Sectorul agroalimentar se confruntă de mai bine de doi ani cu crize succesive, plecând de la criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, la cea energetică, umanitară și economică. Conflictul ruso-ucrainean va perturba piața cerealelor și întregul sector agroalimentar pe termen mediu și lung. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că Guvernul nu va interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României.
„Am văzut deciziile țărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale și vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale. Așadar, nu suntem în situația de a introduce momentan limitări în relațiile comerciale. Într-un an bun producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane”, a precizat Adrian Chesnoiu.
Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că sprijină poziția oficială exprimată de ministrul Agriculturii. „Prin exporturile sale de produse agricole, țara noastră este un furnizor important intra și extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care și l-a consolidat prin eforturi susținute de-a lungul ultimilor 15 ani. România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil. În ciuda restricțiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar și au semănat, îngrijit și strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu și aproape 14 milioane tone de porumb. Dacă va dori să achiziționeze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR, la prețurile curente ale pieței”, transmite APPR.
La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane de tone, există la acest moment cantități disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă.
În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există, la nivel național, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană. Din producția anului de piață 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5 - 7 milioane de tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa.
„Până la sfârșitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia și Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piața globală 11 milioane tone de grâu și 15 milioane tone de porumb. Aceste cantități vor trebui substituite de alte țări producătoare care dispun de resurse de hrană, iar România poate contribui la ameliorarea situației aprovizionând parteneri comerciali care trec printr-o amenințare fără precedent. România trebuie să rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piața liberă intracomunitară trebuie luată având în vedere obligațiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situația trebuie evaluată continuu, dar precipitațiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal. Prețurile mărfurilor agricole au escaladat, dar cel puțin în același ritm au escaladat prețurile la energie, combustibil și alte inputuri agricole. De aceea este esențial ca fermierii să-și poată recupera costurile și să aibă acces la resurse pentru a relua producția în campania agricolă de primăvară. Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinerea fermierilor pentru a face faţă provocărilor perioadei pe care o traversăm”, susține APPR.
Agricultura românească trebuie să primească finanțare pentru a ține pasul cu celelalte state europene
Adrian Chesnoiu consideră că este obligatoriu să se rediscute la nivel european alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În timp ce alte state europene au alocări consistente, agricultura României are zero eurocenți prevăzuți în PNRR. La recenta discuție informală cu miniștrii Agriculturii din UE am transmis comisarului european că România are nevoie de fonduri din PNRR. Trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, precum și în sistemele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, pentru a oferi fermierilor pârghiile necesare obținerii unor producții ridicate. De asemenea, situația globală ne obligă să direcționăm fonduri pentru construirea de depozite și unități de procesare pentru a transforma cât mai mult din materia primă în produse finite. Actualizăm permanent datele pentru punerea în mișcare în timp real a măsurilor guvernamentale astfel încât efectele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei să fie diminuate la maximum”, a arătat ministrul Agriculturii.
Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
