Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Cu oficialul LAPAR, am aprofundat și problematica Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, precum și a volatilității prețurilor materiei prime de origine agricolă la nivel național și regional, precum și a situației recapitalizării fermierilor din nord-estul României, după seceta din 2015.

Revista Fermierului: Fermierii români ar putea rămâne fără subvenții agricole, ca urmare a lipsei cadastrului național (intabulării suprafețelor din extravilan). Cadastrul gratuit, în vederea intabulării, pentru terenurile din extravilan și intravilan, cu costuri acoperite de la bugetul de stat pentru toate lucrările de cadastrare, ar urma să fie definitivat prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”. Aici apare însă o contradicție: plata pe fermă, din 2018, versus definitivarea programului de cadastru până în 2023. Care ar trebui să fie viziunea României, din punctul de vedere al fermierilor LAPAR, de rezolvare a impasului care se conturează din ce în ce mai clar la orizont?

Daniel Ciobanu: Din câte știm, până în prezent, Programul național de cadastru si carte funciară prin care se efectuează cadastrul general, gratuit, are rezultate foarte slabe. Pe site-ul ANCPI, avem o prezentare de la 31 decembrie 2017 care ne arată că prin program s-a terminat cadastrarea a circa 200.000 ha teren extravilan, ceea ce este extraordinar de puțin. Asta ne arată că, până în anul 2023, cadastrarea generală nu se va definitiva.

Consider că este obligatoriu ca România să ceară o derogare din timp, să anunțe situația, în cazul în care ni se va mai accepta acest lucru. Noi știm că și în 2015, tot la cererea și în baza dovezilor prezentate, am primit prelungirea până în 2020, cu angajamentul ca, din 2018, cum era prevăzut în Ordonanța 3/2015, să fie operate datele cadastrale conform regulamentului european; acolo unde este disponibil, cadastrul să fie folosit.

Ne aflăm într-o situație ciudată, însă. Intabulările făcute până în prezent nu prea corespund cu pozițiile din intabulările vechi. Astfel, la cadastrul general se produce o reașezare. Cadastrul vechi nu se poate folosi, iar cel din programul național lipsește cu desăvârșire. S-a încercat introducerea de către Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață a APIA, în proiectul de modificare a Ordonanței 3/2015 (n.r. - prin OUG 4/2018), a acestui cadastru general, acolo unde este disponibil. Argumentele prezentate de noi au fost, poate, mai puternice și s-a renunțat, cel puțin pentru anul acesta. Astfel, s-a scos din anexa I a Ordinului 619/2015 (n.r. - modificat prin Ordinul 38/2018) adeverința de la primărie – cadastru și articolul 33 din OMADR 619/2015. Am mai sărit un an, dar nu am rezolvat problema.

R.F.: Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom avea definitivat cadastrul general pentru suprafețele din extravilan?

D.C.: Nu știm ce se va întâmpla, pentru că nu ne răspunde nimeni, deocamdată. Am adresat întrebări către oficialii din minister (n.r. - Agriculturii) și așteptăm răspunsurile. Dacă le vom primi în timp util, fiți siguri că suntem interesați. Cu o jumătate de gură, la o întâlnire pe care am avut-o în a doua săptămână a lunii februarie, la Ministerul Agriculturii, o doamnă director ne-a comunicat că nu vom scăpa de acest cadastru general. Nu vom scăpa, dar nu este vina noastră că nu se face. Își doresc asta și proprietarii, arendatorii, și noi, arendașii. MADR, declarativ, spune „da”, că își dorește cadastrul general. Ce facem însă în situația în care nu se reușește până în 2020 intabularea sau respectarea angajamentelor față de cei care au finanțat o parte din acest program? O parte a sa este finanțată din fonduri de la Comisia Europeană.

R.F.: Nevoile financiare pentru realizarea cadastrului general sunt uriașe. Vorbim de miliarde de euro. Or, tocmai lipsa banilor a făcut ca, până în prezent, și pentru proprietari să fie greu să se realizeze acest demers.

D.C.: Dacă nu se vor face modificări pe legi, cele pe care le au la dispoziție cei care lucrează la acest cadastru, nu știm dacă se vor rezolva problemele tehnice. Ca exemplu, persistă această problemă a moștenirilor, a dezbaterilor, a succesiunilor. Pe legile actuale, termenele sunt foarte lungi sau, poate, cei implicați nu se prezintă niciodată în fața autorităților notariale sau judecătorești. Cum să rezolvăm problemele acolo unde sunt mai mulți puși în posesie, acolo unde suprafața pe care s-au emis titluri este mai mare decât suprafața fizică? Reală?

R.F.: PAC. Prin intermediul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, taxează cumva implementarea înverzirii în cadrul PAC 2014-2020 și o identifică, în urma unei consultări publice, ca fiind elementul „cel mai împovărător și complex”. Cum vede LAPAR această schimbare de viziune, în contextul general al rolului pe care îl va avea țara noastră în remodelarea PAC post-2020?

D.C.: LAPAR este îngrijorat de puterea de decizie pe care o au unele state, implicit de cum anume va arăta acel plan strategic, care trebuia început măcar din noiembrie, dacă nu dinainte; se cunoșteau direcțiile principale. Fermierii români au avut deja experiențe neplăcute cu cuponiadele etc. Decizia politică a dăunat tot timpul bunului mers al funcționării exploatațiilor în România. De aceea am dat exemplul cuponiadei, pentru că deciziile se iau în funcție de numărul de voturi.

Dacă nu facem ceva simplu, ca să poată fi și înțeles, și care să aibă și viitor... La ce folosește că s-au dus bani pe fermele de subzistență? De ce n-am învățat fermierii mici să se unească în mici forme asociative, ca să poată funcționa peste 10 ani? Peste 20 de ani? Argumentul care ar trebui să-i convingă pe aceștia este faptul că exploatațiile mici „mor” în toată Europa. Este și exemplul Franței. Acolo, în 20 de ani, „au murit” 50.000 de exploatații, din cauză că este foarte greu să ții pasul cu cheltuielile impuse de înverzire, de PAC. Avem atâtea situații! O exploatație este obligată să respecte reguli PSI, de mediu, de protecția muncii. Fiecare aduce cu sine o cheltuială sau un angajat și ești obligat la sume suplimentare.

În fermă, factorul de ponderare care privește existența covorului vegetal este de 0,3! Ne dă peste cap rotația!

Revista Fermierului: Să ne orientăm puțin atenția și către exploatația dumneavoastră. Ce suprafață lucrați în prezent, care este structura de cultură și cu ce fel de probleme vă confruntați?

Daniel Ciobanu: În momentul de față, lucrez 300 ha, iar structura de cultură este cea clasică: porumb, floarea-soarelui, rapiță. Pentru că m-ați întrebat de probleme, acum apare o componentă nouă, și anume acest covor vegetal care ne dă peste cap rotația. De aceea, am ținut foarte mult la acele opt săptămâni de după răsărire (n.r. - în modificarea Ord. 619/2015). Mai exact, pe conținutul Ordinului 619/2015, LAPAR a insistat să rămână sintagma „stratul vegetal de la culturile secundare trebuie să acopere terenul până la 1 martie și cu derogare până la 15 aprilie” în condițiile în care, la altă poziție, este stabilit că „stratul vegetal trebuie să acopere terenul opt săptămâni”, problema fiind de când curge termenul de opt săptămâni. S-a stabilit ca termenul de opt săptămâni să curgă de la data la care fermierul notifică APIA că a înființat cultura secundară, iar din acel moment să curgă perioada de opt săptămâni. Să facem un exercițiu de imaginație – toamna, însămânțăm tandemul rapiță-grâu. Acum apare și covorul vegetal, egal ca paritate în ceea ce privește suprafața semănată ca factor de ponderare, adică 0,3. La o exploatație de 300 de hectare, ai peste 50 ha de covor vegetal. Alături de 150 ha care era media culturilor de toamnă grâu-rapiță, deja am ajuns la 200 ha; este greu să faci rotație, este greu să faci diversificare.

R.F.: Pentru că ați amintit de cereale, în toamna anului trecut cât grâu ați însămânțat?

D.C.: 90 de hectare

R.F.: Dar porumb și rapiță?

D.C.: În jur de 100 ha, respectiv 50 de hectare, restul fiind acoperit de cultura florii-soarelui.

R.F.: Ați semănat și culturi verzi?

D.C.: Am semănat soia, însă este o cultură perdantă. Eu nu-mi pot permite la o exploatație să ies în pierdere.

R.F.: Ați valorificat producția obținută anul trecut la recoltă sau vindeți în perioada iarna-primăvara 2018?

D.C.: Vând acum, nu am comercializat în toamnă, și vând prost. Este primul an (și toată Europa este îngrijorată) când nu avem o creștere de preț care să justifice costurile de depozitare. Piața este saturată sau manipulată. Rusia a avut două ierni favorabile de export. Globalizarea ne afectează. Franța nu poate exporta.

R.F.: Vindeți direct marfa sau vin cumpărătorii la dumneavoastră?

D.C.: Direct nu se poate vinde. Comercializăm prin intermediari.

R.F.: Costurile transportului sunt ale cumpărătorului sau ale dumneavoastră?

D.C.: Sunt variante diferite. Fie sunt ale cumpărătorului, fie, ca în cazul nostru, al comercializării directe către Agricola Bacău. Această ultimă variantă, cu transportul plătit de fermier, este una dezavantajoasă pentru noi. De aceea, preferăm să-l vindem intermediarului, care, oricum, are contract și el cu această firmă și obține un preț mai bun. Noi, direct la Agricola, nu putem vinde. Acesta este jocul pieței.

R.F.: Dacă ar exista o soluție de a transporta cerealele pe calea ferată, la costuri optime pentru producători, ar fi mai bine?

D.C.: Costul până la cea mai apropiată facilitate de încărcare pe calea ferată mă costă cu camionul o treime din cât m-ar costa până la Constanța, pe rutier; un leu până la Constanța, 0,30 lei până la Bacău. Nu se justifică investiția.

Au existat înainte bazele de colectare/consolidare Comcereal care aveau acces la calea ferată și care, la ordinul Băncii Mondiale, au fost dirijate către anumiți cumpărători. Nu mai știm cui aparțin acum.

R.F.: Cum ați ieșit din iarnă?

D.C.: În afară de fermierii afectați de seceta din 2015, o parte ne-am mai revenit. În schimb, sunt colegi de-ai noștri, de la Botoșani, spre exemplu, din jumătate de județ, de la Vaslui, care au prins al treilea an de secetă. Pe aceia nici nu-i putem întreba cum le este, pentru că le este greu, cu tot ajutorul dat la acel moment și care face obiectul unui scandal prin presă (acele proceduri pe care unii colegi nu le-au respectat, deși erau publice).

Personal, am avut șansa unor ploi mici, care ne-au ținut pe linia de plutire. Deficitul de apă din sol din martie 2017 a fost foarte mare și s-a menținut din 2015 încoace (a plecat de la 1.500 mc și am ajuns pe la 2.000 mc în 2017).

Pentru a sintetiza, cei mai mulți fermieri s-au redresat după acea secetă mare din 2015.

În România, diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb prin platforma digitală Smart și potrivită fiecărei parcele din exploatație, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură –, față de producția pe care fermierii din centrele de testare au obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei, a fost, în medie, de 1,3 tone, a declarat directorul de Marketing și Strategie al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova, Daniel Stanciu, cu ocazia conferinței de lansare a noului produs informatic.

Vocile autorizate din interiorul companiei au precizat oficial că platforma digitală Smart vine în ajutorul fermierilor cu o serie de soluții inovatoare pentru creșterea producției de porumb pe aceeași suprafață. Cu ajutorul acestui nou produs informatic, fermierii beneficiază de recomandări privind alegerea hibridului de porumb în funcție de tipul de sol și de mediul de cultură, la densitatea optimă pentru a avea profitabilitate maximă. Productivitatea culturii poate crește cu până la 30%, arată datele din centrele tehnologice Dekalb.

„Discutăm, în primă fază, de o densitate recomandată unui hibrid care să fie adaptat condițiilor din fermă, de o densitate potrivită parcelelor și nu întregii ferme. Așadar, venim cu o soluție care o să le recomande fermierilor densitatea potrivită, parcelă cu parcelă. Trecem din faza de catalog, în care aveam o densitate recomandată în caz de irigat/neirigat, la una mult mai specifică, și anume problematica fermei. Începem să personalizăm aceste soluții și să oferim fermierilor cea mai potrivită soluție din punct de vedere genetic, dar și de tehnologie pentru fermă. Cu această ocazie (n.r. - lansarea oficială în România a Dekalb Smart), a fost prezentată și soluția de monitorizare a culturilor prin satelit pentru hibrizii Dekalb. Așadar, după ce înființăm cultura, vom putea să urmărim din satelit imaginile parcelei și să vedem exact ce se întâmplă acolo din punctul de vedere al vegetației. Astăzi lansăm un concept și îl lansăm pe cale digitală. Începem o revoluție digitală în agricultură”, a precizat Stanciu. „Bazat pe informațiile provenite din cercetare, potrivit cărora 19% din rezultatul de producție este determinat de alegerea hibridului și 8 la sută din potențialul de producție poate depinde de densitatea la semănat, adică aproape 30% din potențialul de producție este influențat de hibrid și de densitate, aceste două analize au stat la baza conceptului Dekalb Smart – semănat”.

„În urma rezultatelor pe care le-am obținut în cele 37 de locații la nivel european, din care 10 în România, am identificat care este densitatea optimă care poate oferi fermierilor cea mai bună profitabilitate. Ne-am uitat pe curba de producție și am selectat fix densitatea care se potrivește. (...) Bazat pe rezultatele din centrele de testare, plusul de producție pe care densitatea recomandată de Dekalb a adus-o fermierului la nivel european a fost de 1,6 tone, diferență maximă. (...) Restrângem aria rezultatelor și mergem către România. Am avut o serie de 10 locații în care am testat hibrizii în diferite variante de densitate. Diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură – a fost de 1,3 tone față de producția pe care fermierul a obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei. (...) În peste 90% din cazurile în care noi am testat densitatea Dekalb versus densitatea fermei, am câștigat, iar plusul de producție a fost considerabil”, a adăugat oficialul companiei.

Cultura este monitorizată constant cu ajutorul imaginilor din satelit, care semnalează apariţia problemelor provocate de diverși factori, au adăugat oficialii companiei printr-un comunicat de presă, transmis ulterior lansării oficiale. Pornind de la consistența vegetației verzi, imaginile din satelit pot semnala probleme precum dezvoltarea neuniformă a culturii, cauzate de factori pedoclimatici, boli, dăunători sau alte accidente, în perioada de vegetație.

„Fermierii caută în permanență metode pentru a-și mări productivitatea. Găsirea și dezvoltarea soluțiilor optime fac parte din activitatea zilnică a specialiștilor noștri. Prin utilizarea tehnologiei și a noilor soluții digitale din agricultură, fermierii pot să își maximizeze profitul, să aibă mai multă predictibilitate în privința evoluţiei culturilor, dar și să facă o agricultură sustenabilă. Dekalb Smart vine în întâmpinarea fermierilor și îi ajută să-și eficientizeze tehnologia de cultură și, totodată, să îmbunătățească profitabilitatea culturii de porumb. Astfel, suntem prima companie de semințe certificate din România care aduce pe piața autohtonă o soluție personalizată în funcție de nevoile specifice fermierilor”, a declarat, la rândul său, Octavian Chihaia, director general al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova.

Toate informațiile sunt accesibile fermierului pe telefonul mobil, tabletă sau pe calculator.

Soluțiile au fost testate cu rezultate remarcabile la centrele tehnologice Dekalb în Europa, unde sunt semănate anual 700 de hectare de loturi, prin utilizarea de înaltă tehnologie. Aici, hibrizii de porumb Dekalb au fost testați în toate condițiile pedologice, la diferite densități, fiind colectate peste 1.000 de observații cu date pentru fiecare hibrid. În urma rezultatelor obținute, specialiștii au creat o serie de soluții inteligente reunite sub denumirea Dekalb Smart. Tehnologia dezvoltată pentru culturile de porumb a fost testată cu succes în 2017, în 12 state europene, printre care: România, Franța, Ungaria, Spania și Italia, țări mari cultivatoare de porumb.

Dekalb Smart poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu acces la internet

Versiunea Dekalb Smart este deja disponibilă, iar aplicația pentru mobil urmează să fie disponibilă în scurt timp. România este printre primele țări europene în care este lansată noua tehnologie.

Printre primii în Europa, fermierii români își vor putea monitoriza, chiar și de pe propriul smartphone, toate parcelele de porumb și vor putea fi la curent cu tot ce apare în teren, indiferent de locul unde se află. În România, clienții Dekalb vor putea beneficia de unul dintre cele două pachete ale soluției Dekalb Smart: Freemium și Silver.

Dekalb și-a început activitatea prin cooptarea celor mai buni specialiști în ameliorare și tehnologii din cadrul principalelor programe de la nivel european, care au alcătuit programul de ameliorare comun al mărcii Dekalb cu scopul de a le furniza agricultorilor europeni sămânță de înaltă calitate. Angajamentul Dekalb pe linia de inovații reprezintă generarea continuă de soluții care îi ajută pe agricultori în demersul lor de maximizare a producției de semințe de primă calitate cu ajutorul unor echipamente care generează recomandări de semănat, în funcție de cerințele fiecărui producător, tehnologii avansate de supraveghere a condițiilor de dezvoltare a culturii, optimizând rezultatele din teren cu o precizie care merge până la un metru pătrat.

Conceptul Dekalb Smart, dezvoltat la nivel de proiect-pilot în 2017 în întreaga Europă cu rezultate excelente, este un program inteligent care generează soluții personalizate pentru optimizarea culturilor de porumb, de la selectarea sămânţei, semănat rată variabilă, tratamente adecvate, monitorizare și administrare diferențiată per tipuri de solă, pentru a optimiza cultura fiecărui fermier în parte, utilizând aplicații și tehnologii inteligente de lucru. Până în 2019, acest concept va fi disponibil pe principalele piețe europene, România fiind printre primele care îl poate accesa, alături de Franța, Spania, Ungaria și Italia. În România, Dekalb le oferă fermierilor produse și tehnologii de ultimă oră, precum și servicii de consultanță de specialitate, asumându-și rolul în educație și avangardă, în calitate de partener premium al fermierilor români. Dekalb este marcă înregistrată a Monsanto Technology LLC.

Cu o cerere de aproape 50.000 de capete de suine din rasele Bazna și Mangalița (circa 45.000 de capete, cifră vehiculată în cadrul ultimei sale conferințe de presă chiar de către ministrul Agriculturii, Petre Daea), solicitări venite de la 5.094 de crescători, dar cu doar 188 de fermieri români care încă deţin material biologic al raselor-vedetă de porci, oficialul guvernamental mărturisește că programul (n.r. - schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele specificat mai sus) are nevoie de timp, urmând să se desfășoare de-a lungul a opt ani, astfel încât nevoile să fie acoperite.

Chiar și în atare condiții, șeful MADR dă asigurări că necesarul va fi acoperit la timp, astfel încât consumatorii să aibă cât de curând pe rafturi produse realizate din carnea acestor porci.

„Spuneam de la bun început: România, din nefericire, a abandonat aceste două rase. Prin grija multora din România - şi în situaţia asta se află 188 de fermieri sau de crescători care au material biologic - prin grija lor, prin multiplicarea materialului biologic (n.r. - vom face faţă) la toate solicitările pe care le au cei care s-au înscris în program (...) Însă sigur, ştiţi foarte bine că acest porc nu creşte peste noapte, iar în perioada asta unii cresc şi ajung la 130 de kilograme, alţii se reproduc, luăm purceii şi îi distribuim. Îi vom avea în timp”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, cu ocazia participării sale marţi, 6 martie 2018, în satul Nou, comuna sibiană Roşia, la prima livrare de purcei de la un furnizor către un crescător în cadrul programului guvernamental de susţinere a creşterii raselor autohtone Mangaliţa şi Bazna.

Ministrul cabinetului Dăncilă a arătat, de asemenea, că instituția pe care o păstorește ]i va stimula şi pe cei 188 de crescători actuali să îşi mărească efectivul-matcă, pentru a putea spori numărul de livrări. El a mai relatat că a ajutat cu mâna lui la preluarea şi încărcarea celor 38 de purcei, fiecare de 10-15 kilograme, care au fost preluaţi de la gospodarul din comuna Roşia pentru a fi livraţi în satul sibian Bradu.

„Unii dintre purcei au avut şi 15 kilograme, pentru că i-am simţit la mână când i-am luat”, a adăugat oficialul guvernamental.

El a participat în curtea gospodarului din satu Nou şi la o degustare de carne de porc Mangaliţa, iar înainte de a pleca, a fost abordat de mai mulţi locuitori din sat, ocazie cu care i s-a oferit de către o femeie şi o pâine ardelenească mare, în formă de inimă.

Conform comunicatului ministerului de resort, programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel, în comuna Bazna, 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului. Același document de presă relevă totodată că, în aceeași zi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună, și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

Potrivit vocilor autorizate din MADR, în cursul zilei de joi, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de patru purcei în județul Hunedoara, de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui, către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa ;i sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

„Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Daea vorbea de opt ani. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020

Executivul Tudose (pe atunci) aproba în 10 ianuarie a.c. o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, de care aceștia vor beneficia în perioada 2018 - 2020, fondurile totale alocate depăşind patru milioane de euro.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum doi şi maximum zece, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

„Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi crescătorilor de porci. Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel”, se menționa într-un comunicat al Guvernului.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care: să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 şi maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în program în baza unei cereri, care se depune la direcţia agricolă judeţeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum şi în registrul de evidenţă al ajutorului de minimis. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat”, potrivit aceluiași document de presă al Executivului de la București.

Efectele aşteptate în urma derulării acestui program sunt: creşterea numărului de capete şi conservarea celor două rase de porci, dar şi echilibrarea balanţei comerciale cu acest produs, în condiţiile în care în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină de ani buni carnea de porc proaspătă şi refrigerată, România asigurând doar jumătate din necesarul de consum.

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

Programul de dezvoltare a raselor de suine românești în regim tradițional – Bazna și Mangalița – va fi declanșat acolo unde există purcei disponibili, precum și crescători interesați de a adera la acesta, chiar dacă nu există deocamdată o bază genetică și nici materialul genetic necesar pentru a acoperi o cerere atât de mare (peste 45.000 de capete), a declarat, miercuri, 28 februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferință de presă.

„Vom declanșa programul acesta de Bazna și Mangalița într-o zonă în care avem deja purcei și avem și crescători. Ne-am făcut un program de livrare, pentru că am putut observa, în interpretări diferite, și este de înțeles de ce diferite, că nu toți au informațiile necesare. Programul acesta este la început, iar cererea fiind foarte mare, nu putem da imediat numărul de purcei pe care îl cer (și nu este mic acest număr – peste 45.000 de capete). Noi nu avem baza genetică, n-avem materialul biologic pentru a răspunde la această explozie de solicitare. Aceste două rase au fost abandonate în România, le-am găsit, le-am identificat și le-am introdus în circuit de la diferiți fermieri care au păstrat această rasă și acum sunt interesați să mărească efectivul-matcă, pentru a putea face față întregului lanț în care cererea de purcei să poată fi satisfăcută prin fătările care se vor realiza de la materialul biologic-matcă”, a afirmat Petre Daea. „Nu peste tot am autorizat rasele, pentru că aici este doar pentru rasa care este introdusă în evidența autorității statului și care se păstrează în evidențe și nu orice produs îl considerăm ca fiind din rasa Bazna sau Mangalița”.

Șeful MADR a adăugat că, până la 31 martie 2018, va fi livrat însă un număr de purcei, în condițiile în care este cunoscută gestația la scroafe, precum și perioada când aceștia pot fi livrați.

„Purceii se livrează la minimum 10 kilograme, dar după înțărcare, înțărcarea durând undeva la opt săptămâni și, uneori, mai mult, pentru că Bazna este o mai «bună mamă» decât Mangalița”, a adăugat el.

Întrebat fiind de jurnaliști cum comentează o situație în care un mic fermier giurgiuvean care s-a arătat dornic să crească porci grași din cele două rase și a discutat cu furnizorii de purcei, iar aceștia au spus că preferă să-i vândă prin târguri decât să adere la programul MADR pentru că se dau puțini bani (250 lei/cap), Daea a replicat: „Este liber producătorul, iar pe noi ne bucură faptul că a început acest mare interes pentru a lua purcei de Bazna și de Mangalița și a-i crește. Dacă îi crești în program sau în afara sa este bine pentru țară. Este bine pentru cel care poate vinde mai scump purceii dacă găsește cumpărători, să-i vândă la prețul pe care îl dorește, dar important este că, iată, n-o să fie purceaua oprită de la fătat, dimpotrivă, o va duce la vier, o va monta și va face purcei, să câștige, pentru că este cerința mare pentru purcei și este un lucru bun. Dacă producătorii de purcei nu vor să-i dea cu 250 pe cap de animal, să-i dea pe piață, unde este cerere, cu cât doresc dumnealor, cu cât convin cu cumpărătorul, într-un cuvânt, să facă ce este bine, dar numai să crească purcei și să facă și porci grași să-i dăm consumatorului”.

4,6 milioane lei, bugetul alocat de stat pentru achiziția de purcei din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei hotărâri adoptate în ședința Guvernului din 10 ianuarie 2018.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care desfășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 și maximum 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare, și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate: a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar; b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică; c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minimum 2 și maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract; d) să livreze minimum 50% din purceii primiți, cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minimum 130 kg/cap; e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică; f) să deţină registrul individual al exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii solicitanți ai ajutorului de minimis trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe înscrise în registrul genealogic; b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare; c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari; b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor; c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap; d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor, afirmă analiștii ASAS în cel mai nou Jurnal Agricol care prezintă starea de fapt la nivelul zilei de 26 februarie 2018, și preconizează totodată pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018, în timp ce la capitolul cultură mare sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz.

Conform documentului citat, în ceea ce privește cultura mare, zonele cele mai vulnerabile sunt în prezent în zona de sud a țării, mai exact în Câmpia Bărăganului și zona centrală a Dobrogei, acolo unde temperatura critică la nivelul nodului de înfrățire este estimată în prezent la minus 14 grade Celsius pentru grâul de toamnă și aproximativ minus 11 – minus 12 grade Celsius pentru orzul de toamnă.

„În ceea ce privește temperatura aerului, aceasta a scăzut pe parcursul nopții, continuând tendințele zonale menționate în precedentul raport”, mărturisesc analiștii ASAS în documentul citat. Chiar și așa, mai spun ei, diversele temperaturi minime înregistrate în Moldova (minus 19 grade Celsius la Iași și minus 18,6 grade Celsius la Roman) sunt atenuate de stratul de zăpadă de peste 15 cm și de gradul mai bun de călire decât în restul țării, dar sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz. Temperaturile minime din Transilvania nu reprezintă încă un pericol direct, mai spun specialiștii ASAS, dar o expunere prelungită a nodului de înfrățire la temperaturi mai mici de minus 12 grade Celsius ar putea cauza reduceri importante ale aparatului foliar și chiar ale numărului de plante pe unitatea de suprafață.

„Aceste efecte nu sunt imediat vizibile și pot avea și manifestări indirecte vizibile până în perioada de formare a producției, dar cuantificarea lor nu este posibilă cu metodologia disponibilă în prezent”, se mai menționează în raport.

Temperatura aerului la Fundulea. Valoarea maximă la ora 15:00 – minus 3 grade Celsius. Valoarea minimă la ora 05:00 – 5,6 grade Celsius. Valoarea medie – minus 4,4 grade Celsius. În plus, stratul de zăpadă este de sub 1 cm (stratul de zăpadă de pe porțiuni mari de teren este spulberat de vânt), iar temperatura solului la adâncimea de 5 cm nu a scăzut sub 0 grade Celsius.

În cazul culturilor de grâu şi orz, starea de vegetație spune că impactul local al temperaturilor scăzute în nordul Moldovei va fi unul negativ, în timp ce nivelul atacurilor de boli si dăunători, dar și de pierderi va fi staționar. În ceea ce privește rapița, starea de vegetație este staționară, la fel și atacul de boli și dăunători, respectiv pierderile.

Pomicultură - pierderi la soiul de piersic Cardinal

Temperatura în zonele pomicole (minimele intervalului) - ICDP Pitești, Mărăcineni minus 9,3 grade Celsius; SCDP Băneasa minus 9,2 grade Celsius ; Bistrița minus 11,1 grade Celsius; SCDP Constanța 7 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni minus 8,5 grade Celsius; SCDP Geoagiu minus 6,9 grade Celsius; SCDP Iași minus 19,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu minus 7,1 grade Celsius; SCDP Voinești minus 9,3 grade Celsius.

Temperaturi critice (praguri termice periculoase) - la speciile nepornite în vegetație, ca urmare a temperaturilor relativ ridicate înregistrate în primele două decade ale lunii februarie (interval care a variat între 0 și 10 grade Celsius), apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor. Cu alte cuvinte, temperaturile scăzute din ultimele ore ar împiedica o creștere a rezistenței speciilor pomicole nepornite în vegetație la geruri, în limitele normale ale fenofazei de repaus vegetativ (minus 22 grade Celsius - minus 30 grade Celsius, în funcție de specie) și ar putea determina apariția pagubelor. În ceea ce privește speciile la care mugurii de rod s-au umflat (au pornit în vegetație), pagube de 10 procente pot să apară la temperaturi aflate în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius, pentru ca, la minus 16 grade Celsius, minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 la sută.

Agronomii ASAS au constatat că, în ultima perioadă, pomii și arbuștii fructiferi nu au pornit deocamdată în vegetație, cu excepția SCDP Constanța, în cazul soiului de migdal Sandi și al celor de piersic Springold și Springcrest, a ICDP Pitești și Mărăcineni, cazurile soiului de piersic Filip și speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), cornul (Cornus mass L., început dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește pierderile, în cazul SCDP Constanța, la specia piersic, procentajul de muguri de rod afectați în cazul soiului Cardinal este de 21 la sută, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11 la sută, iar la soiul Southland de 17,5. În ceea ce privește specia cais, procentul mugurilor de rod afectați se prezintă în felul următor: Neptun (4%), Goldrich (5%), respectiv Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să specifice reprezentanții ASAS.

Sursele de informare care au stat la baza documentării informării privind pomicultura (în cazul datelor meteo) au fost ANM București, iar pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură - pierderi la Feteasca Albă

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave minus 8 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași minus 19 grade Celsius, podgoria Odobești minus 10,1 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului minus 11,9 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu Mare/centrul viticol Pietroasa minus 8,4 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească minus 8,1 grade Celsius, podgoria Ștefănești minus 8,5 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat minus 6 grade Celsius) și VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar minus 7 grade Celsius).

Cu privire la temperaturile critice (pragurile termice periculoase), în cazul soiurilor pentru strugurii de masă - Cardinal, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Italia, Victoria, precum și la cele pentru vin - Merlot, Plavaie, Syrah - vorbim de intervalul minus 14 - minus 16 grade Celsius, iar la soiurile pentru struguri de masă - Chasselas Dore, Coarna Neagră selectionata -, respectiv la soiurile pentru vin - Fetească Albă, Riesling Italian - de minus 16 – minus 18 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește soiurile pentru vin - Fetească Neagră, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, cât și Pinot Noir – intervalul temperaturilor critice variază între minus 18 – minus 20 grade Celsius.

„Rezistența la ger este influențată de următorii factori: nivelul producției din anul anterior (nivelul ridicat conduce la o sensibilizare a viţelor la ger), nivelul de aprovizionare al solului în elemente nutritive, în special cu K (conferă rezistență la ger), durata și nivelul temperaturilor scăzute, alternanța temperaturilor scăzute cu cele ridicate, amplasamentul plantației (temperatura la șes este cu 2-5 grade Celsius mai scăzută decât în pantă)”, spun specialiștii agrometeo în raport, la capitolul viticultură.

Datele de specialitate valabile la nivelul zilei de 26 februarie 2018 mai relevă că grosimea stratului de zăpada a fost de 15 cm în podgoria Iași și de 5 cm în podgoria Murfatlar. În arealele viticole, cum sunt podgoria Târnave, podgoria Odobești, respectiv podgoria Dealu Mare, stratul de zăpadă este nesemnificativ ( 2 cm), în timp ce în podgoria Miniș-Maderat nu a fost semnalat strat de zăpadă.

În privința pornirii în vegetație, nici la vița de vie acest proces nu s-a declanșat, iar în ceea ce privește pierderile, în podgoria Iași, ca urmare a finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin, după cum urmează: Fetească Albă (70%), Fetescă Regală (30%), Muscat Ottonel (19%). Pierderi au fost înregistrate și la soiurile de masă: Gelu (26%), Chasellas Dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

Specialiștii academiei au precizat în ediția actuală a Jurnalului ASAS că, în general, soiurile pentru struguri de masă sunt mai sensibile la ger comparativ cu soiurile pentru struguri de vin.

„Limita de rezistență la ger este de minus 16 – minus 18 grade Celsius la soiurile pentru struguri de masă si minus 18 – minus 20 grade Celsius la soiurile de vin”, se precizează în document.

De asemenea, analiștii ASAS preconizează pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018.

„În plantațiile cu pierderi peste 20 la sută se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, conform agronomilor care și-au adus contribuția la document.

La întocmirea acestui capitol, ca surse de informare au contribuit ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, cât și INCDBH Ștefănești.

În poziția preliminară a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) pentru PAC post-2020 am subliniat zece puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar, a precizat pentru Revista Fermierului într-un interviu proaspătul director general al UNCSV, Florentin Bercu.

Discuția cu fostul director executiv al Pro Agro a avut loc la nici două săptămâni de la ședința de inaugurare și operaționalizare a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), „prima de acest gen din România”, așa cum afirmă însuși inițiatorii demersului.

UNCSV reunește pentru început opt cooperative agricole ca membri fondatori, enumerând aici Agrisud Cooperativă Agricolă, Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, Braicoop Cooperativă Agricolă, Dobrogea Sud Cooperativă Agricolă, Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, Tinoasa Cooperativă Agricolă, Unirea Covurlui Cooperativă Agricolă și 15 Februarie Rotunda Cooperativă Agricolă, care au o cifră de afaceri însumată de peste 100 de milioane de lei și acoperă o suprafață de aproximativ 150.000 de hectare, aflată în continuă extindere.

Din echipa de conducere a UNCSV fac parte Nicolae Sofone - Președinte Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud și președinte al uniunii, Alexandru Haită – Director Cooperativa Agricolă Tinoasa și vicepreședinte al UNCSV, Mircea Paul Băluță – Director Cooperativa Agricolă Argeș Biosud și Membru al Consiliului de Conducere, Ștefan Stănescu – Membru Cooperativa Agricolă 15 Februarie Rotunda și Membru în Consiliul de Conducere, Ciprian Coja – Director Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui și membru în Consiliul de Conducere, Florin Constantin – președinte Onorific UNCSV, respectiv Florentin Bercu – director UNCSV.

Mai spunem doar că UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

Mai multe, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Florentin Bercu, aceasta nu este prima discuție pe care o purtăm cu dumneavoastră pe tema cooperativelor și a oportunității existenței și funcționării acestora în interesul agricultorilor, horticultorilor și zootehniștilor români. Care sunt totuși argumentele dumneavoastră în favoarea funcționării acestor forme asociative la noi în țară?

Florentin Bercu: Am început să cred în cooperativele agricole încă din anul 2006, atunci când am observat cum funcționează acestea în Marea Britanie. La momentul respectiv am conștientizat că acestea reprezintă atât o soluție eficientă de redresare, cât și de întărire a sectorului agrozootehnic românesc, dacă nu chiar singura. Cu toate că, la acea vreme, fermierii români nici nu voiau să audă de cooperative, în prezent această reticență a fost depășită. Mulți dintre aceștia fie sunt deja membri în astfel de organizații, fie cochetează cu ideea.

Totodată, în contextul problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli din România, precum și al soluțiilor pe care le-au identificat omologii lor din alte state în vederea remedierii unor situații similare, am fost convins că aceste cooperative agricole moderne pot fi utile fermierilor dacă sunt organizate și conduse într-un mod profesionist. În acest sens, am decis să aprofundez acest subiect îmbinând practica cu teoria și încercând să vin cu plus valoare prin lucrarea de doctorat și postdoctorat.

R.F.: V-ați alăturat astfel UNCSV, părăsind funcția de director executiv pe care o dețineați în cadrul Pro Agro...

F.B.: Am petrecut șase ani minunați în cadrul Federației Naționale Pro Agro. Am învățat foarte multe lucruri utile, am fost implicat total și am făcut tot ceea am știut și putut, astfel încât federația să se dezvolte, să se consolideze și să-și atingă obiectivele pentru care a fost constituită de membrii fondatori, dar am simțit că încep să mă plafonez având aceleași activități. Mi-am spus că este cazul să accept o provocare nouă prin care să contribui mai mult la dezvoltarea, eficientizarea cooperativelor agricole și sectorului cooperatist, continuând munca începută prin studiile postuniversitare.

Trebuie să menționez că UNCSV este ca o „rază de lumină” printre organizațiile profesionale din România pentru că este o organizație formată doar din cooperative agricole înființate pe Legea 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, cât și din societăți cooperative agricole pe Legea 1/2005. Astfel, prin intermediul acestora, fermierii pot avea acces la beneficii economice concrete, punctuale pentru aceștia.

R.F.: Vorbiți foarte frumos de UNCSV. Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și pe termen mediu?

F.B.: Pentru o organizație nou-înființată, UNCSV are obiective ambițioase. Mai exact vorbim, de promovarea cooperativelor agricole și îmbunătățirea cadrului normativ specific, de promovarea și validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora, cât și de clarificarea aspectelor legate de dubla impozitare a cooperativelor și a membrilor cooperatori. Totodată, UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

R.F.: Asta înseamnă că UNCSV comunică în mod constant cu autoritățile specializate pe problematica specifică.

F.B.: Confirm cele spuse de dumneavoastră. Am transmis deja autorităților competente propuneri pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020, pentrun îmbunătățirea Ordinului 619/2015 cu modificările și completările ulterioare și - cel mai important pentru membri noștri și cooperativele agricole din România - am transmis împreună cu COOP RO adrese la toate sediile ANAF județene referitoare la facilitățile fiscale acordate prin Legea nr. 164/2016 cooperativelor și membrilor acestora.

R.F.: Iată și o întrebare la care cred că vă așteptați: - care este solicitarea prioritară a UNCSV în contextul noii PAC?

F.B.: În poziția preliminară a UNCSV pentru PAC post-2020 am subliniat 10 puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar.

Fiind vorba despre o organizație a cooperativelor agricole, voi detalia puțin doar partea specifică a sectorului. Concret, atunci când ne gândim la viitoarea PAC, în opinia cooperatorilor din uniune este important să se ia măsuri suplimentare când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, în scopul de a elimina blocajele care împiedică manifestarea deplină a acestor forme de asociere și a altor tipuri de grupuri de producători pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

În plus, măsurile de sprijin trebuie să meargă dincolo de simpla concentrare a ofertei. Acestea trebuie să aibă printre obiective și sprijinirea prelucrării, generarea de valoare adăugată, plasarea pe piață, precum și stimularea înființării de rețele comerciale ale cooperativelor, grupurilor de producători și organizațiilor producătorilor din sectorul agroalimentar, după modelele existente în unele state membre (SM). Aceste măsuri trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței, respectiv să contribuie la o piață unică funcțională.

În vederea promovării pe deplin a agricultorilor, cât și utilizarea și implicarea lor în aceste măsuri, este necesar să li se ofere certitudine juridică atunci când vine vorba de dreptul concurenței. În acest sens și în conformitate cu una dintre recomandările Task Force-ului Piețe Agricole este imperativ să se revizuiască Legea Concurenței. Recunoscând specificitățile sectorului agricol și permițând agricultorilor să lucreze în mod colectiv sunt două condiții prealabile fundamentale pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și, prin urmare, a îmbunătăți puterea lor de negociere. Acest lucru înseamnă eliminarea practicilor comerciale neloiale și revizuirea legislației în domeniul concurenței.

În România sunt înregistrate 763 de cooperative și societăți cooperative agricole. Dintre acestea, doar 299 înregistrează activități economice cu o cifră de afaceri cumulată de 100 milioane de euro, la care se adaugă reticența la asociere din România și dezvoltarea destul de timidă a lor în comparație cu celelalte state membre (fiind în urmă cu cel puțin 30 de ani). Din acest motiv se impune ca, în cazul cooperativelor agricole și al grupurilor de producători, să fie eliminată obligativitatea încadrării în programele de finanțare cu fonduri europene la suma maximă nerambursabilă din totalul cheltuielilor eligibile în funcție de valoarea producției standard (SO) ale majorității membrilor acestora pentru investiții în reproducție, prelucrare, procesare, ambalare, depozitare și comercializare. Și asta deoarece acestea necesită investiții foarte mari, iar fermierii ezită să investească împreună cu alți fermieri din neîncredere și pe fondul efectelor sistemului cooperatist comunist specific care a existat în România.

Solicităm pe această cale ca aceștia să poată beneficia de sprijin public nerambursabil între 50% - 90% din totalul cheltuielilor, fără a fi limitați la SO, și să fie încurajate investițiile în magazine și rețele comerciale ale cooperativelor agricole și grupurilor de producători.

Precizăm că formele de asociere din România sunt încă la început, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, fapt vizibil și în numărul de proiecte depuse și finanțate până în prezent, care sunt mai puțin de 10, din 2007 până în prezent.

R.F.: În final, de la ce ar trebui plecat atunci când vorbim despre cooperativele agricole?

F.B.: Primul lucru de la care trebuie plecat este înțelegerea fenomenului și aplicarea principiilor cooperatiste. În acest context, vorbim de educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii profitabile pe termen lung. De asemenea, trebuie avut în vedere controlul democratic al membrilor cooperatori în cadrul cooperativei. Demn de luat în seamă este și faptul că asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung.

Apoi, relevante pentru discuția privind cooperativele agricole sunt și realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse cu valoare adaugată, care să vină în sprijinul creșterii eficienței economice a membrilor, precum și introducerea inovațiilor și a tehnicilor moderne de management, marketing și comerț, respectiv cooperarea între aceste forme asociative în vederea atingerii obiectivului membrilor și ocuparea unei cote de piață a produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii.

R.F.: Care sunt sau care ar trebui sa fie obiectivele cooperativelor agricole din România?

F.B.: În acest context, în primă instanță vorbim de creșterea eficienței economico-sociale a întregii activități a membrilor. Concret, cooperativele agricole trebuie să își gestioneze propriile resurse prin optimizarea producției și prin creșterea calității serviciilor pentru a putea obține profit.

În egală măsură discutăm de satisfacerea interesului membrilor. Cu alte cuvinte, aceștia sunt proprietarii afacerii lor, ai cooperativei și sunt implicați atât în activitățile cooperației, cât și în conducerea acesteia.

Nu trebuie omisă nici acordarea de atribuții. Concret, membrii au putere și control asupra vieții lor, a împărțirii atribuțiilor, cât și asupra asigurării unui management performant.

Foarte importantă (dacă nu cea mai importantă) este și gândirea strategică. Aceasta presupune a lua în calcul cum pot fi folosite în mod eficient avantajele de a fi membru cooperator, de a funcționa ca structură cooperatistă, fiind singura modalitate de menținere competitivă în piață.

Nu în ultimul rând, vorbim de investiții care să aducă valoare adaugată la nivel de cooperativă.

Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.

Atât Constantin Duluțe, acționarul majoritar al Agricost SA cu 99% din total (restul de 1% fiind în portofoliul unei companii conduse tot de acesta), cât și Cătălin Gheorghe Bologa, directorul general al Agenției Domeniilor Statului (ADS), au declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că nu există vreo intenție de preluare de către un fond de investiții străin/un român în numele unei astfel de entități a societății care administrează o exploatație agricolă de 57.000 de hectare, formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la ADS în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Că nu știu nimic despre această intenție despre care s-a tot vorbit în ultima perioadă în presă au confirmat telefonic pentru Revista Fermierului atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și secretarul de stat al MADR, Daniel Botănoiu. Presa locală din Brăila (și nu numai) a preluat informațiile-bombă dintr-un articol publicat la finele lunii decembrie a anului trecut în jurnalul de tranzacții mirsanu.ro, potrivit cărora un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro.

În plus, decizia de a publica acest articol menit să facă lumină în noianul de informații din piață s-a bazat și pe detaliile primite de noi, pe surse, în urmă cu 24 de ore, dar și în 11 ianuarie 2018, informații conform cărora un fost manager de top al unei mari companii de agribusiness face demersuri de due dilligence pentru achiziția pachetelor majoritare ale unor mari exploatații din România (Agricost, respectiv Intercereal), respectiv că ar prelua poziția actualului administrator Agricost, Lucian Buzdugan. Mai mult, că Agricost ar fi fost deja vândut a fost informația zilei de miercuri, 21 februarie 2018, una confirmată la finele unei conferințe de presă chiar de către șeful unei mari organizații profesionale din agricultură.

Pentru corecta informare a publicului cititor, acționarul majoritar al Agricost a precizat totuși pentru publicația noastră că are în vedere eventuale parteneriate cu investitori străini/români (în numele acestora) pentru a atrage diverse capitaluri, dar nu că ar lua în calcul vânzarea de pachete majoritare de acțiuni ale companiei sale.

Nevoia de dezvoltare, implicit de linii de creditare, a Agricost este clară, fapt relevat inclusiv de contractarea de societate de la EximBank - S.A. a unei scrisori de garantie bancară în valoare de 100.000 de lei, cu o perioadă de valabilitate începând cu ianuarie 2018, conform Hotărârii nr. 22 din data de 20 decembrie 2017 a adunării generale extraordinare a asociaților.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

El a mai precizat că nu știe care este motivul din spatele acestor zvonuri lansate în piață și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, a conchis Constantin Duluțe.

„Nu ne putem da un astfel de acord”, Bologa, ADS

Pe lângă punctul de vedere al șefului Agricost, cel al ministrului Daea, cât și al secretarului de stat Botănoiu, directorul general al ADS a confirmat și el pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta-basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

În ceea ce privește zvonurile lansate în piață, Bologa a mai precizat că unele informații vehiculate „sunt mai corecte, altele mai puțin corecte”.

„Știm cum este piața informațiilor”, a conchis acesta.

Informația privind preluarea Agricost ar proveni din piața de fuziuni și achiziții. Sorin Dogaru, în locul lui Lucian Buzdugan?

În data de 21 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții mirsanu.ro vehicula informația potrivit căreia un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro. Pe lângă brandul Intercereal, cel mai des menționat de autor era însă numele Agricost.

„O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții mirsanu.ro”, se preciza în articol. „Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 - 270 mil. euro. Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe. (...) Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate, care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România”.

Conform aceluiași articol de presă, în acest caz ar fi vorba despre fondul suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 miliarde USD, care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP, Investcorp sau compania aerospațială Virgin, fapt infirmat pentru noi chiar de către Duluțe.

„Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan”, se mai scria în articolul publicat de portalul mirsanu.ro.

Deocamdată, nimeni nu știe cine este personajul care ar negocia în numele străinilor. Ce poate fi precizat până la acest moment este faptul că surse apropiate publicației noastre mărturiseau la mijlocul lunii ianuarie a.c. că locul vestitului Lucian Buzdugan ca administrator al Agricost avea să fie luat de Sorin Cezar Dogaru, fost manager general al diviziei de agricultură InterAgro.

Contactat telefonic de redacția noastră, Dogaru dezmințea însă informația la acea dată.

„Nu, nu ați auzit bine, absolut deloc (n.r. - că ar prelua locul lui Lucian Buzdugan). Dezmint informația. Mie nu-mi place să apar prin ziare, prin reviste, cu chestii din acestea. Ați auzit greșit”, a afirmat Sorin Cezar Dogaru la acea vreme.

Potrivit M.Of. 625 din 14 februarie 2018, Societatea Agricost – S.A. transmitea o notificare către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea depunerii textului actualizat al actului constitutiv al societății comerciale Agricost – S.A. și care a fost înregistrat sub nr. 2658 din 05 februarie 2018, fără însă a preciza ce anume s-a hotărât în textul actualizat și numărul hotărârii.

În precedenta ediție a M.Of. 623 din 13 februarie 2018. modificările erau precizate însă în mod clar, și anume că acționarii aprobă completarea obiectului secundar de activitate al societății cu codul CAEN "8559 - Alte forme de învățământ n.c.a.”, actualizându-se astfel actul constitutiv al societății „conform modificărilor aduse prin prezenta hotărâre”, în speță hotărârea 1 din data de 30 ianuarie 2018.

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, a precizat pentru publicația noastră șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, a mai declarat, pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe a precizat că în ultimul an s-au băgat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, a mărturisit Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Până la momentul publicării articolului, cei de la serviciul de presă al Mubadala Investment Company, din Abu Dhabi, UAE, nu au dat curs solicitării noastre de a primi informații lămuritoare.

Pe lângă abaterile consemnate de Curtea de Conturi a României (CCR) ca urmare a controlului privind modul de acordare și de utilizare a subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului producătorilor agricoli la administrația centrală a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și la centrele județene APIA, la ordonatorii terțiari de credite au fost consemnate abateri privind înregistrări contabile eronate, tranzacții neînregistrate în evidența contabilă, precum și neconcordanțe în evidențele contabile, se precizează în Raportul Public pe 2016 al instituției mai sus citate.

Potrivit documentului amintit anterior, principalele nereguli depistate de auditorii curții sunt neînregistrarea primelor de asigurare pentru campania din 2014, plătite în anul 2015 (cazul CJ APIA Constanța), cât și neînregistrarea în evidențele contabile a unor obligații reprezentând ajutoare financiare datorate producătorilor agricoli în anul 2016 (cazul CJ APIA Călărași), respectiv a sumelor datorate de către producătorii agricoli care au beneficiat necuvenit de ajutoare de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă și a obligațiilor accesorii aferente acestor sume (cazul CJ APIA Giurgiu).

Oficialii instituției de control au mai constatat plăți nelegale prin acordarea necuvenită a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură (HG nr. 1174/2014), în sumă totală de 6.097.000 lei, cauzate de înscrierea, în cererile de plată, de suprafețe de culturi mai mari decât cele real exploatate (cazurile CJ APIA: Arad, Botoșani, Bihor, Caraș-Severin, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și Suceava), precum și de prezentarea unor documente justificative care nu întrunesc condițiile de legalitate și regularitate (facturi fiscale) de către fermieri în sectorul vegetal sau declararea unui efectiv de animale superior celui real deținut de către fermierii din sectorul zootehnic (cazurile CJ APIA: Bacău, Constanța, Covasna, Harghita, Iași, Prahova) sau a unui consum de motorină mai mare decât cel efectiv utilizat la lucrările mecanizate efectuate în anul de cerere (cazul CJ APIA Prahova).

Totodată, se mai precizează în raport, plățile nelegale au mai fost cauzate și de neidentificarea beneficiarilor care au încasat sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazurile CJ APIA: Botoșani, Buzău, Hunedoara, Ialomița și Neamț), a beneficiarilor inactivi fiscal, radiați din Registrul Oficiului Comerțului sau a celor declarați neeligibili (cazurile CJ APIA: Bihor, Galați, Maramureș, Timiș și Sibiu) sau a celor neeligibili (cazul CJ APIA Giurgiu).

Și lista problemelor nu se oprește aici: „Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata primelor de asigurare (HG nr. 756/2010), în sumă totală de 801.000 lei, ca urmare a faptului că beneficiarii au înscris în cererile de solicitare suprafețe de culturi nereale, care nu corespund cu cele înscrise în cererile unice pe suprafață – forma definitivă (forma coerentă) (cazul CJ APIA Arad) sau că au fost asigurate evenimente care exced prevederile cadrului legal reglementat (cazul CJ APIA Suceava), precum și a acceptării unor documente justificative care conțin date nereale cu privire la suprafețele cultivate sau a structurii culturilor asigurate (cazurile CJ APIA: Botoșani, Iași, Neamț și Suceava)”, se mai menționează în document.

De asemenea, Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă și cu privire la primirea și autorizarea la plată a cererilor depuse de fermieri după data de încetare (ajungere la termen) a duratei de aplicare a schemei de ajutor de stat și în contradicție cu prevederile legale (HG nr. 959/2013 și HG nr. 555/2014), care reglementau plata sumei alocate cu această destinație (cazurile CJ APIA: Argeș și Călărași), cât și cu privire la acordarea către unii beneficiari a unor sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazul CJ APIA Botoșani) sau la nerespectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare, în sensul că beneficiarul era contribuabil mare, neeligibil pentru această schemă (cazul CJ APIA Giurgiu).

„Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata rentei viagere agricole (Legea nr. 247/2010), în sumă de 39.000 de lei, unor persoane care erau decedate la data vizării carnetului de rentier (cazurile CJ APIA: Constanța și Ialomița) sau unor persoane care nu erau titulare ale dreptului de încasare ale acestui tip de ajutor (cazul CJ APIA Constanța)”, se mai menționează în Raport.

În plus, în cazul ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă aprilie-septembrie 2015 (OG nr. 45/2015), la centrele județene s-au constatat plăți nelegale, în sumă totală de 4.068.000 de lei, ca urmare a nestabilirii, neînregistrării și nerecuperării debitelor provenite din ajutor de stat acordat necuvenit, debite stabilite prin actele de control întocmite de APIA în urma controalelor pe teren efectuate la beneficiarii persoane juridice care dețin bilanț contabil (cazul CJ APIA Alba), cât și ca urmare a acordării de compensații producătorilor agricoli care au formulat cereri de solicitare în care au prezentat date neconforme cu realitatea, referitoare la suprafețele și culturile calamitate (cazurile CJ APIA: Arad și Neamț).

Mai mult, o altă cauză a plăților nelegale, în acest context, a fost și cea a acordării ajutoarelor de stat în condițiile în care unitatea administrativ-teritorială nu a fost declarată ca fiind zonă calamitată (cazul CJ APIA Bacău), a înscrierii în cererile de plată a unor procente de calamitate mai mari decât cele înscrise în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor (cazul CJ APIA Bacău) sau în baza unor documente justificative care nu prezentau concordanță între datele privind blocurile fizice/parcelele de teren afectate cu cele din cererile de solicitare ale fermierilor (cazurile CJ APIA: Bacău și Suceava). În același raport al Curții de Conturi, se mai vorbește de acordarea eronată a unor compensații mai mari decât valoarea pierderilor înregistrate de solicitanți (cazurile CJ APIA: Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Ialomița, Olt, Mehedinți, Sălaj, Suceava, Timiș și Maramureș).

Nu în ultimul rând, tot în acest context, vorbim de neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate referitoare la gradul de calamitare (cazurile CJ APIA: Călărași, Dâmbovița, Galați) sau de întocmirea proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor cu nerespectarea legislației pentru situațiile de urgență (cazul CJ APIA Călărași).

În ceea ce privește ajutoarele naționale tranzitorii (OUG nr. 3/2015), centrele județene (CJ) au plătit nelegal 1.361.000 lei către beneficiari care erau decedați la data efectuării plății ajutorului de stat sau care au prezentat documente justificative neconforme/lipsă pentru a atesta dreptul la sprijin (cazurile CJ APIA: Alba, Iași, Dâmbovița, Suceava, Sălaj, Sibiu și CJ Timiș), către firme radiate din evidența Oficiului Registrului Comerțului la data efectuării plăților sau care au fost radiate în perioada cuprinsă între data depunerii cererilor unice de plată și data emiterii deciziilor de plată (cazuriile CJ APIA: Alba, Bistrița-Năsăud, Gorj, Suceava, Maramureș, Sălaj, Satu Mare), respectiv către beneficiarii care au solicitat această formă de sprijin, atât ca persoane fizice, cât și ca persoane juridice (cazul CJ APIA Suceava).

APIA centrală are probleme cu evidența contabilă a ANT-urilor acordate fermierilor

Auditorii Curții de Conturi a României au constatat că, la administrația centrală a APIA, abaterile au fost reflectate eronat în evidența contabilă a sumelor acordate fermierilor ca ajutoare naționale tranzitorii.

„În consecință, balanța de verificare contabilă și situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2016 au prezentat un sold nereal al contului «Sume de primit de la MADR – bugetul de stat», în valoare de 1.385.606.000 lei, iar rulajul debitor al contului «Finanțare de la bugetul de stat a subvențiilor» și rulajul creditor al contului «Rezultatul reportat» au fost majorate nejustificat cu suma de 217.000 lei”, se mai menționează în document.

Printre altele, raportul CCR conține și informația potrivit căreia, în perioada 2015-2016, „APIA a efectuat plata contravalorii rentei viagere aferente campaniilor 2010, 2011 și 2012 fără să procedeze la verificarea dosarelor de rentă sau să solicite rentierului depunerea unor documente în baza cărora să se dispună efectuarea sau reluarea plăților”, situație care, în viziunea auditorilor, a condus atât la plata unor sume pentru care s-a prescris dreptul la acțiune al beneficiarului, cât și la efectuarea de cheltuieli poștale nejustificate.

„Din analiza dosarelor de rentă viageră a rezultat că APIA nu a analizat toate documentele existente în dosarele depuse de rentieri, astfel că nu s-a sesizat faptul că unele carnete de rentier nu sunt vizate anual și că, în unele cazuri, datele de identificare ale solicitantului de rentă nu sunt identice în toate documentele depuse”, spun auditorii CCR.

Ca recomandări din partea Curții de Conturi la cele constatate la APIA, amintim aici înregistrarea corectă în evidența contabilă a sumelor acordate sub formă de ajutoare naționale tranzitorii și întocmirea unei monografii actualizate, în concordanță cu legislația în vigoare privind evidența contabilă a acestor forme de sprijin acordate de la bugetul de stat, precum și organizarea inventarierii prin menționarea datelor obligatorii privind gestiunile supuse inventarierii, perioadele alocate acesteia, menționarea gestiunilor supuse inventarierii pentru toate categoriile de active, precum și emiterea de către gestionar a declarațiilor aferente, verificarea și solicitarea confirmărilor conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică semnificativă în totalul soldurilor acestor conturi.

Totodată, „trebuie avută în vedere verificarea și certificarea anuală a conformității documentelor depuse de către solicitanții rentei viagere agricole”, în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, documente justificative care stau la baza efectuării plății rentei viagere agricole.

Nu în ultimul rând, APIA ar trebui să dispună efectuarea unor verificări de specialitate la toate centrele județene APIA, în vederea identificării eventualelor încălcări ale legislației aplicabile în domeniu și a consecințelor de natură financiară care au afectat bugetul de stat, cât și să se întreprindă măsuri pentru recuperarea sumelor decontate nelegal și virarea lor la bugetul de stat.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, înființată în baza Legii nr. 1/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile actului normativ amintit, APIA este „autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru monitorizarea și controlul punerii adecvate în aplicare a programelor selectate”.

Agenția este condusă de un director general (numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale), care are calitatea de ordonator secundar de credite.

În subordinea Agenției, funcționează 42 de centre județene, cu personalitate juridică, conduse de directori executivi, numiți prin decizie a directorului general. Directorii executivi ai centrelor județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor prefinanțate și cofinanțate prin schemele de plată din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) și schemele de plată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Structura organizatorică, numărul de centre locale pentru fiecare centru județean, regulamentul de organizare și funcționare, precum și statele de funcții ale centrelor județene se aprobă prin decizie a directorului general al Agenției, care stabilește și numărul de centre locale aferente centrelor județene.