Făinarea a apărut în culturile de rapiță - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 25 Martie 2024 20:15

Făinarea a apărut în culturile de rapiță Recomandat

Scris de
Făinarea a apărut în culturile de rapiță Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Aducem în atenția fermierilor informații importante despre fungul Erysiphe cruciferarum care produce făinarea cruciferelor. Acest fung a fost prezent în zona de vest a României și în toamna 2023. De fapt, a și iernat în aceste culturi.

Condițiile climatice din acest început de primăvară sunt favorabile dezvoltării patogenului Erysiphe cruciferarum, care este prezent de două săptămâni în culturile de rapiță. Informațiile din materialul de față pot ajuta fermierii să prevină infecțiile sau să intervină la momentul optim.

 

Importanța economică a fungului, simptome și daune

 

La nivel mondial, în zonele unde se cultivă intensiv rapița, pe fondul rotațiilor scurte și a condițiilor climatice în schimbare, Erysiphe cruciferarum este considerat un patogen cu importanță economică ridicată [Runno - Paurson et al., 2021]. În România, patogenul apare sporadic și rareori au fost raportate pierderi în producție.

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță, martie 2024

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță în luna martie 2024

Fungul Erysiphe cruciferarum produce pagube în producție în anii în care au loc infecții la nivelul silicvelor și frunzele bolnave cad de pe plante. De regulă, cele mai severe infecții apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 15 - 200C. În astfel de condiții climatice, organele atacate sunt acoperite de un miceliu dens, alb, pulverulent, făinos. O astfel de situație s-a înregistrat în județul Timiș în anul 2019, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative. Însă, de cele mai multe ori, făinarea nu este dăunătoare rapiței.

Simptomele tipice pot fi recunoscute foarte ușor, deoarece la suprafața organelor atacate apar colonii miceliene de culoare albă, difuze. Miceliile albe pot fi observate pe ambele părți ale frunzelor, de jur împrejurul tulpinilor, lăstarilor, silicvelor. Primele simptome apar pe frunzele bătrâne. Frunzele acoperite de micelii se vor usca. În cazurile grave, frunzele cad la sol (defoliere prematură). Defolierea prematură duce la pierderi în producție.

Micelii albe pe frunză de rapiță. Foto realizată la sfârșit de februarie 2024 

Foto sfârșit februarie 2024. Micelii albe pe frunză de rapiță

Plantele de rapiță trebuie controlate pe întreaga perioadă de vegetație, mai ales în primăverile umede. Pe măsură ce patogenul se dezvoltă, miceliile albe sau așa numitele pete pâsloase devin mai dense. Aspectul făinos (prăfos sau pulverulent) apare atunci când miceliul sporulează. Față de alte făinări unde sporii (conidiile) sunt înlănțuiți, la Erysiphe cruciferarum conidiile nu sunt înlănțuite [Docea & Severin, 1990]. Pe măsură ce petele păsloase îmbătrânesc, capătă culoare cenușie și pot fi observate corpurile fructifere numite cleistotecii. Infecțiile primare sunt realizate de către ascosporii din ascele protejate de cleistotecie. Infecțiile secundare sunt făcute de către conidii.

La hibrizii toleranți sau rezistenți poate fi observată o reacție de apărare (am observat și eu acest aspect). La acești hibrizi, miceliile (pete pâsloase) sunt de dimensiuni mai mici și au culoare cenușie albicioasă. Sub micelii, țesuturile au culoare negricioasă [Koike et al., 2007].

Micelii albe pe pețiol, martie 2024

Micelii albe pe pețiol. Martie 202

 

Biologia și epidemiologia patogenului

 

Este important ca fermierii să cunoască măcar câteva aspecte despre biologia și condițiile climatice preferate de acest patogen, astfel încât vor putea preveni din timp instalarea infecțiilor.

Erysiphe cruciferarum este un parazit obligatoriu, supraviețuind peste anotimpul rece pe resturile vegetale sau în sol sub formă de cleistotecii cu asce și ascospori. De asemenea, poate ierna și pe culturile de rapiță de toamnă, cât și pe samulastră (sub formă de micelii) [Koike et al., 2007]. Când condițiile de mediu sunt favorabile (temperaturi de 15 - 250C) cleistoteciile eliberează ascele care conțin ascospori, aceștia fiind responsabili de realizarea infecțiilor primare. Cu ajutorul vântului ei ajung pe suprafața țesuturilor vegetale, germinează și produc infecția. După realizarea infecțiilor primare, în miceliile albe, difuze care apar la suprafața organelor atacate se vor forma conidiile responsabile de realizarea infecțiilor secundare repetate. La sfârșitul perioadei de vegetație în pâsla miceliană se vor forma cleistoteciile, formă sub care fungul iernează [Schwartz & Gent, 2004].

Martie 2024

Foto martie 2024 2

Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 22-27°C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.

Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă) trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.

 

Managementul integrat al făinării rapiței

 

Metodele profilactice sunt foarte importante în strategiile de combatere.

Fermierii ar trebui să fie atenți la următoarele măsuri:

  • Respectarea rotației - rotația de trei ani este indicată;

  • Eliminarea plantelor gazdă (ar trebui să prevină apariția bolii);

  • Cultivarea de hibrizi rezistenți;

  • Evitarea stresului cauzat de secetă;

  • Adunarea resturilor vegetale (în cazul unor infecții severe);

  • Fertilizarea echilibrată;

  • Executarea arăturilor adânci de toamnă în anii când infecțiile au fost masive [Docea & Severin, 1990].

Martie 2024

Foto martie 2024

Metodele chimice sunt predominante, din păcate. Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când infecțiile apar când silicvele sunt formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).

Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).

Metode biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici este de interes în prezent. Biofungicidul pe bază de Ampelomyces quisqualis (AQ10), o ciupercă antagonistă, poate fi utilizat cu succes în combaterea făinării rapiței. AQ10 se aplică ca tratament preventiv, nu curativ. AQ10 trebuie amestecat cu un ulei mineral sau cu un surfactant siliconic. Se recomandă ca tratamentele să fie făcute dimineața devreme sau seara târziu, iar plantele să fie acoperite complet de soluție. Această recomandare este valabilă pentru toți agenții biologici utilizați în combaterea bolilor și dăunătorilor. Momentul aplicării este foarte important deoarece de el depinde eficacitatea tratamentelor [Schwartz & Gent, 2015].

Martie 2024

Foto martie 2024 1

 

Bibliografie

1.Docea E., Severin V., 1990. Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor agricole, Editura Ceres, Întreprinderea poligrafică ”Oltenia”, 320 p.
2.Eve Runno-Paurson, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
3.Koike, S. T., Gladders, P., Paulus, A. O. (2007). Vegetable Diseases: A Color Handbook. 30 Corporate Drive, Suite 400, Burlington, MA 01803, USA: Gulf Professional Publishing. p. 168. ISBN 0-12-373675-7.
4.Runno-Paurson Eve, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
5. Schwartz, H. F., Gent, D. H. (December 31, 2004). "Canola & Mustard- Powdery Mildew" (PDF). Highplains IPM. Retrieved October 21, 2015.
 
La Stațiunea Didactică Timișoara - USVT. La 22 martie 2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale ale rapiței
 
Prin rapița de la Stațiunea Didactică Timișoara USVT. La 22.03.2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Citit 375 ori

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista