Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.
Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.
Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.
„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.
Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.
„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.
Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.
Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.
Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.
