Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.

ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.

1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”

Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.

2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”

Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”

3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”

Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.

4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”

AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.

„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-19 Investiții neproductive la nivel de fermă din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

„Finanțarea acordată pentru perdele de protecție este extrem de utilă pentru dezvoltarea durabilă a exploatațiilor agricole, în mod special pentru cultura de câmp care are cea mai mare nevoie de un astfel de sistem având în vedere expunerea ridicată la efectele schimbărilor climatice. Cu o alocare de peste 11,7 milioane de euro prin intervenția DR-19 vom putea finanța aproximativ 60 de proiecte de înființare a perdelelor de protecție la nivelul fermelor pentru combaterea factorilor climatici nefavorabili, în același timp cu îmbunătățirea managementului apei și conservarea soluluiși a biodiversității”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Valoarea finanțării acordate prin intervenția DR-19 este de maximum 200.000 euro/beneficiar, iar sprijinul public e de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru intervenția DR-19 sunt fermierii și formele asociative precum instituții de cercetare – dezvoltare, regii autonome, societăți agricole, cooperative agricole, grupuri de producători și organizații de producători, composesorate, obști și alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor în calitate de fermieri. În cazul formelor asociative, pentru a fi eligibil în cadrul acestei intervenții, proiectul trebuie să fie depus în nume propriu, iar investiția va fi realizată pe terenurile deținute în proprietate sau folosință de către acestea.

Investițiile care se vor finanța prin intervenția DR-19 vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole la nivelul fermelor inclusiv pentru plantațiile pomicole și viticultură, în baza costurilor standard (prevăzute în Anexa 6 la Ghid), completarea golurilor în anii II și III, conform costurilor standard aferente acestei operațiuni, achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului prin rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar. Sunt, de asemenea, eligibile, costurile generale direct legate de investițiile prevăzute prin proiect, prin rambursarea costurilor eligibile suportate de beneficiar, în limita a 5% din valoarea eligibilă a proiectului.

Toți cei interesați să pregătească documentația în vederea depunerii pot consulta Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-19 și anexele aferente, acestea fiind disponibile pe pagina oficială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura românească evoluează rapid, fiind impulsionată de nevoia fermierilor tot mai mare de tehnici sustenabile și precise de cultivare.

Odată cu schimbarea tiparelor climatice și intensificarea cerințelor pieței, fermierii caută soluții mai pretabile pentru a-și proteja culturile și pentru a crește producțiile chiar din faza semințelor. În acest context, tehnologiile avansate de tratament al semințelor au devenit un instrument strategic pentru a asigura o răsărire viguroasă a plantelor și o performanță ridicată pe termen lung în câmp.

Spre deosebire de soluțiile tradiționale în câmp, tratamentul semințelor livrează substanțele active exact acolo unde sunt necesare – pe sămânță – reducând pierderile, impactul asupra mediului mediului și maximizând eficiența fiecărei picături utilizate. Această abordare susține vigoarea timpurie a plantelor, dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor și o reziliență sporită la factori de stres și dăunători. Din aceste motive, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience continuă să investească în soluții inovatoare de tratament al semințelor dedicate fermierilor români, precum îngrășământul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo și insecticidul Thrintoba^®. Aceste produse acționează sinergic pentru a proteja culturile de cereale, precum grâul, orzul și secara, în unele dintre stadiile de dezvoltare esențiale.

Lansată în 2024, noua formulă a fertilizantului pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo joacă un rol esențial în stimularea vigorii de germinare și menținerea sănătății plantelor tinere. Acesta îmbunătățește absorbția nutrienților și susține dezvoltarea unui sistem radicular puternic, care, la rândul său, stimulează creșterea plantelor și le îmbunătățește rezistența la factorii de stres. Mai mult, Ympact® Completo facilitează o răsărire uniformă și sustenabilă prin stimularea activității microbiene benefice și îmbunătățirea calității solului din jurul semințelor.

Pe lângă rolul critic al nutrienților în promovarea unei creșteri sănătoase a plantelor, fermierii își pot proteja culturile și prin combaterea dăunătorilor. Fertilizantul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo, cu formulare avansată, funcționează complementar cu insecticidul Thrintoba^® pentru semințe de cereale. Thrintoba^® acționează asupra dăunătorilor prin contact direct, ingestie și efect de vapori, având totodată și proprietăți repelente, descurajând atacul asupra semințelor protejate.

„La ferma noastră am ales pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo de la Corteva ca parte a tranziției spre o agricultură conservativă, care protejează microbiologia solului și polenizatorii, susținând totodată culturi mai sănătoase. Mai mult, tefluthrinul, substanța activă din Thrintoba^®, imită piretrinele naturale, dar oferă o protecție de mai lungă durată. Utilizând ambele produse, am observat sinergia dintre ele și impactul în accelerarea germinării semințelor și îmbunătățirea dezvoltării rădăcinilor. Prin această abordare obținem o răsărire mai rapidă a culturilor și o rezistență mai bună la stresul de mediu”, a arătat Iulian Munteanu, director de producție la fermele Comcereal SA Vrancea, despre experiența sa din 2024.

Soluțiile integrate Corteva îi ajută pe fermieri să valorifice mai bine potențialul culturilor de cereale, combinând protecția țintită cu îmbunătățirea sănătății solului și a plantelor.

Articol de: ANDREI DORU, Category Marketing Manager pentru Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Ilfov, la Grădiștea, tânărul Cosmin Iancu lucrează circa 1.100 de hectare. Ferma a fost înființată de bunicul lui Cosmin în urmă cu vreo 30 de ani. Afacerea agricolă a familiei Iancu s-a dezvoltat încet şi sigur, iar astăzi vorbim despre un business în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngreuna activitatea unui fermier.

Pentru tânărul fermier Cosmin Iancu, 2024 a fost unul dintre anii cei mai grei. De altfel, pentru tot ceea ce înseamnă agricultură, în special în sudul și sud-estul României, dacă analizăm ce s-a întâmplat din punct de vedere climatic, al costurilor și al valorificării culturii, vom observa că rezultatele nu au fost tocmai îmbucurătoare. „Pentru ferma noastră, anul 2024 s-a concretizat în a fi cel mai prost an de când existăm. De pildă, la cultura de porumb, cultură la care noi eram campioni, care ne aducea cele mai mari satisfacţii şi ne capitaliza ca entitate economică, acum la o cheltuială de 4.500 de lei pe hectar şi cu un randament de 700-800 kg este dezastruos, nici nu mai are rost să mai facem socoteala”, ne-a zis Cosmin Iancu, care reprezintă a treia generație de fermieri, într-un business de familie, înființat de bunicul său.

„Am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă.”

Dar fenomenul nu a fost izolat, ci s-a manifestat la nivel de țară. Producția de porumb, sorg și floarea-soarelui a României a scăzut în 2024 la un nivel istoric, cu 5,6 milioane de tone de porumb și sorg și 1,3 milioane de tone de floarea-soarelui, conform datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ, în 2023, producţia naţională a fost de 10,3 milioane de tone de porumb, mai mare decât cea din anul anterior, de 8,7 milioane de tone, dar mai mică decât cea din 2018 (18,6 mil. tone) sau cea din 2019 (17,4 mil. tone), cauzele fiind seceta şi lipsa irigațiilor.

„Cât să conteze România, în contextul în care America vine cu cea mai mare recoltă de porumb, în jur de 390 de milioane de tone de porumb? Nici la celelalte culturi nu a fost grozav, totuși am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă. Avem un spaţiu de depozitare de circa 10.000 de tone care ne conferă o oarecare lejeritate în negociere, o oarecare independenţă în a face vânzările, că nu suntem dependenţi de anumite silozuri, de anumiţi parteneri. Stocăm marfa, o punem pe „căprării”, o analizăm şi după aia încercăm să găsim variante s-o vindem la preţ mai bun. Faptul că am reuşit să ţinem marfă este îmbucurător, preţurile s-au mai apreciat la toate culturile, având în vedere şi faptul că nu a fost producţie”, a arătat tânărul fermier.

Deficitul a fost însă și la nivelul Uniunii Europene, dar și în Rusia sau Ucraina, unde producţiile au fost mai mici cu milioane de tone. Mai mult, preţurile sunt la un nivel foarte scăzut. Spre exemplu, la recoltat, floarea-soarelui 1,80-1,90 lei, pentru ca apoi să ajungă la 2,70-2,80 lei/kg.

„Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile.”

Managementul costurilor

Producţiile slabe din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, i-au făcut pe fermieri să-și îndrepte atenţia către o gestionare cât mai bună a costurilor. „Chiar dacă facem o producţie mai mică, încercăm să temperăm costurile, pentru că de fapt despre asta este vorba. Suntem meteo-dependenţi, vremea n-o putem controla, iar preţul se formează la bursă și este extrem de volatil. Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile. Și aici trebuie să lucrăm noi, pentru că până în momentul acesta sau până în anii în care a fost bine, noi, fermierii, nu am acordat o atenţie riguroasă asupra costurilor”, a explicat Cosmin Iancu, subliniind că reducerile la inputurile agricole nu ar trebui să fie și la calitate. Riscul este însă ca prin folosirea de produse de protecţie a plantelor generice sau mai ieftine să pierzi la producție și calitate.

„România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea.”

Fermierii trebuie să aibă în vedere o producţie minimă dorită, care să asigure un randament pe fiecare cultură, cu o investiţie minimă – îngrăşăminte, fertilizanţi şi produse de protecţie a plantelor –, pentru a obține o cultură sănătoasă care să le permită negocierea unui preţ cât mai bun. Mai mult, în condițiile climatice ale anului trecut, subvenția dată de statul român, menită să compenseze pierderile de recoltă cauzate de secetă, se ridică la suma de 1.000 de lei pe hectar, destinată agricultorilor care au înregistrat pierderi majore în anul agricol 2023-2024. „Primim bani pe despăgubiri, dar îi dăm înapoi cu trei mâini pe Ordonanţa „Trenuleţ” şi pe alte programe şi proiecte care, asta este, vor avea loc. Din păcate, România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea. Este foarte simplu: gândiţi-vă cum ar fi ca eu la mine la prăvălie, la SRL, să produc 100.000 de lei şi să am cheltuieli de 150.000 de lei! Merge o dată, banca te împrumută o dată, de două ori, dar la un moment dat se înfundă. Acelaşi lucru se întâmplă şi era de aşteptat să vină un moment în care tragi linie, eşti pe marginea prăpastiei şi trebuie să iei măsuri drastice. Revenind la partea de costuri, trebuie să existe o redefinire a costurilor, în măsura în care trebuie acordate foarte bine cu contextul climatic. Din păcate şi de fapt din sărăcie, foarte mulţi fermieri au semănat anul acesta agricol fără îngrăşăminte complexe”, a arătat fermierul din Ilfov.

În perioada sărbătorilor, costurile cu îngrăşămintele au crescut cu 20%. Dar fără o fertilizare echilibrată sau PPT-uri, cu programe fitosanitare inadecvate, pierderile sunt inevitabile. „Am cumpărat îngrăşăminte azotoase, uree, înainte de sărbători, cu 2.015 lei plus TVA tona, ca apoi să discutăm despre valori de peste 2.400 de lei plus TVA. Şi vorbim la cash”, a adăugat Cosmin Iancu.

Chibzuință și investiții făcute din economii

În prezent, în ferma administrată de Cosmin Iancu se lucrează în jur de 1.100 de hectare. Însă începuturile au însemnat 20 de hectare și multă voință. „După ’89, cu o serie de împrumuturi, de credite defectuoase la vremea aceea, bunicul a reuşit să procure ceva utilaje. Oamenii, pentru că-l cunoşteau şi aveau încredere, au venit şi i-au spus bunicului meu să le lucreze terenul. Uşor, uşor, lucrurile au început să capete o altă anvergură, pentru că am intrat în UE, am gustat şi noi ce înseamnă tehnologie străină, fonduri europene, şi atunci a început o aşa-zisă dezvoltare, care a făcut o tranziţie de la o agricultură de semisubzistenţă, cu nişte costuri haotice, cu consumuri mari de combustibil, la o agricultură performantă, bazată pe ceea ce înseamnă tehnologie de ultimă generaţie”, povestește tânărul fermier care a crescut printre mecanizatori, de altfel aceiași oameni alături de care lucrează și în prezent. Microbul agriculturii l-a luat de pe câmp, iar dragostea pentru pământ l-a făcut să se specializeze și să urmeze studiile Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, unde a terminat Facultatea de Agricultură. „După care am făcut un master în Agricultură durabilă şi, nu în ultimul rând, astăzi, sunt doctorand în cadrul USAMV București. Deci, iată, un domeniu în care este nevoie de o continuă specializare, lucrăm cu organisme vii, lucrurile se schimbă, vremea se schimbă, produsele se schimbă, legislaţia se schimbă şi toate aceste lucruri trebuie să ne ţină într-un permanent contact”, punctează Cosmin Iancu.

Deviza în cadrul fermei ilfovene a fost una simplă: încet şi sigur, iar acum vorbim despre un business care se întinde pe trei decenii, în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngropa un fermier. „Sincer să fiu, cred că este o suprafaţă suficientă ca să poată să fie gestionată cu resursele pe care le am, cinci mecanizatori care deservesc această suprafaţă, eu, în calitate de inginer agronom, de specialist al fermei, şi aparatul auxiliar, secretariat, director economic etc. Suntem, zic eu, într-un echilibru cu costurile şi, atunci, problema cea mai mare rămâne în continuare acest factor limitativ – vremea”, spune Cosmin Iancu.

Irigațiile rămân doar un vis

Dar capriciile vremii sunt dublate în județul Ilfov de lipsa irigațiilor, județ care nu va fi niciodată prioritar pentru realizarea unui sistem. În urmă cu 30 de ani, câmpurile de la Grădiștea erau irigate, dar acum acest lucru nu se mai face pentru că modalitatea era una destul de complicată. „Exista un sistem de tubulaturi, de ţevi care alimentau câmpurile din lacul Căldăruşani, conducta era îngropată pe sub întregul teritoriu al comunei Grădiştea. Acest proiect nu poate fi refăcut de mine cu încă doi vecini de-ai mei, şi atunci sigur că nu văd un viitor, din păcate, în realizarea irigaţiilor în zona noastră”, menționează fermierul.

În zonă nu există o sursă de apă, iar soluția puțurilor nu este fiabilă. „Dacă la noi exista un canal cu apă, ceva, nici nu mă mai interesa, era o investiţie sigură, mă puteam duce la bancă cu toată încrederea și spuneam că de aici încolo, zece ani, nu mai investesc în altceva şi mă canalizez spre irigaţii. Dar, din păcate, nu există sursă de apă. Varianta asta, a puţurilor forate, este o întreagă nebunie, pentru că ştim cu toţii ce înseamnă să te autorizezi. Mai nou, nu ai voie să iei apă din pânza freatică, deci doar până la a doua pânză, de unde nu ai debit. Se creează un joc în care cheltuiala e mare, resurse risipite şi rezultat dezamăgitor”, a completat Cosmin Iancu.

„Tehnologiile moderne sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie.”

Bani în plus, dar nu în buzunarul muncitorilor

Într-un an în care multe ferme au fost scoase la vânzare, iar sectorul agricol sângerează la propriu, Ordonanța „Trenuleț” a făcut ceea ce agricultorii preconizau. „Suntem în anul în care tot auzim de această nebunie cu băncile care execută, preluări de ferme etc., deci este o situaţie în care eşti în groapă, încerci să te ridici şi mai vine cineva şi-ţi mai dă un picior în cap şi spune: ridică-te! Cam asta se întâmplă. Mai ales în agricultură, unde veniturile sunt destul de modeste, în care oamenii oricum o duc destul de greu. Noi am încercat an de an să fim aproape de oamenii noştri, să facem treabă alături de ei, ei cu noi şi noi cu dânşii, şi, când am putut, am majorat veniturile. Spre exemplu, la un mecanizator, pentru a-i menţine acelaşi nivel al salariului, trebuie să-i măresc brutul cu 1.000 de lei. O mie de lei ori câţi suntem mă costă într-un an 150.000 de lei, bani de care omul nu beneficiază deloc”, a explicat Cosmin Iancu, mulțumit că se află în situația fericită în care își permite astfel de majorări.

Progresul tehnologic vine în ajutorul fermierilor și este unul dintre pariurile cu care speră că vor fi câștigători. „Dacă dăm timpul înapoi, o să vedem că în anii 2000 lucram o suprafaţă cu zece tractoare româneşti. Când începea campania de arat, se ara două luni. Acum, în 4-5 zile, lucrăm aceeaşi suprafaţă cu trei tractoare, cu forţă de muncă mult mai redusă, o lucrare de mult mai bună calitate şi cu costuri mult mai mici. Deci, iată, progresul a existat şi cu siguranţă progresul nu se opreşte aici şi va avansa. Un apetit şi o deschidere din partea noastră, a fermierilor, către tehnologiile moderne, cu resurse mai puţine și cu costuri mai reduse, sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie”, ne-a zis în încheiere Cosmin Iancu.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Syngenta România a lansat un website dedicat exclusiv diviziei de semințe de legume. Această platformă digitală reprezintă un pas important în strategia Syngenta de a oferi clienților informații complete și actualizate despre produsele și serviciile sale în domeniul semințelor de legume.

Noul website este accesibil la adresa https://www.syngentavegetables.com/ro-ro și oferă o experiență digitală de navigare intuitivă și un conținut bogat, incluzând:

• Descrieri detaliate ale întregului portofoliu de produse Syngenta pentru semințe de legume;

• Catalogul digital complet al portofoliului de semințe de legume Syngenta;

• Ultimele noutăți și inovații în domeniul semințelor de legume;

• Testimoniale și povești de succes ale fermierilor care utilizează produsele Syngenta;

• Informații de contact actualizate pentru echipa Syngenta România care se ocupă de divizia de semințe de legume;

• Opțiunea de abonare la newsletter pentru a primi actualizări în timp real.

De asemenea, fermierii au o linie directă de comunicare cu specialiștii companiei prin integrarea canalului de comunicare WhatsApp „Syngenta Semințe de Legume” în noua platformă digitală.

„Lansarea acestui nou website reprezintă angajamentul nostru continuu față de inovație și suport pentru legumicultorii din România. Platforma noastră digitală va servi drept o resursă valoroasă de informații pentru profesioniștii din domeniul agricol, oferind acces rapid la ultimele noutăți și facilitând o conexiune strânsă cu echipa noastră de specialiști”, a precizat Ramona Tănase, director marketing semințe de legume Syngenta România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Timp de un secol, indiferent de vremuri, Farmall a reprezentat un simbol al agriculturii moderne, tehnica agricolă evoluând prin cele 25 de generații ale acestui model. Astăzi, Case IH Farmall rămâne unul dintre cele mai vândute tractoare din toate timpurile și piesa de rezistență din orice tip de fermă.

Modelul Case IH Farmall A 100, eligibil în cadrul programului guvernamental „Rabla pentru tractoare”, este un tractor compact, puternic, economic, ușor de întreținut, ideal în orice tip de fermă, putând fi folosit la operaţiuni uşoare pe câmp, activități în curte şi cu încărcătorul.

Economic și cu putere de lucru

Case IH Farmall A 100 este acționat de un motor FPT, cu injecție Common-Rail în 4 cilindri, de 3,6 litri, cu turbosuflantă și răcitor intermediar, care vă oferă o putere de 101 CP la 2.300 RPM. Creșterea cuplului se traduce prin mai puține schimbări de viteză și mai multă eficiență, iar rezultatele vorbesc de la sine. Motorul FPT Common Rail în 4 cilindri nu are nevoie de turație nominală: oferă putere maximă cu economie de carburant la 1.900 RPM, ceea ce înseamnă nu doar că reduce consumul de carburant în toate aplicațiile, ci conduce și la un confort sporit în timpul operării datorită nivelurilor mici de zgomot și vibrație.

Care fermier conduce încontinuu turând motorul la maximum? Echipa care a dezvoltat motorul FPT și-a concentrat atenția și timpul pe compatibilitatea perfectă între caracteristicile de cuplu ale motoarelor în 4 cilindri și condițiile reale de lucru. Rezultatul este impresionant: cuplul maxim de 450 Nm este atins cu economie de carburant la 1.300 RPM, ceea ce face ca funcția Case IH Efficient Power să fie cu adevărat economă.
Combustia curată obținută în motoarele FPT ale tractoarelor Farmall permite că schimbul de ulei să fie făcut la 600 de ore, interval de top în clasa lor. Dincolo de eficiență excelentă a carburantului, emisiile sunt reduse în mod efectiv de aceeași tehnologie dovedită și folosită la alte game de tractoare Farmall. Post-tratarea permite optimizarea motorului în ceea ce privește capacitatea de reacție și densitatea mare de putere, pentru performanță optimă indiferent de aplicație.

Ușor de operat

Case IH Farmall A 100 este echipat cu o pompă hidraulică având debitul de 82  l/min și este prevăzut cu trei perechi de cuple hidraulice în partea spate a tractorului. Sarcina maximă care poate fi ridicată cu ajutorul cuplajului hidraulic aflat în partea din spate a utilajului este de 4.400 kg, ceea ce plasează tractoarele din seria Farmall A pe un loc fruntaș în clasa din care fac parte. De asemenea, clienţii pot alege tractoarul echipat cu prize de putere de tip 540/540E /1000 RPM.

Datorită stâlpilor mai puțin lați, oglinzilor mari, suprafețelor vitrate mari, proiectate cu atenție, vederea încărcătorului și a utilajelor remorcate sau purtate din tractorul Farmall A este printre cele mai bune din acest segment de piață al cailor-putere. Nu este nevoie să ne întindem pentru a vedea ce se întâmplă în jur.

Poziția țevii de eșapament pe stâlp „A” la noua generație Farmall A asigură vedere clară și liberă în față. Acest model include o trapă care oferă mai multă vizibilitate, patru lumini de lucru, care asigură vizibilitate excelentă asupra tuturor operațiunilor, de la cele ale încărcătorului până la transport rutier.

Comenzile poziționate logic și ergonomic pe console, dispunerea corectă a instrumentelor pe noul tablou de bord, fac parte dintre facilitățile care ușurează operarea tractoarelor din seria Farmall A, indiferent de lucrarea care trebuie executată. Levierele mecanice de comandă precum și comutatoarele se află permanent la îndemâna operatorului, care va începe să lucreze cu utilajul aproape instinctiv după un scurt timp petrecut în spatele volanului.

Productiv pe orice teren

Tractoarele Farmall A consumă puțin carburant, dar nu fac economie de putere. Pentru o tracțiune impresionantă pe câmp, dar și pentru o bună siguranță în pantă, puntea față Case IH cu tracțiune integrală este imbatabilă. Pe un teren cu sol afânat sau umed, diferențialul pentru alunecare limitată care acționează asupra punții față și blocajul diferențial automat de pe puntea spate asigură înaintarea continuă.
Tractoarele Farmall A se pot deplasa cu viteza maxima de 40 km/h și, pentru siguranță suplimentară a opririi în orice condiții, modelele cu tracțiune integrală pot fi echipate opțional cu punte față frânată.

Titan Machinery România a fost admisă oficial ca dealer în cadrul Programului Guvernamental „Rabla pentru tractoare”, având posibilitatea de a furniza fermierilor două modele de top: Case IH Farmall C 100 și Case IH Farmall A 100. Aceste tractoare reprezintă, totodată, și cele mai bune tractoare eligibile, respectiv „Brandul Premium” din cadrul acestui program. Titan Machinery România și-a anunțat o participare solidă și fermă în cadrul acestui program încă de la sfârșitul anului trecut.

La acest moment, AFM a lansat în dezbatere publică noul ghid de finanțare pentru a putea fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial în următoarea perioadă. Rămânem alături de dumneavoastră în așteptarea comunicărilor oficiale din partea AFM cu privire la începerea Programului Rabla și vă ținem la curent cu noutăți.

Vă invităm, de asemenea, să consultați site-ul autorității: https://www.afm.ro/rabla_tractoare_ghid_finantare.php.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IulianCântar anunță extinderea portofoliului de produse prin introducerea generatoarelor PTO produse de Schneeberger (Austria), o soluție eficientă pentru ferme și industria agricolă. Aceste produse sunt lansate în premieră pe piața din România, IulianCântar fiind unic importator și distribuitor al generatoarelor PTO Schneeberger în țara noastră.

Gama de generatoare PTO este destinată fermierilor care caută soluții fiabile și eficiente pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor agricole, reducând astfel dependența de rețeaua electrică clasică.

Includerea generatoarelor PTO Schneeberger în portofoliul companiei subliniază angajamentul IulianCântar de a oferi soluții adaptate realității din teren. „Interacționăm constant cu fermierii și partenerii noștri pentru a identifica soluțiile potrivite nevoilor lor. Aceste generatoare nu doar că asigură continuitatea activităților agricole, dar contribuie și la optimizarea costurilor cu energia”, precizează Iulian Drăgoi, fondatorul Grupului SILOBAG.

IulianCântar, divizie a Grupului SILOBAG, se numără printre producătorii autohtoni importanți de cântare auto și cântare platformă omologate, certificate SRAC, și de aparatură de laborator pentru testarea cerealelor.

Sursă de energie de urgență pentru agricultură

Alimentarea de urgență reprezintă o necesitate, nu o opțiune, în special în cazul penelor de curent mai lungi, care pot deveni rapid o catastrofă pentru fermieri. Generatorul PTO utilizează motorul tractorului ca sursă de alimentare și generează electricitate prin intermediul prizei de putere.

Sursă sigură de energie electrică, cu mobilitate mare, generatorul PTO este fiabil și ușor de utilizat, este mai economic decât un generator pe motorină (nu are motor), necesită o minimă întreținere și spațiu redus. În plus, instalația este bine proiectată ca protecție împotriva arsurilor și rănilor cauzate de piesele în mișcare.

Prin parteneriatul cu Schneeberger Austria, un producător recunoscut la nivel european pentru calitatea și fiabilitatea echipamentelor sale, IulianCântar își consolidează poziția pe piața echipamentelor agricole din România. „Am observat o cerere tot mai mare pentru soluții flexibile și sustenabile de generare a energiei electrice în fermele din România. Generatoarele PTO sunt un răspuns direct la această nevoie, oferind o alternativă economică și eficientă pentru alimentarea diverselor echipamente în teren”, explică Iulian Drăgoi.

Gamele NSG și NSGL, ideale pentru toate fermele și aplicațiile industriale

Noile generatoare PTO disponibile în portofoliul IulianCântar includ gamele NSG și NSGL, proiectate pentru a satisface o varietate de cerințe operaționale.

Generatoarele mobile NSG (13-38 kVA) sunt ideale pentru ferme de dimensiuni mici și medii, oferind o sursă de energie fiabilă pentru alimentarea echipamentelor esențiale. Sunt generatoare cu 2 poli, având o viteză de rotație de 3000 rpm și o putere de ieșire de 13-38 kVA. Sunt complet echipate, la un preț accesibil, fără costuri suplimentare.

Generatoarele mobile NSGL (30-160 kVA) sunt potrivite pentru exploatații agricole mari și aplicații industriale, oferind un randament ridicat și autonomie sporită. Sunt generatoare cu 4 poli, având o viteză de rotație de 1500 rpm, reglare electronică a tensiunii (AVR) și o putere de ieșire de 30-160 kVA. Generatoarele NSGL 130-160 kVA pot alimenta cu energie orice echipament agricol.

Generatoarele sunt ușor de utilizat, necesită întreținere minimă și sunt compatibile cu majoritatea tractoarelor disponibile pe piața românească.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Suprafețele întinse din Câmpia Română, din sudul Moldovei, din Câmpia de Vest nu au niciun fel de obstacole, sunt bântuite de vânturi puternice care, în timpul iernii, spulberă zăpada atât de folositoare agriculturii. De aceea, sunt necesare diverse măsuri prin care să se reușească reținerea majorității zăpezii pe terenurile agricole.

Fiecare strat de zăpadă de 10 cm asigură, după topire, aprovizionarea solului cu 300 m³/ha apă care trebuie bine înmagazinată și conservată.

S-a constatat că în zonele cu parazăpezi, pe stratul de sol de 0-140 cm s-au găsit 526 t/ha apă în plus.

Sub stratul de zăpadă solul este mai puțin înghețat și apa rezultată din topirea zăpezii se infiltrează în sol, nu se scurge producând eroziune, băltiri și pierderi prin evaporare.

În iernile geroase, sub stratul de zăpadă gros de 50 cm grâul a fost viabil 94%, pe când sub stratul de 6 cm, doar 68%. Nivelul producției de grâu în cel de-al doilea caz a fost de 61%.

În zona Bărăganului, când au existat perdele forestiere de protecție, stratul de zăpadă între perdele a fost de 90-100 cm, pe când în câmp deschis doar de 15 cm.

Acestea sunt motivele care determină fermierii să întreprindă toate măsurile prin care să se mențină zăpadă pe teren, măsuri care constau în:

1. Realizarea de valuri de zăpadă cu ajutorul plugurilor speciale, care pot fi confecționate în fermă. Distanța între valuri va fi de 10-15 m și acestea sunt trasate perpendicular pe direcția vântului dominant în zonă.

2. Montat ziduri din baloți de paie sau din calupuri de zăpadă, distanțate la 12-15 m, perpendicular pe vânt.

3. Instalat parazăpezi asemănătoare celor de la protecția șoselelor și căilor ferate și după ce sunt îngropate 2/3 în zăpadă se mută pe altă poziție la distanța de 20-25 m.

4. Lăsat netăiate câte 2-3 rânduri de tulpini de porumb, sorg, floarea-soarelui, cânepă sub formă de perdele de protecție, distanțate la 20-25 m.

5. Pe terenurile în pantă trebuie făcute arături cu coame, paralel cu curbele de nivel, coamele constituind obstacole împotriva vântului și reținând zăpada pe teren.

6. Practicat sistemul de culturi verzi care se mențin și peste iarnă, acestea asigurând reținerea zăpezii, o bună înmagazinare a apei în sol, iar masa vegetală constituie o bună sursă de obținere a humusului.

7. Pentru a întârzia topirea zăpezii cu o săptămână și a asigura o bună infiltrare și înmagazinare a apei în sol, se împrăștie peste zăpadă materiale de culoare deschisă (paie, pleavă, rumeguș) care resping razele solare și întârzie topirea zăpezii. Dacă zăpada se topește repede nu se poate infiltra în totalitate, se scurge la suprafața solului, produce eroziune, băltește, se evaporă, se pierde.

În experiențele din zona Stațiunii de Cercetări Agricole Mărculești, când au existat perdele forestiere de protecție pe zone întinse, acestea reduceau viteza vântului cu peste 30% și zăpada nu era spulberată, se depunea în strat uniform între perdele și asigurau cel puțin 300-500 m³/ha apă în plus, pe lângă asigurarea protecției culturilor de îngheț. Totodată, perdelele mențin umiditatea relativă a aerului mai mare cu 30-35%, reducând transpirația plantelor și evaporarea apei din sol cu 20-45%. În actuala situație cu intensificarea schimbărilor climatice, trecerea la plantarea perdelelor forestiere de protecție este o măsură foarte urgentă.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Acumularea și conservarea apei în sol 

Râmele, plugul biologic al solului

Când și cum lucrăm pământul

În județul Ialomița, la Bucu, se află ferma de circa 400 de hectare a președintelui Federației PRO AGRO. Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de când Ionel Arion face agricultură, economist fiind la bază. De patru ani, în exploatația din Bărăgan s-au stopat mare parte din investițiile în tehnică, doar irigațiile beneficiind de bani. Acolo, în câmp, spre mijloc de august, cu Ionel Arion am abordat o sumedenie de subiecte de interes pentru întreaga tagmă a agricultorilor.

Ionel Arion: Ne aflăm la o solă de porumb, cultură dublă, cultura principală a fost orz, semănată în toamna anului 2023. Am recoltat în iunie şi imediat, practic nu a ieşit combina din această solă, am început în urma ei semănatul porumbului. Irigăm, pentru că nu avem pluviometrie necesară dezvoltării culturii de la natură, şi atunci am aplicat până la această dată, ne aflăm în prima decadă a lunii august, 110 litri doar din irigaţii.

Reporter: Asta, doar pentru această cultură. Dar referindu-ne la anul agricol 2023-2024, cam care a fost regimul pluviometric?

Ionel Arion: Pentru culturile de primăvară a fost cel mai greu, pentru că începând cu luna aprilie şi până la sfârşitul lunii mai am avut doar 38 de litri pe parcursul a două luni. În lunile iunie şi iulie am avut încă 62-63 de litri, iar în luna august avem doar 12 litri de la natură.

„Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă îndelungată şi lipsa unor politici agricole adecvate, cu siguranţă vor lăsa mult teren necultivat.”

Reporter: Să revenim la culturile duble, pentru că suntem la acest lot de porumb cultură dublă. Este eficientă cultura dublă? În afară de porumb, mai merită o altă cultură? Am văzut fermieri care au mai pus şi floarea-soarelui în cultură dublă.

Ionel Arion: Trebuie să recunosc că în ultimii patru ani am folosit doar porumb. Am studiat, am cunoscut colegi care într-adevăr au semănat floarea-soarelui. Dacă mă întrebaţi pe mine cred că cea mai eficientă ar fi soia cultură dublă, dar acea soia care nu ni se permite, modificată genetic. Am avut şansa să o cultiv înainte de a fi interzisă soia modificată genetic în România. Cred că este soluţia pentru capitalizarea fermierilor din țara noastră, noi având cel mai mare areal din toate statele Uniunii Europene care poate fi cultivat cu soia. De altfel, cred că ne-am asigura întru totul consumul intern, dacă am cultiva.

De ce am ales cultura dublă de porumb? Am avut şi fermă de animale, am avut şi în zonă clienţi care au putut să vină şi să cumpere de la noi fie cultura în picioare, pentru a o face siloz pentru propriile animale, fie au cumpărat siloz. Însă anul acesta ridicăm un pic ștacheta şi vrem ca această cultură dublă de porumb, care până acum se prezintă foarte bine, să o lăsăm să o recoltăm pentru boabe, cel mai probabil sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie sau poate în sfârşit de lună noiembrie să ajungem să aibă umiditatea necesară pentru ca porumbul să fie recoltat boabe.

Reporter: Este singura cultură care poate fi recoltată şi anul următor în iarnă.

Ionel Arion: Da, sunt areale în ţară unde într-adevăr se trece peste Anul Nou perioada de recoltat. În zona noastră eu cred că undeva în noiembrie vom recolta şi, ţinând cont şi de grupa FAO pe care am ales-o, nu am ales foarte timpuriu, în primul rând pentru că producţia scontată ar fi fost mai mică, şi pentru că am fi avut o chestiune de rezervă, spun eu, în cazul în care cultura nu era promiţătoare o treceam la furaj. Şi deocamdată decizia este luată pentru a merge pe recoltă de boabe pentru consum.

Reporter: Producţia, în condiţiile în care veţi iriga în continuare, va fi una normală? Va exista o diferenţă între cultura a doua şi cultura principală de porumb, pe care o aveţi tot la irigat?

Ionel Arion: Diferenţe vor fi, dar acum nu vă ascund că avem atât de multe ecuaţii în acest joc şi atât de mulţi algoritmi, încât de foarte multe ori tot decizia personală rămâne cea care se şi implementează. În partea cealaltă unde avem cultură principală de porumb, cultura înfiinţată la începutul lunii aprilie, este un FAO mai mare, o cultură tardivă. Dar ne-am jucat într-un fel, în sensul în care am intercalat inclusiv FAO diferit pentru a ajuta un pic, spunem noi, încă experimentăm, perioada de înflorit, de fecundare, de polenizare, pentru că temperaturile foarte mari şi ceea ce ne-a adus anul acesta vremea, şi în anii trecuţi – trebuie să recunoaştem că venim după trei ani de probleme, acesta ar fi al patrulea – ne-a făcut să învăţăm să devenim mai selectivi, mai atenţi, mai prudenţi şi cred eu că arată foarte bine cultura de porumb cultură principală. La cultură dublă nu mai este cazul, nu mergem atât de departe cu ecuaţiile. Avantajul este că am venit cu o lucrare minimă, am redus costurile, am redus inclusiv dozele de îngrăşăminte, erbicidele nu le-am mai folosit pe o gamă de vârf, s-a asigurat o fertilizare la prăşit tot cu cantităţi minime. Cred că putem să ajungem la un rezultat în jur de opt tone boabe atunci când vom recolta cu combina. Punând în balanţă cheltuielile de la cultura dublă şi veniturile pe care ni le asigură cultura dublă, eu cred că am scos absolut toată investiţia de la cultura principală şi ceva beneficii în plus. Merită. Dacă la fiecare doi ani obţinem trei culturi de pe o suprafaţă cred că este potenţialul maxim şi al solului, şi al zonei, şi al fermierului, pentru că nu putem trece mai departe de acest lucru. Şi ca o recomandare, eu spun mereu, dacă avem sursa de apă să nu mai aşteptăm statul.

Reporter: Cu alte cuvinte, apa face diferența...

Ionel Arion: În cazul culturii de porumb noi am ales să nu semănăm decât la irigat, avem şi cultură principală la irigat şi acum cultură secundară. Pentru floarea-soarelui, vorbim de culturile de primăvară, este poate cel mai neprolific an de până acum, exceptând anul 2020 unde nu a răsărit floarea-soarelui. O să mergem şi o să vedem, 600-700 kg la hectar cultura de floarea-soarelui.

Dacă vorbim de culturile de toamnă, am avut orz şi grâu. La cultura de orz, deşi la neirigat, în alţi ani am ajuns la o producţie de opt tone la hectar. Anul acesta abia am atins 7.500 kg/ha, la orzul irigat, că la neirigat am avut 3.300. Grâu am avut doar la neirigat și am obținut 4.500 - 4.700 kg/ha. Cultivăm în fiecare an soiuri atât româneşti, cât şi străine.

Optimizarea costurilor

Reporter: Să vorbim un pic despre rentabilitate, în condițiile prețurilor de azi ale cerealelor și având în vedere investițiile.

Ionel Arion: Foarte mult urmărim să optimizăm costurile. Noi mai putem încă controla costul de înfiinţare a culturii, tehnologia să nu mergem cu ea până la vârf dacă nu avem condiţiile optime de a se dezvolta acea cultură. În fiecare an am căutat un echilibru nu neapărat în a face performanţă din punctul de vedere al recoltelor, dacă nu avem şi performanţă economică. Optimul economic se opreşte undeva la un prag, zic eu, în situaţia noastră, mai ales în sudul României, undeva la tehnologie medie să ne oprim, sau cel puţin aşa gândesc eu, pentru că dacă mergem spre performanţă maximă şi urmărim doar maximul de producţie, doar maximul economic, s-ar putea ca natura să nu ne ajute, şi s-a întâmplat în ultimii trei ani. Deci, noi niciodată nu am urmărit să ajungem la producţii maxime, la grâu 9 tone – nu am avut şi nici nu vom putea face, pentru că nu ne ajută nici solul, avem nevoie de mai mulţi factori ca să facem această performanţă, avem terenuri categoria 3 şi 4 şi acolo avem nevoie de investiţii.

De asemenea, am ales să nu investim în utilaje de ultimă generaţie, am ales să stopăm aceste investiţii, am ales să nu mai facem achiziţii sau leasinguri pentru altceva decât pentru instalaţii de irigat. Acolo unde am avut sursa de apă nu am aşteptat absolut nimic, am început investiţiile pe surse proprii, pe capitaluri atrase de la bănci sau chiar credit-furnizor, firmele de instalaţii pentru irigat ne-au creat această posibilitate, având o perioadă de 3-4 ani în relaţia cu ei au căpătat încredere şi atunci ne-au finanţat de la instalare până la recoltă.

„Am stopat investițiile în utilaje de ultimă generaţie și am ales să facem achiziții sau leasinguri doar pentru instalaţii de irigat.”

Reporter: Nu sunteţi primul şi, probabil, nici ultimul dintre fermierii cu care stăm de vorbă şi care spun că n-au apelat la fondurile europene nerambursabile. De ce?

Ionel Arion: Din experienţa mea ca preşedinte de organizaţie şi văzând volumul de documente care vin de la colegii noştri din ţară pe problemele pe care le au cu AFIR, şi doar cu AFIR, pentru că fondurile europene dacă sunt dezangajate, nu sunt dezangajate din vina fermierilor, sunt strict dezangajate din cauza necooperării între fermieri şi această agenţie a statului, AFIR. Deşi am cerut simplificarea acestor documente birocratice, a acestor căi care devin din ce în ce mai birocratice, din păcate am fost înţeles greşit şi poate s-a adunat an de an încă ceva în plus pentru fermierul care încearcă să ajungă la banii europeni.

Vă dau un exemplu personal. Doar pentru submăsura 17-1, care ar trebuie să fie cea mai simplă, este vorba de rambursarea a 50% din costurile cu asigurarea. Un fermier care nu stăpâneşte tehnologia, care nu are semnătură electronică, care nu are timp să stea la birou, nu ar reuşi niciodată. Noi, avem în societate pe cineva care să se ocupe, şi tot a avut o relaţie de comunicare defectuoasă cu AFIR, în care au existat nu mai puţin de 27 de emailuri şi aproape 40 de documente de semnat electronic, doar pentru a ajunge să ni se ramburseze acea sumă.

Tot din experienţa mea de fermier, avem în zonă colegi care au apelat la investiţii pe fonduri europene atât în irigaţii, cât şi în alte măsuri şi chiar şi alte sectoare. Noi care am făcut investiţiile, pentru că nu sunt doar eu în zonă, mai sunt şi alţi colegi care au făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, noi irigăm de 3-4 ani, iar colegii noştri care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte. Neajungând să irige pe finanţarea aceea, au pornit în paralel propria finanţare pentru a putea să irige şi a rămâne în viaţă.

Reporter: Incredibil! Pare că digitalizarea nu este ceea ce ar trebui pentru instituţiile statului.

Ionel Arion: Spre deosebire de statul român, fermierii au înţeles pasul acesta şi ajung să acapareze cât mai mult digitalizarea în fermele dumnealor. Cred că avem ferme în România care sunt mai digitalizate decât multe ferme din Occident. Chiar şi noi, tot ce am făcut pentru irigaţii am făcut de ultimă generaţie, tocmai pentru a fi în pas cu digitalizarea. Şi agenţiile statului, eu dau exemplu şi de fiecare dată sunt omul care laud APIA, care a reuşit în pandemie să introducă aproape toate cererile electronic. A trecut pandemia şi am revenit la creion și hârtie. Este de neînţeles pentru noi cum pornim pe un drum, decidem că este foarte necesar, este bine c-am pornit, şi după aceea revenim...

Irigații și schimbarea planului de culturi național

Reporter: Ce facem, încotro o luăm, în condițiile acestor schimbări climatice de care tot auzim?

Ionel Arion: Suntem conştienţi cu toţii, clima s-a schimbat şi se schimbă. De dimineaţă vorbeam cu angajaţii că este atât de devreme să intrăm la recoltat la floarea-soarelui, azi am demarat recoltatul la floarea-soarelui, chiar dacă perioada optimă s-a schimbat şi am semănat şi mai devreme, tot este mult prea devreme ca să recoltăm floarea-soarelui (n.r. prima decadă a lunii august). Sunt zone unde deja se recoltează porumb, pentru că el a fost afectat. Este clar, vedem cu toţii, suntem conştienţi de schimbări, chiar şi oamenii care nu sunt în domeniul acesta de activitate tot simt schimbările climatice şi este clar că trebuie să avem o atitudine total proactivă, în sensul în care să ţinem cont şi să facem lucruri în sensul acesta. Nu tot arealul României poate fi irigat, dar nici tot arealul României nu este afectat de secetă sau de arşiţă, cum a fost anul acesta. Pentru că problema foarte mare a fost arşiţa, pentru că am avut culturi irigate sau viabile care nu au fost afectate de secetă, dar au fost afectate de arşiţă în perioadele critice.

Prin urmare, eu aş revedea totuşi şi planul de culturi la nivel naţional, nu aş mai semăna 2,3 milioane de hectare cu porumb…

Reporter: Și aproape 2 milioane de hectare cu floarea soarelui…

Ionel Arion: Da. Doar că în cazul florii-soarelui avem o toleranţă mai mare la secetă şi la arşiţă comparativ cu porumbul. Pe de altă parte, ne lovim şi de ceea ce ne cere Politica Agricolă Comună și mă refer la rotaţii, diversificare. Porumbul nu poate fi înlocuit de floarea-soarelui, pentru că avem restricţii la agrotehnică. Porumbul poate fi înlocuit numai de grâu, dar nu putem să semănăm numai grâu. Dacă există situaţii unde de patru ani porumbul nu s-a ajuns cu el la stadiul de recoltă, nu cred că mai trebuie cultivat. De altfel, noi nu cultivăm porumb în afara arealului irigat, şi nu vom cultiva, pentru că experienţa ne-a spus că nu avem cum să obţinem producţie de acolo. În ferma noastră anul acesta vom mări suprafaţa de orz, încercăm în iarnă şi în primăvara anului viitor să mai facem investiţii pe 20-30 de hectare cu irigaţii. Din păcate de acum încolo suprafeţele în care vom investi pentru irigaţii nu vor mai putea fi irigate cu instalaţii de tipul acesta automate, tip pivoţi sau liniar, va trebui să trecem la un alt sistem, fie el cu aspersie, cu tamburi, fie cu picurare acolo unde este permisă.

Cred, şi revin şi mă repet, acolo unde există sursa de apă nu trebuie să mai aşteptăm absolut nimic, pentru că din experienţa noastră, în 3-4 ani orice investiţie în irigaţii se amortizează, atâta timp cât este făcută cu instalaţii automate. Avem dreptul să semănăm trei ani consecutiv porumb, cultura de porumb sigur ajunge să genereze fermierului un venit consistent şi atunci putem amortiza şi aceste instalaţii.

„Cei care am făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, irigăm de 3-4 ani, iar colegii care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte.”

Reporter: Și pentru că vorbim de apă aș vrea să abordăm subiectul atât de controversat și discutat în ultima perioadă, cel al rachetelor antigrindină.

Ionel Arion: Cred că România are cel mai bine pus la punct sistem legislativ pe acest domeniu al intervenţiilor active în atmosferă. Atât rachetele antigrindină, cât şi mărirea precipitaţiilor acolo unde este posibil, acolo unde există aceste sisteme azi, eu cred că sunt benefice pentru fermă şi nu produc secetă, așa cum susțin unii fermieri. Chestiunea este că ştiinţa există, ne-a dovedit că poate face lucrul acesta, nu rămâne decât să ne informăm, este la îndemâna oricui, accesarea informaţiei azi este liberă, nu trebuie să plăteşti pentru ea. Să ne întoarcem înapoi la paparude şi la preoţi în câmp? Ar fi asta o soluţie? Să aleagă fiecare. Noi, Federaţia Naţională PRO AGRO, suntem obligaţi să luăm atitudine la cererea colegilor noştri, reprezentăm interesele membrilor noştri. Or, interesele legitime ale membrilor noştri azi sunt de a-şi proteja investiţiile. Nu putem face comparaţie între un hectar de floarea-soarelui şi un hectar de viţă-de-vie. Trebuie să înţelegem că viţa-de-vie înglobează nişte investiţii imense.

Pe de altă parte nu protejăm doar plantațiile viticole, avem investiţii în pomicultură, în legumicultură, dar mai avem inclusiv protejarea unităţilor administrativ teritoriale, protejarea bunurilor cetăţenilor, alţii decât sunt cei implicaţi în domeniul agricol. Nu acoperă doar cultura mare acest sistem antigrindină.

În altă ordine de idei, nu cred că cineva şi-ar fi pus libertatea la bătaie implementând într-o ţară din UE un sistem care era interzis sau, mai grav, era dăunător pentru climă, mediu, atmosferă şi aşa mai departe. Noi, agricultorii suntem beneficiarii neţi ai ştiinţei. Gândiţi-vă în domeniul nostru cu câte chestiuni girate de ştiinţă acţionăm zilnic pentru producţia de hrană, şi cred că doar aşa putem progresa. Faptul că ne întoarcem înapoi la preoţi pe câmp sau paparude e de neînţeles pentru mine.

Fără profit, reorientare

Reporter: Discuția noastră s-a mutat în câmpul cu floarea-soarelui, o cultură care se află în stadiul de recoltare. Văd şi plante care nu sunt ajunse la maturitate. Şi totuşi aţi intrat la recoltat.

Ionel Arion: Din păcate pentru noi şi pentru cultura de floarea-soarelui, aşa cum aminteam, lipsa precipitaţiilor a făcut ca aceasta să nu se dezvolte în condiţii optime. În acest lan, producția nu trece 700 kg la hectar, ceea ce înseamnă o pierdere destul de mare pentru ferma mea. Vom restrânge suprafaţa de floarea-soarelui pentru anul agricol următor, o vom înjumătăţi, o vom înlocui cel mai probabil cu orz. Cred că dacă se va continua şi vom avea din nou lipsă de precipitaţii atât în toamnă, cât şi în primăvară, chiar şi cultura de anul viitor pe care preconizăm să o semănăm ar putea fi înlocuită, dacă nu continuăm cu investiţiile în irigaţii aceste terenuri nu vor mai fi în curând cultivate. Avem exemplu chiar lângă noi un teren care este necultivat de doi ani, nu este al nostru, este abandonat de proprietar. Cred că lipsa precipitaţiilor în sudul României pe o perioadă îndelungată şi fără ca noi, atât fermierii, cât şi autorităţile, să nu mişcăm ceva în sensul în care să investim sau să creionăm politici agricole de acum încolo pentru a mai putea fi posibilă agricultura în acest areal al ţării, cu siguranţă vom vedea din ce în ce mai mult teren necultivat.

Reporter: Mai merită să se cultive floarea-soarelui, la noi, în lipsa apei?

Ionel Arion: Probabil că vor mai exista fermieri care vor continua să cultive. Aici în fermă am ales să facem un experiment, în sensul în care în perioada semănatului am ales diferite epoci. Este primul an când experimentăm lucrul acesta, într-un interval de 30 de zile avem trei etape de semănat. Aici este floarea pe care am semănat-o pe 2 aprilie, este ultima semănată, deci ultima cultură aici a fost înfiinţată, mai avem în 20 martie un lan şi altul mult mai devreme semănat, care arată mai bine, cred că acolo trecem un pic peste o tonă, dar chiar şi aşa, cu aceste etape de semănat, lipsa precipitaţiilor, lipsa apei îşi spune cuvântul. Deşi sunt aceleaşi tehnologii aplicate, deşi sunt aceiaşi hibrizi de floarea-soarelui, lipsa apei este ceea ce lipseşte din ecuaţie. Vrem nu vrem va trebui să facem o rotaţie a culturilor, vrem nu vrem va trebui să şi producem şi să şi consumăm ulei de floarea-soarelui, pentru că în România se cultivă, avem şi procesare, dar nu în orice condiţii şi nu în condiţiile în care an de an generăm pierderi pentru fermă. Înainte de a fi fermieri suntem antreprenori, vizăm profitul, dacă el nu există va trebui să ne reorientăm.

Încă în așteptare, mecanismul de gestionare a riscurilor

Reporter: În final să vorbim de acel procent de 3% pe care-l oprește APIA din subvenția fermierului. Ce se întâmplă cu aceşti bani? Asistăm la pierderi din secetă, la pierderi din diverse boli la animale, la pierderi din cauza grindinei. Banii aceştia se opresc tocmai pentru a se interveni atunci când este nevoie. Ce se întâmplă?

Ionel Arion: După anul 2020 toate organizaţiile profesionale, inclusiv PRO AGRO, am militat pentru înfiinţarea unui sistem de gestionare a riscurilor catastrofice în agricultură. Nu avem multe de făcut. Putem lua exemple destule, avem exemple şi în UE şi în afara ei, avem un fond care funcţionează foarte bine în Turcia, altul în Israel, altul în Spania, avem modele şi în SUA şi în Franţa. Nu trebuie neapărat să facem lucrurile de la zero, dar le putem gândi şi de la zero. Dacă mă întrebaţi pe mine personal, eu aş fi fost pentru 10%. Dar numai să fie pornit. Putem genera orice fel de idei, cum să funcţioneze, cum să fie administrat şi aşa mai departe, numai că legislativul nu a înţeles necesitatea acestui demers al nostru şi a ales ca de fiecare dată să generăm acele, eu le spun „droguri economice”, acele compensări de pierderi la secetă, despăgubiri cum sunt numite popular. Noi avem nevoie să începem un nou an agricol. Acele sume pe care fermierii le vor primi ca despăgubiri nu sunt nici măcar a patra parte din cât ar trebui să înceapă anul agricol.

Or, un astfel de fond ar trebui să genereze pentru fermier cel puţin echivalentul costurilor de începere a producţiei următoare. Decidentul public, Parlamentul României – pentru că de acolo ar trebui să plece legislaţia – nu a adus pe masa discuţiilor nici măcar în al treilea an în care vorbim de despăgubiri această legislaţie pe masă. Demersurile noastre, atât al PRO AGRO, cât şi al colegilor din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, de-a lungul timpului au însemnat nenumărate documente care au fost trimise către decidentul public, studii de caz, exemple, propuneri de legislaţie ce trebuie armonizată. Din păcate, Parlamentul României nu a reuşit să ajungă la un numitor comun şi în felul acesta să pornim legislaţia.

Reporter: Bun, dar acele sume sunt oprite. Unde sunt banii fermierilor?

Ionel Arion: Sunt în bugetul statului, probabil că sunt în Trezorerie, vor putea fi oricând deblocate, dar trebuie pornită legislaţia. Este clar că pentru anul agricol 2024-2025 nu putem vorbi ca sistemul să fie funcţional, dar haideţi să luăm acest interval, să punem lucrurile la punct, ca din 2026, poate nu vom ajunge la procentul Spaniei unde mai bine de 85% din suprafaţa agricolă este asigurată în acest mod, dar poate ajungem la 60% şi în ani de zile să putem creşte acest procent. Ar fi sănătos pentru acest business, pentru această ramură a economiei, pentru agricultură, să avem un astfel de mecanism de gestionare a riscurilor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Agricultura înseamnă viață

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Încotro merge agricultura europeană?

Cartoful este unul dintre alimentele de bază în hrana oamenilor, iar cultura acestuia devine tot mai provocatoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice.

Aparent o plantă puțin pretențioasă, cartoful are nevoie, pe lângă solul potrivit și apă, și de aplicarea soluțiilor necesare pentru o dezvoltare sănătoasă, iar compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor o serie de produse care să-i ajute în obținerea recoltelor dorite. Insecticide, fungicide, erbicide, dar și un biostimulator revoluționar Utrisha™  care asigură cultura cu azot atunci când plantele au nevoie de el, sunt soluțiile din portofoliul companiei pe care trebuie să le cunoască orice producător de cartof.

„Nu mai este un secret pentru nimeni că avem produse deosebite și pentru ceea ce noi numim culturi speciale. Mă refer inclusiv la cultura cartofului, o cultură cândva foarte importantă în agricultura țării, pe care noi încercăm să o susținem și să oferim soluțiile potrivite pentru obținerea unor producții mulțumitoare pentru cultivatori. În acest moment cred că majoritatea cultivatorilor de cartofi au auzit de produsul nostru Zorvec™ Entecta^®, cel mai eficient produs pentru controlul manei la cartof. Putem spune că acesta este produsul cel mai cunoscut și poate cel mai necesar pentru aceștia, deoarece mana poate fi devastatoare în această cultură. Despre eficiența lui, precum și a altor produse din portofoliul Corteva, cel mai bine vorbesc fermierii, de aceea cred că este important să îi cunoaștem și să le aflăm părerile”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.

Considerat de foarte multe ori „a doua pâine a țării”, cartoful este tot mai puțin cultivat la nivel național, fiind considerat o cultură riscantă, după cum spune Romulus Oprea, unul dintre cei mai importanți cultivatori de cartof de la noi din țară. Dumnealui își desfășoară activitatea în județul Covasna și a plantat în acest an 160 ha cu cartof, o bună parte din suprafață fiind dedicată producerii de sămânță, și a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o cultură ușor de înființat, nici de întreținut. „Ne confruntăm cu lipsa ploilor în zonă, deci în acest moment nu se mai poate vorbi despre profitabilitatea culturii cartofului fără irigații. Bineînțeles că avem nevoie și de produse pe care să ne putem baza pentru a menține sănătatea plantelor, iar Corteva Agriscience ne pune la dispoziție produse pe care ne putem baza. Unul dinte ele este Titus 25 DF, un erbicid mai mult decât consacrat, pe care noi îl utilizăm frecvent în vegetație și fără de care ne-ar fi cam greu să controlăm buruienile în cultura de cartof. Însă, dacă ar fi să numim un produs pivot în această cultură, cu siguranță acesta ar fi Zorvec™ Entecta^®. Este un fungicid care a devenit aproape obligatoriu în această cultură și îl pot numi nucleul programului de combatere și prevenire. Nu este eficient doar în controlul manei, ci și pentru Alternaria, boală care a devenit mai agresivă în ultima perioadă, de aceea acest produs este atât de important pentru noi, iar faptul că am reușim să mărim perioada de pauză între aplicări este un lucru extraordinar. Sunt produse de bază și de încredere, dar și comunicarea este foarte importantă, iar echipa Corteva este alături de producători și mereu ne prezintă noutățile”, precizează Romulus Oprea. Fermierul a adăugat că 2024 este un an timpuriu din punct de vedere al dezvoltării plantelor, dar din păcate majoritatea cultivatorilor se confruntă cu lipsa apei, motiv pentru care producerea cartofilor devine tot mai dificilă fără irigații.

Pentru a fi în sprijinul fermierilor, compania Corteva Agriscience cercetează, livrează produse și oferă fermierilor cele mai bune soluții pentru culturile lor. Echipa, așa cum preciza și domnul Oprea este extrem de importantă, iar în Centrul și Vestul țării, Árpád Jakab este cel care ține legătura cu producătorii și le oferă recomandările necesare. „Cultura cartofului este în scădere, an de an scad suprafețele cultivate. Noi încercăm să fim alături de producători cu produse eficiente, iar cel mai popular produs din portofoliul nostru este cu siguranță Zorvec™ Entecta^®, soluția optimă pentru combaterea manei la cartof. Este cel mai popular și important produs pe care noi îl oferim cultivatorilor, dar nu trebuie să uităm nici de Curzate^®, sau de insecticidele Laser™ 240 SC și Suvisio^®, ori de fixatorul de azot Utrisha™ N și noile produse biologice de care sunt convins că fermierii vor și mulțumiți”, a arătat Árpád Jakab, Key Account Manager Specialty Crops Farms România Centru & Vest.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!