Recent, Eurostat a publicat date privind vânzările de pesticide în țările Uniunii Europene. Potrivit acestora, în 2022 a existat o scădere bruscă a cantității de pesticide vândută în Uniunea Europeană, în mare parte din cauza creșterii prețurilor.

Aproximativ 322.000 de tone de pesticide au fost vândute în 2022, în scădere cu 10% față de cantitatea vândută în anul 2021. Există o gamă largă de pesticide vândute în UE, principalele categorii fiind „fungicide și bactericide” (43% din volumele vânzărilor în 2022), „erbicide și insecticide ” (35%) și „insecticide și acaricide” (14%).

Dintre țările UE, Franța (21%), Spania (18%), Germania (15%) și Italia (14%) au înregistrat cea mai mare pondere a pesticidelor vândute în anul 2022. Aceste patru țări sunt principalii producători agricoli ai Uniunii Europene.

Între 2011 și 2022, au existat o serie de țări din UE care au înregistrat scăderi abrupte în vânzările lor de pesticide. Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Italia (-37%), Portugalia (-36%) și Grecia (-33%).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La consumul de produse de protecția plantelor România este pe locul 6 în Europa, conform raportului publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT. Datele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor), confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de exemplu în anul 2018 față de anul 2017). „În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). „Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en). În același timp, tot pe site-ul EUROSTAT (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1; Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia. Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole”, se arată într-un comunicat de presă al AIPROM.

Specialiștii din industria de protecția plantelor susțin că trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. „Astfel, în perioada 2011-2019 a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră. A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (de pildă, cereale). Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale, fiind astfel cerute recolte de calitate superioară”, apreciază specialiștii.

Totodată, presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura. Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și, prin urmare, și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare. „Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu”, se specifică în încheierea comunicatului transmis redacției Revista Fermierului de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Prin intermediul Jurnalului Agricol din data de 7 mai 2019, în baza datelor recepționate din teritoriu, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) admite că, în cazul zonei viticole Dealu Mare, ploile cu caracter torențial, intensificările de vânt cu aspect de vijelie și căderile de grindină înregistrate în perioada 27 aprilie – 2 mai 2019 au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor principali de viță-de-vie și estimează pierderi de producție cuprinse între 10 - 90%.

„În data de 30 aprilie, s-au înregistrat căderi masive de grindină în podgoria Dealu Mare (județele Prahova și Buzău), care au afectat lăstarii principali și, implicit, producția, diferențiat, în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifere”, se menționează în documentul primit la redacție. „În perioada 27 aprilie - 2 mai 2019, s-au înregistrat ploi cu caracter torențial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și căderi de grindină, în majoritatea arealelor viticole din România, care însă nu au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor, cu excepția plantațiilor viticole din podgoria Dealu Mare”.

Aceeași sursă mai precizează că starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 6.200 ha, plantații viticole amplasate în zona viticolă Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producție cauzate de căderile masive de grindină, cuprinse între 10 și 90 de procente.

Pe de altă parte, specialiștii desemnați să verifice situația în teritoriu afirmă că și în cazul plantațiilor care, la prima vizualizare, par afectate în proporție de 90%, se poate obține atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum și o producție de struguri pentru anul în curs de 10-30 % din producția planificată.

3.200 ha cu viță-de-vie, afectate în județul Prahova

Conform precizărilor făcute de sursa citată, ulterior căderilor abundente de precipitații, în data de 2 mai a.c., o echipă formată din specialiști de la Inspecția Vitivinicolă din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, directori ai DAJ Prahova și reprezentanți ai ICDVV Valea Călugărească s-au deplasat în zona afectată de grindină, începând cu localitatea Valea Călugărească, județul Prahova, și finalizând cu localitatea Gura Vadului, la limita cu județul Buzău.

Potrivit raportului preliminar întocmit, suprafața evaluată pe raza județului Prahova a fost de aproximativ 3.200 ha, iar gradul de afectare constatat a fost cuprins în intervalul 50-90%.

„Plantațiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească, de pe raza localității Bucov, sunt afectate într-o mai mică măsură (10-20%)”, au adăugat vocile autorizate ale instituțiilor menționate.

Din punctul de vedere al localizării geografice, cele mai afectate sunt plantațiile viticole din centrul viticol Urlați-Ceptura, amplasate pe raza orașului Urlați.

„O situație aparte o prezintă plantațiile din central viticol Urlați-Ceptura, în special pe raza localității Urlați, unde se estimează pierderi în plantațiile viticole de 90%”, au adăugat specialiștii deplasați la fața locului.

Pe de altă parte, în funcție de momentul dezmuguririi, cele mai afectate plantații sunt cele cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie, în special soiurile Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15-30 cm.

O veste bună este însă cea potrivit căreia cel mai puțin afectate sunt plantațiile cu soiuri cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de primă frunză vizibilă (BBCH 11).

„În plantațiile viticole, colecțiile ampelografice, poligoanele experimentale și loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantațiile amplasate la baza pantei și în prima treime a pantei, și creste până la 60% în plantațiile amplasate în treimea superioară a pantei și pe platou”, au conchis specialiștii prahoveni.

Daune similare și în podgoriile din Buzău

Potrivit aceluiași raport, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău a întreprins și ea o evaluare a pagubelor produse în centrele viticole ale zonei viticole Dealu Mare din județul Buzău.

Specialiștii care s-au deplasat acolo au constatat că suprafața afectată este de 3.000 ha, în centrele viticole Breaza, Pietroasa și Zorești, gradul de afectare fiind cuprins între 15-80%.

„La SCDVV Pietroasa, gradul de afectare este cuprins între 30% şi 50%, cele mai afectate fiind soiurile Tămâioasa românească, Feteasca regală şi Busuioaca de Bohotin”, au completat oficialitățile.

Conform precizărilor specialiștilor, distrugerile constau în ruperea totală sau parțială a lăstarilor și a inflorescențelor, fără să fie afectat și lemnul anual.

„Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative și generative ale viței-de-vie, dar cu pierderea parțială, și nu integrală, a producției de struguri din anul în curs și cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar care va permite diferențierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor”, au îndemnat la calm aceleași surse.

„Butucii se refac relativ ușor”

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de specialiștii din teritoriu, pe fondul rezervei de apă înmagazinate în solurile din toate plantațiile viticole afectate și a temperaturilor mari care se vor înregistra în luna mai, din mugurii neporniți de la baza cepilor sau a coardelor, din mugurii secundari sau terțiari, acolo unde complexul mugural nu a fost distrus în întregime, din mugurii dorminzi sau de la subsuoara frunzelor de pe lăstarii rupți de grindină vor porni lăstari a căror creștere va fi intensă.

„Având în vedere că grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetație, butucii se refac relativ ușor. La majoritatea soiurilor, dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1- 4 ochi (muguri) neporniți, în special de la baza cepilor sau a coardelor. De asemenea, aproape pe fiecare butuc sunt 1-3 lăstari neafectați de grindină, poziționați sub coardă. Refacerea aparatului foliar se poate produce, acolo unde este cazul, și din copilii formați din ochii situați sub punctele unde lăstarii au fost rupți de grindină (se consideră ca fiind efectul unui carnit). Pe acești copili pot apărea inflorescențe, asigurând compensarea parțială a producției”, precizează sursa citată.

Conform documentului, la întâlnirile cu reprezentanții societăților comerciale și cu producătorii particulari au fost stabilite scheme de tratament pentru protecția plantațiilor de viță-de-vie afectate, adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcție și de achizițiile de substanțe de combatere, deja efectuate de către producătorii de struguri.

În prima fază, specialiștii recomandă, prin intermediul raportului citat, aplicarea tratamentelor anticriptogamice.

„În scopul cicatrizării rănilor produse și al refacerii capacității de producție a acestor plantații, se va efectua un tratament fitosanitar cât mai repede posibil de la data căderii grindinei. Tratamentul se va efectua cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxiclorură de cupru 40% , Cu metalic din hidroxid de cupru 50%, Cu metalic 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obțin și cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb în doză de 2 kg/ha”, potrivit documentului primit la redacție.

În zonele de risc, în care făinarea viței-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica și un fungicid de contact pe bază de sulf în doză de 3 kg/ha, mai precizează sursa citată.

De asemenea, specialiștii recomandă aplicarea unei fertilizări foliare. Concret, în scopul refacerii aparatului vegetativ și generativ al butucului este necesară aplicarea de îngrășăminte foliare care au în compoziție atât macroelemente (N, P, K), cât și microelemente, în special bor. Momentul aplicării este la două săptămâni după producerea acestui eveniment, când peretele vegetal este suficient dezvoltat pentru a absorbi eficient elementele minerale.

Nu în ultimul rând, în viziunea specialiștilor, este necesară aplicarea de lucrări „în verde”. Mai exact, în funcție de posibilitățile tehnice și materiale ale fiecărui producător, se recomandă efectuarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacității vegetative și productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%.

„Refacerea butucilor se bazează pe tăierea «în verde». În acest sens, lăstarii se scurtează în «cepi erbacei» de 2-3 ochi . Lăstarii emiși din cepii erbacei se ciupesc când ajung la 20-30 cm pentru a grăbi maturarea lemnului și procesul de diferențiere a mugurilor de rod”, se mai menționează în document.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii, aflată în județele Buzău și Prahova, pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centre viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească.

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

„Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Potrivit Jurnalului Agricol întocmit de specialiștii ASAS, valabil până luni, 12 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin, pierderile rămânând și ele la nivelul înregistrat anterior: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), respectiv Muscat Ottonel (19%).

Nici culturile pomicole nu au pornit în vegetație, excepție făcând soiul de migdal Sandi și soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, respectiv speciile lonicera și socul de la ICDP Pitești Mărăcineni.

În ceea ce privește pierderile, la SCDP Constanța, la specia piersic, procentul mugurilor de rod afectați au fost de 21 la sută în cazul soiului Cardinal, la Springcrest (17%), la Redhaven (11%), Southland (17,5%). La specia cais, procentul de muguri de rod afectați sunt de patru la sută în cazul soiului Neptun, Goldrich (5%), Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să ne liniștească specialiștii ASAS.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește culturile de câmp, în cazul grâului şi orzului, starea lor de vegetație este în prezent în curs de decălire, în timp ce atacul de boli si dăunători este la un nivel staționar, la fel și pierderile.

Pomicultură

Starea de fapt în ziua de 12 februarie 2018

Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -1,4 grade Celsius; SCDP Băneasa 0,4 grade Celsius; Bistrița -0,9 grade Celsius; SCDP Constanța 0,4 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,8 grade Celsius; SCDP Geoagiu 1,3 grade Celsius; SCDP Iași -1,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -0,5 grade Celsius; SCDP Voinești -0,4 grade Celsius.

La piersic, în urma temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, în timpul zilei de 8 februarie 2018 la SCDP Constanța (temperatura maximă de 10 grade Celsius și temperatura minimă de 7 grade Celsius) s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi, la soiurile Springold și Springcrest.

La ICPD Pitești - Mărăcineni - la speciile lonicera și soc, din cauza temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, luni 12 februarie 2018, s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi.

Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură

Starea de fapt la data de 9 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absoluta): I. Podisul Transilvaniei (podgoria Tarnave 1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iasi -1,9 grade Celsius, podgoria Odobesti -0,3 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului -0,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa 1,0 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească -1,0 grade Celsius, podgoria Stefanesti -0,7 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat 2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar 3,6 grade Celsius).

Până la momentul raportării, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă - Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, recomandă specialiștii Academiei.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea de fapt la data de 10 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave -1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -3,3 grade Celsius, Podgoria Odobești -1,3 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -1,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,8 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -2,1 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar -1,7 grade Celsius).

Și în această zi de raportare, culturile viticole nu porniseră în vegetație, însă pierderile se mențin. În Podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, își mențin recomandările specialiștii ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim și de această dată ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea da fapt la data de 11 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (Podgoria Târnave -1,2 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (Podgoria Iași -2,8 grade Celsius, Podgoria Odobești -0,5 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -2,0 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -2,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,4 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -0,4 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar +1,4 grade Celsius).

Până la data de 11 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, rămân recomandările celor de la ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, cei de la ASAS au menționat ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Culturile de câmp

Analiza intervalului 9 februarie 2018 (ora 15:00) - 12 februarie 2018 (ora 14:00).

Deși temperaturile din perioada monitorizată au fost local mai scăzute decât cele din intervalul anterior de analiză, ele nu sunt de natură să creeze noi probleme culturilor de toamnă, în ciuda faptului că gradul de călire a scăzut destul de mult în intervalul precedent. Precipitații moderate au căzut sub formă zăpadă, dar grosimea stratului nou format nu a fost suficientă pentru o protecție termică decât în nordul Moldovei (unde era deja existent din intervalul anterior de analiză) și eventual în Dobrogea (http://www.meteoromania.ro/anm2/).

Temperatura aerului înregistrată la Fundulea a avut o valoare maximă de 8,8 grade Celsius la data de 9 februarie 2018, ora 16:00), respectiv o valoare minimă de - 0,6 grade Celsius în data de 11 februarie 2018, ora 9:00. În ceea ce privește precipitațiile cumulate în intervalul considerat, acestea au fost de 1,5 mm.

„În cazul rapiței, starea de vegetație se prezintă în felul următor: vulnerabilitate la eventuale noi valuri de frig. Cu privire la atacul de boli și dăunători, acesta este staționar, la fel și pierderile”, au menționat în încheiere specialiștii ASAS.

În România, acapararea terenurilor ar putea însemna inclusiv principalul factor pentru investiția directă în agricultură, în condițiile în care accesul la suprafețele arabile reprezintă un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, a declarat adjunctul șefului DG AGRI, Mihail Dumitru, în cadrul conferinței Eurosfat, care a mai spus că achiziția de terenuri agricole reprezintă în viziunea sa un subiect-capcană, alături de cel convergență-plăți directe.

„Din punctul meu de vedere, acapararea terenurilor este un subiect-capcană, cum subiect-capcană este și discuția pe viitor a continuării convergenței (n.r. - plăților directe ș.a.)”, a afirmat Dumitru, vineri, 28 aprilie 2017, la București. „Este o reală problemă acapararea terenurilor, dar noi vorbim într-o logică europeană, una care ține de libera circulație – una dintre cele patru libertăți fundamentale. Problema accesului la teren este un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderare”.

În viziunea oficialului european, România trebuie să definească foarte bine conceptul de acaparare a terenurilor și să delimiteze foarte clar aspectele pozitive și negative, tangente acestui fenomen.

Mihail Dumitru, cunoscut pentru pozițiile sale tranșante, a adăugat că românii ar trebui să se ferească de populism atunci când vine vorba despre acest acapararea terenurilor - subiect-capcană, așa cum îi place birocratului să-l definească - aspect care s-ar putea transforma într-unul nefavorabil pentru statul român.

„Acapararea terenurilor poate însemna principalul factor pentru investiția directă în agricultură. Dacă îl tratăm de pe o poziție pur naționalistă, populistă, acapararea terenurilor este văzută ca «au venit străinii și ne-au luat terenul; ne-au cumpărat țara». Fiți foarte atenți când discutați cu acest concept al acaparării terenurilor. Fără îndoială, există în fiecare stat membru tendința de a păstra baza productivă, agricolă, în controlul național. Însă, încercați să definiți limitele între care acest lucru este profitabil pentru stat sau este în defavoarea statului respectiv”, a adăugat adjunctul șefului DG AGRI.

La mijlocul anului trecut, Adrian Rădulescu, fost șef al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, unul dintre artizanii achiziției de teren pentru ferma de la Nana aparținând fostului șef de stat, Traian Băsescu, și apropiat al zonei politice de care și Mihail Dumitru a fost la un moment dat apropiat, afirma că nu mai puțin de 70 de procente din înstrăinările de teren sunt făcute către fonduri de investiții care fac speculații financiare cu suprafețe arabile, le arendează sau le comercializează în funcție de interes.

„La ora asta, poate puțin dintre dumneavoastră știu, și când am auzit, am fost pur și simplu șocat: aproape 70% din vânzările de teren către firmele străine sunt fonduri de investiții care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenuri, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în cumpărarea de terenuri. Ei trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții – imobiliare, de altă factură, nu terenuri. (...) M-aș bucura din tot sufletul (...) să încercăm să modificăm cât de rapid putem această lege (n.r. - Legea 17/2014)”, a punctat Rădulescu.

Acesta a precizat totodată că dacă, în acest moment, un investitor autohton sau străin dorește să achiziționeze teren, au mai rămas disponibile doar parcele și bucăți. În plus, Rădulescu a afirmat că acolo unde arendașii români au terenuri în suprafață mai mare și apar disponibilități de vânzare în interiorul exploatațiilor acestora, i se pare corect ca ei să aibă dreptul de preemțiune, fără a mai merge nici la Primărie și nici prin altă parte să-și caute dreptatea. În plus, românii ar trebui și ei să aibă acces la credite performante, astfel încât să facă față afluxului de străini cu disponibil în bani.

„Nu vom discuta niciodată de vânzarea terenurilor în România pentru români, atâta timp cât arendașul sau acel specialist care se stabilește într-o comună nu va avea acces la un credit agricol garantat numai cu terenul și pe minimum 30 de ani; restul sunt povești de adormit copiii”, a concluzionat fostul oficial de stat.

Convergența nu trebuie judecată doar prin prisma subiectului plăți directe în agricultură

În aceeași cheie a subiectelor-capcană a tratat Mihail Dumitru și aspectul convergenței. El a precizat că dacă vom cădea în cursa judecării convergenței doar prin prisma plăților la hectar, a tratamentului inegal a statelor din ultimele valuri de aderare față de țări cu ștate mai vechi în UE, vom scăpa din vedere contextul actual al discuției „contribuabil net-beneficiar net”, adică exact acele aspecte care par să țină agenda discuțiilor privitoare la viitorul bugetului comunitar afectat de Brexit, post-2020.

„Ideea convergenței este una cu încărcătură emoțională puternică. Noile state membre au acest sentiment că sunt tratate în mod inegal față de celelalte țări din UE. Să punem acest lucru în contextul discuției despre viitorul buget comunitar. Acesta se va discuta în termenii contribuabili neți-beneficiari neți. Ideea Uniunii Europene este cea de solidaritate, că statele membre s-au unit pentru a ajuta toate popoarele europene să se dezvolte, să crească convergența, să avem pace pe continent, să nu ne mai batem între noi și să trăim cu toții bine. Dacă se intră în logica convergenței, se intră în logica «vreau să fiu tratat egal, în consecință dați-mi și mie aceiași bani». De regulă, ideea convergenței se judecă printr-un indicator foarte simplu, și anume nivelul plăților directe la hectar. Acesta s-ar putea să fie un subiect fals, pentru că s-ar putea să fie alte elemente pe care trebuie să le luați în considerare atunci când faceți asemenea analiză, a exista sau nu un element de defavorabilitate între statele membre, privit exclusiv din punctul de vedere al plăților la hectar”, a conchis Dumitru.

Anul trecut, Executivul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș dădea publicității Programul de Convergență 2016-2019, elaborat pe baza Regulamentului (CE) Nr. 1466/1997 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului şi Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Programul de Convergenţă era realizat ținând cont de Codul de conduită referitor la Specificaţiile privind Implementarea Pactului de stabilitate şi creştere şi la Liniile orientative pentru formatul şi conţinutul Programelor de stabilitate şi de convergenţă din 3 septembrie 2012.

„Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de convergență reprezintă o componentă a Semestrului European care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare. Semestrul European este instrumentul principal pentru Strategia Europa 2020, instrumentul preventiv al Pactului de stabilitate şi creștere (amendat prin intrarea în vigoare, în data de 13 decembrie 2011, a pachetului de 6 acte comunitare), al Procedurii de dezechilibre macroeconomice şi al Pactului Euro Plus”, se preciza în document.

Aceeași sinteză de raport arăta că țara noastră a realizat în anul 2015 un deficit structural al bugetului general consolidat de 0,3% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanța în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM). România a atins ținta privind OTM de 1% din PIB în anul 2014, mai devreme decât era anticipat.

„Comisia Europeană a constatat în analiza amănunțită din cadrul raportului de țară că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, au fost identificate riscuri privind pozitia investițională netă, inițiative parlamentare care pot afecta sistemul bancar și politicile fiscale prociclice”, au adăugat autorii raportului.

Programul de convergență ediția 2016 avea la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare și cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018. Actuala planificare bugetară națională estimează un deficit bugetar ESA de 2,9% din PIB pentru anii 2016 și 2017. De asemenea, se așteaptă o abatere de la OTM în anii 2016 și 2017, în principal ca urmare a reducerilor de taxe și impozite aprobate prin noul Cod fiscal și majorărilor salariale sau ale unor drepturi de asistență socială aprobate în anul 2015.

„Guvernul României își menține angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită în urma realizării unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență, totodată ținând cont de îndeplinirea criteriilor nominale și reale de convergență”, precizau tehnocrații în document.

Potrivit raportului „România – Rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, țara noastră este una din cele care a beneficiat din plin de instrumentele PAC, primind din 2007 și până în 2013 investiții de 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Raportul Comisiei din 2014 cuprinde numeroase realizări ale acestei politici în România: plățile directe au sprijinit un milion de beneficiari, fondurile de dezvoltare rurală au promovat practici agricole durabile și au îmbunătățit potențialul diferitelor sectoare și filiere agro-industriale, resursele publice injectate au stimulat creșterea economică și au creat locuri de muncă în zonele rurale, încurajând și tinerii fermieri.

Totodată, se mai precizează în raportul dat publicității odată cu atelierul Eurosfat, România a fost dată ca exemplu de bune practici în ceea ce privește acțiunile de corectare a constatărilor de audit ale Comisiei și ale Curții de Conturi și a fost de asemenea lăudată pentru flexibilitatea cu care și-a adaptat plățile directe și programele de dezvoltare rurală la necesitățile sale specifice.

Orientările viitoarei PAC, așa cum se conturează în această etapă incipientă a dezbaterilor pe plan european, conțin multe elemente de oportunitate pentru România, în special din prisma valorizării fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a susținerii în continuare a dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate (LEADER), a stabilirii priorităților cu măsuri sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.

În prima jumătate a lui 2019, țara noastră va prelua, pentru prima dată de la aderarea la UE în 2007, Președinția rotativă a Consiliului UE. Acest rol plasează România în fruntea conducerii comunității europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de șase luni, țara noastră va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcționării corecte a Uniunii și stabilirea priorităților acesteia. Din această postură, România va putea promova ca prioritate în consultările din diverse consilii elemente ce țin de reforma PAC – atât de poziția acestei politici în arhitectura generală a fondurilor europene, cât și aspecte tehnice (ex. Convergența plăților directe pe suprafață post 2020) și tematice (asocierea fermierilor, accesul la piață a fermelor mici și mijlocii, dezvoltarea noii generații de fermieri și educația vocațională agricolă etc).

Instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu opt procente și consiliile județene cu șase la sută, se precizează în secțiunea a II-a a Raportului anual de analiză și prognoză - România 2017, întocmit de Societatea Academică din România (SAR).

„Harta Corupției Județene întocmită de Societatea Academică din România arată că la un nivel de absorbție de sub 8% până în anul 2013, s-au înregistrat 11% cazuri ce implică fonduri europene, iar dintre acestea 37% sunt condamnări ale unor persoane cu funcții publice. Instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu 8% și consiliile județene cu 6%”, se precizează în partea a II-a a raportului. „Analiza situației românești, dar și comparația cu vecinii – față de care reprezentăm un record negativ absolut – duce la trei recomandări de bun simț: transparență totală, indicatori de parcurs și profesionalizarea resurselor umane sau metafora cu «absorbția zero» va deveni «avans zero» în termeni reali, dacă nu nominali”.

Pentru a obține și punctul de vedere al conducerii APIA, l-am contactat telefonic pe bosul agenției, Adrian Pintea. Domnia sa a fost rezervat în declarații și a precizat că va parcurge cu atenție documentul, urmând ca, ulterior, acesta să ofere un punct de vedere cu privire la aspectele care țin de instituția pe care o conduce.

”Aș fi curios să văd și eu acest raport”, a declarat pentru Revista Fermierului șeful APIA, Adrian Pintea. „Acum nu știu despre ce este vorba. Să-l văd și eu”.

Unul dintre cele mai noi cazuri de corupție semnalate de DNA la nivel local APIA este și cel al inculpatei I.C.I. Mai exact, spun procurorii DNA într-un comunicat de presă, în perioada 2011-2013, inculpata I.C.I, în calitate de funcționar în cadrul APIA – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăți, a sprijinit o persoană să obțină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafață de pământ de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.

„Concret, ajutorul acordat de funcționarul APIA a constat pe lângă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc). În contextul derulării prezentei anchete penale, la data de 16 mai 2016, inculpata I.C.I. a încercat, prin corupere, să-l determine pe fermierul respectiv să dea declarații mincinoase referitoare atât la obținerea sprijinului nerambursabil cât și cu privire la utilizarea sumelor de bani, respectiv pentru curățarea pășunilor. În cuprinsul declarațiilor de avere, depuse în anii 2015 și 2016, inculpata I.C.I. a omis, cu știință, să menționeze că are un drept de proprietate asupra unui imobil”, se arată în comunicat.

2007-2013, perioadă propice pentru investițiile în agricultură

Raportul SAR nu este însă totalmente negativ la adresa agriculturii. Potrivit acelorași date SAR, la nivel de țară, pe exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat cea mai eficientă și utilă absorbție a fondurilor europene (conform evaluării experților) în zona investițiilor, cum sunt infrastructura și agricultura, precum și în cea din zona patrimoniului public, ca de exemplu restaurarea obiectivelor istorice – cu efecte pozitive pe zona productivă din sectorul turismului.

Pe de altă parte, zona de intervenție cu cea mai slabă performanță (evaluată după impact, nu volumul absorbției), spun academicienii, este totodată și cea de importanță strategică pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung, și anume resursa umană.

A doua secțiune a raportului compară atât cantitativ, cât și calitativ procesul de absorbție a fondurilor europene, la nivelul statelor membre.

Conform datelor raportului, chiar dacă am înregistrat creștere economică în perioada 2007-2015 (PIB per capita 43% față de media UE versus 57% din media UE), riscul să ratăm demersul de dezvoltare este mare, similar cu al Greciei.

„Absorbția nu este o condiție suficientă pentru ca România să recupereze decalajele de dezvoltare față de media Uniunii Europene (UE): în loc de dezvoltare riscăm să obținem creșterea inegalităților sociale, cheltuirea resurselor înspre zone gri în care mai degrabă corupția și inefciența sunt reguli sau risipirea banilor. Suntem oare în această situație? Am reușit să punem mecanisme în funcțiune care să cheltuiască cu folos banii europeni și să se autoregleze? Care sunt în continuare punctele slabe ale modului de a elabora politici publice indiferent de sursa de finanțare? Deși în 2007 PIB per capita în România, exprimată în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), era 43% din media UE, iar la sfârșitul anului 2015, PIB per capita era de 57% din media UE, există exemplul negativ al Greciei care arată că demersul de dezvoltare poate fi ratat chiar în prezența creșterii economice”, se mai arată în document.

Nu în ultimul rând, raportul relevă faptul că la mai bine de un deceniu de la perioada de pre-aderare (2005-2007), țara noastră se confruntă cu aceleași probleme structurale, conform Acordului de Parteneriat cu România, amintind aici și agricultura ineficientă.

„Dacă în 2005-2007 principalele probleme pe care le identifcase Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND) erau concentarea în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cultură antreprenorială scazută, intensitate energetică ridicată, infrastructură degradată și ineficientă, management neadecvat al mediului, agricultură ineficientă, adaptabilitate redusă a forței de muncă, sărăcie și excluziune socială și capacitate administrativă insufcientă, la 10 ani de la constatarea și finanțarea acestor probleme structurale, Acordul de Parteneriat cu România menționează aceleași probleme și ni se cer politici publice care să li se adreseze”, spun cei din SAR.

România: penultimul loc din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură

Un alt document dat publicității recent releva un alt fapt îngrijorător: deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană.

Poate însă cel mai important aspect este acela că România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură, baza fiind reprezentată de banii proveniți prin PNDR și PAC, generator neîntrerupt de corupție la nivelul agențiilor de plăți.

„România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea completă, deoarece o mare parte din investiţiile în agricultura din România vin din programe ca Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau Politica Agricolă Comună care sunt finanţate în mare parte din bani europeni”, spun specialiștii PwC într-o analiză recentă.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.

În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.

La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.

Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.

Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.

Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.

În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.