziei. Dacă această obligație va fi neglijată, autoritățile vor da mai întâi o sancțiune sub formă de avertisment. Apoi, ignorarea avertismentului va putea duce la aplicarea unei amenzi între 750 și 5.000 de lei, în cazul cetățenilor, sau între 5.000 și 20.000 de lei, în cazul firmelor.

În expunerea de motive a propunerii de lege scrie că ambrozia, ce se găsește de obicei pe marginea drumurilor, pe ogoare sau pe terenurile lăsate în paragină, este o buruiană invazivă și că polenul acesteia provoacă alergii la oameni în perioada înfloririi ei (intervalul iulie-septembrie al anului).

„În perioada înfloririi plantei, conform datelor furnizate de la cabinete de alergologie, aproximativ 80% din cazurile care se adresează zilnic au patologie specifică determinată de polenul acestei plante. Simptomatologia este mai severă decât în cazul altor alergii și se manifestă prin lăcrimare, oboseală, obstrucția căilor respiratorii superioare, trezire nocturnă datorată obstrucției și posibilitatea evoluției spre astm bronșic (la 25% din cazuri). Această simptomatologie determină scăderea capacității de muncă și absenteism, persoanele bolnave necesitând concediu medical”, lămuresc inițiatorii.

Tot în expunerea de motive, este specificat că tratamentul aparte pentru această alergie costă, în medie, 4.400 de lei pe an, durata fiind de trei-cinci ani. În plus, tratamentul nu este decontat de stat și a dispărut de pe piața locală. Prin urmare, scăderea numărului de îmbolnăviri ar putea fi rezultatul unor ample intervenții naționale de limitare a răspândirii ambroziei.

Ca urmare a gradului mare de pericol determinat de răspândirea ambroziei (Ambrosia artemisiifolia), ȋn şedinţa din 24 octombrie 2017, Senatul României adopta inițial propunerea legislativă privind combaterea sa.

Ambrozia este o plantă cu origini nord-americane, a cărei prezență se face simțită în Europa ȋncă din anul 1860, aceasta fiind remarcată, ȋn primul rând, prin alergiile cunoscute de catre majoritatea locuitorilor sub denumirea de „febra fânului”.

Ȋn țara noastră, ambrozia este prezentă pe terenurile abandonate, pe marginea drumurilor, pe câmpurile însorite și calde sau pe malurile râurilor de câmpie, fiind o expresie clară a denumirii populare de „iarba pârloagelor”.

Strategia de control şi combatere a acestei buruieni trebuie să ȋnceapă de la cunoaşterea şi exploatarea unei slăbiciuni a plantei, şi anume ȋnmulţirea numai prin seminţe. Prin urmare, poate fi formulată foarte uşor o strategie de combatere mecanică (dezrădăcinarea manuală a plantei, sapă manuală sau mecanică), acțiuni ce permit ȋmpiedicarea plantei de-a produce seminţe, mai ales ȋn zonele nou-invadate.

Ȋn ariile ȋn care gradul de infestare cu ambrozie este foarte mare, singura metodă de combatere eficientă este erbicidarea cu produse specifice şi selective a culturilor ȋn care această buruiană este prezentă.

La cererea președintelui României, Klaus Werner Iohannis, plenul Camerei Deputaților reunit la data de 5 februarie 2018 a admis retrimiterea către comisiile de specialitate, în vederea reexaminării și pentru rapoarte suplimentare, a propunerii de lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti (PL-x 178/2017/13.11.2017) - lege ordinară, anunțau serviciile de comunicare ale Camerei Deputaților.

Președintele Iohannis își motiva decizia de retrimitere către comisiile de specialitate încă din 15 iunie 2017. În cererea de reexaminare cu numărul CA 582/15.06.2017, șeful statului motiva decizia retrimiterii către Parlament ca urmare a faptului că în PL-x 178/2017 „nu se prevede un termen pentru intrare a PL-x 178/2017 în vigoare”, că „ajutorul de stat, deşi notificat, nu a fost autorizat de către Comisia Europeană şi nici nu poate fi considerat a fi fost autorizat”, respectiv că „legea a fost adoptată cu ignorarea normelor europene în materie, ceea ce înseamnă că ea va produce efecte juridice anterior momentului primirii deciziei Comisiei Europene”.

Într-un raport comun asupra Legii pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti din 12 decembrie 2017, în conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice primeau spre dezbatere în fond cu Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti, ca urmare a cererii de reexaminare formulată de preşedintele României.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare şi a adoptat legea în ședința din 7 noiembrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat Legea în şedinţa din 28 noiembrie 2017, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în ziua de 12 decembrie 2017.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost prezenţi 23 de deputaţi din numărul total de 25 de membri, iar la lucrările Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au înregistrat prezenţa 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri.

La dezbaterile celor două comisii au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării cererii de reexaminare şi a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii, au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare a preşedintelui României şi adoptarea legii în forma prezentată de Senat.

Cu o producție de 13.856 kg/ha obținută de pe cele 10,4 ha însămânțate cu hibridul de porumb AQUAmax P9903, lot cu care, de altfel, Aedin Celzin, s-a și înscris în 2017 în concursul „Porumbul de Aur”, acesta a reușit să câștige trofeul cu același nume la categoria «Neirigat» și recunoaște că a avut parte de precipitații la momentul oportun, ploi care au susținut acest randament important.

Celzin a precizat pentru serviciul de comunicare al Pioneer că a respectat cu sfințenie tehnologia și că a semănat 62.000 de boabe germinabile la hectar... fix pe data de 1 aprilie 2017.

„Ca de obicei, am optat pentru arătură de toamnă, efectuată la sfârșit de octombrie, început de noiembrie, la adâncimea de 32 cm. În luna februarie am fertilizat cu TSP – 160 kg/ha, am pregătit terenul și am efectuat o trecere cu combinatorul. Pe 1 aprilie am semănat, 62.000 boabe germinabile/ha, și am aplicat 160 kg/ha complex triplu 16. După o săptămână, am aplicat primul erbicid, iar al doilea a fost aplicat în luna mai. La începutul lunii iunie am prășit și am aplicat 100 kg/ha uree substanță brută. Pot spune că pe tot parcursul procesului de vegetație, cultura a beneficiat de precipitații, aproximativ 400 ml, în lunile mai și iunie, iar cultura s-a dezvoltat foarte bine. Am recoltat în octombrie, am fost foarte mulțumit de hibridul P9903 și, bineînțeles, de producția obținută”, a declarat fermierul-campion Aedin Celzin.

În momentul de față, 95 la sută din suprafața cultivată cu porumb în țara noastră nu beneficiază de irigații. Din acest motiv, fermierii trebuie să aleagă cei mai buni hibrizi, astfel încât să aibă performanțe notabile și, implicit, producții care să îi mulțumească.

„Unul dintre hibrizii pe care noi îl recomandăm este AQUAmax P9903 – FAO 360, cel mai vândut hibrid semitimpuriu Pioneer din Europa. Prezintă o adaptabilitate deosebită în condiții de arșiță și secetă, are sistemul radicular foarte bine dezvoltat, cu un randament foarte bun al absorbției apei și elementelor nutritive. Oferă producții de excepție în zonele semiaride și semiumede din vestul și sud-estul țării”, spun cei de la Pioneer.

Aedin Celzin este unul dintre fermierii campioni ai companiei. Lucrează aproximativ 3.000 ha în județul Constanța, iar porumbul este a doua cultură ca importanță în ferma sa.

În magazinele Kaufland România, „prețul cărnii a rămas stabil și nu s-au înregistrat oscilații”, anunță vocile autorizate ale retailerului, la cererea redacției noastre, ca răspuns la comunicatul Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) potrivit căruia majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului produsului la poarta fermei.

Mai mult, se precizează în răspunsul transmis redacției noastre, în perioada aceasta există reduceri de preț la carne, din dorința de a stimula achiziția în luna ce urmează sărbătorilor de iarnă.

„Reamintim că facem toate eforturile de a susține producătorii locali prin diferite inițiative și suntem în același timp printre puținii retaileri care oferă la raft peste 50% de produse din România. În noiembrie 2017 am lansat, împreună cu Cooperativa Agricolă «Țara Mea», primul program național pentru carne de porc 100% românească, care crește prezența cărnii autohtone la raft, încurajează achiziția de la fermierii români și sprijină dezvoltarea acestora. De asemenea, în perioada 03-04.02.2018, susținem Caravana Campaniei naţionale de informare şi promovare «Alege Oaia», care se desfășoară în parcarea noului magazin Kaufland din Buzău, situat pe Bulevardul Unirii nr. 1”, se precizează în documentul transmis publicației noastre.

Reamintim că miercuri, 31 ianuarie 2018, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) anunța printr-un comunicat că majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului la poarta fermei.

„Este inadmisibil ca, în luna ianuarie 2018, preţul să fie mai mare faţă de luna decembrie 2017, lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociaţie şi solicităm sprijinul autorităţilor competente pentru a verifica aceste informaţii apărute în presă, privind explozia preţurilor de la raft. Creşterea de preţ nu se datorează unei creşteri din partea fermierilor, ci este o creştere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înţeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut”, atrăgea atenţia Mary Pană, preşedintele ACEBOP.

În acest context, reprezentanţii crescătorilor şi exportatorilor de bovine, ovine şi porcine din România solicită marilor lanţuri de magazine să revizuiască preţurile de la raft pentru a creşte atât consumul, cât şi preţul oferit producătorilor.

Conform sursei citate, în ultimele 30 de zile, preţul oferit fermierilor de marile lanţuri de magazine (care deţin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.

ACEBOP atenţionează asupra faptului că, la momentul actual, producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre la 4-5 lei/ kg, în timp ce la raft cumpărătorul plăteşte aproape dublu. În plus, preţul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kilogram, notează reprezentanţii fermierilor.