camp - REVISTA FERMIERULUI

Plantele de cultură sunt atacate de un număr mare de boli, dar dintre acestea mana, chiar și după un secol și jumătate de la apariția ei în Europa, rămâne cea mai devastatoare. În anii prielnici dezvoltării acestei boli (umiditatea aerului ridicată, peste 90%, și temperatura 18-22°C), pagubele pot ajunge până la pierderea totală a producției.

Mana atacă toate părțile verzi ale plantei, cele mai importante pierderi înregistrându-se prin distrugerea frunzelor, lăstarilor tineri, ciorchinilor, inflorescențelor, florilor și boabelor - la vița-de-vie; a frunzelor, tulpinilor și fructelor - la tomate și a foliajului și prin infectarea tuberculilor - la cartof.

În ultimul timp, tot mai multe date susțin că, la cultura cartofului, ciuperca ce produce mana (Phytophtora infestans) a devenit mai agresivă. Are loc o scurtare a ciclului biologic, de la 4-6 zile la doar 3-4 zile, producând mai mulți spori decât înainte, ceea ce mărește șansa ca frecvența plantelor infectate să crească. De asemenea, virulența sporilor este mai mare.

Toate acestea au determinat creșterea numărului de tratamente contra manei, care în anumite situații pot ajunge până la 20 și la o cantitate mai mare de substanță activă la hectar. De asemenea, s-au intensificat eforturile în găsirea și omologarea de noi substanțe active pentru controlul acestui patogen.

 

Fungicid cu acțiune preventivă și curativă

 

Summit Agro Romania s-a alăturat acestui efort, punând la dispoziția fermierilor un produs eficient în combaterea manei: Zetanil - un fungicid cu actiune preventivă și curativă, condiționat sub formă de granule dispersabile în apă (WG). logo zetanil

Zetanil are în componența sa două substanțe active, cu două mecanisme de acțiune diferite, și anume:

  • Cimoxanil 330 g/kg – o substanță activă cu un mecanism de acțiune multisite, sistemic-locală, ce este foarte rapid absorbită de aparatul foliar și distribuită omogen în toată planta.

Activitatea preventivă este dată de capacitatea cimoxanilului de a distruge sporii de mană, înainte de instalarea infecției.

Activitatea curativă este dată de capacitatea substanței active de a bloca dezvoltarea miceliului în primele 2-3 zile de la instalare.

Cantitatea de cimoxanil aplicată este redusă (120-150 g/ha), având un impact minim pentru mediul înconjurător și probabilitate mică de apariție a formelor de rezistență.

  • Zoxamid 330 g/kg – o substanță activă de contact, cu acțiune preventivă, caracterizată prin capacitatea de distrugere a sporilor de mană înainte ca boala să se instaleze în plantă. Are un mecanism de acțiune multisite: inhibă formarea zoosporilor în sporange și totodată, stopează alungirea tubului germinativ în primele cicluri de diviziune în nucleu, prevenind pătrunderea fungilor în celulele plantei.

Produsul pătrunde foarte rapid în plantă (1-2 ore de la aplicare). Are ca efect secundar combaterea Botrytis spp. și Alternaria spp., dar și un profil eco-toxicologic foarte bun. Este rezistent la spălare (ploi și apa de irigații), sigur pentru mediu și utilizator.

Zetanil este un produs dezvoltat și omologat pentru combaterea ciupercii care produce mana la culturile de: viță-de-vie (Plasmopara viticola); tomate (Phytophthora infestans) și cartof (Phytophthora infestans).

La cultura de viță-de-vie poate fi utilizat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevărate, până la coacerea strugurilor. Summit Agro recomandă folosirea începând cu fenofaza de scuturare completă a florilor, până la intrarea în pârgă a boabelor.

Doza omologată este de 0,40 kg/ha. Se recomandă maximum două tratamente per perioadă de vegetație, păstrând un interval de 7-10 zile între tratamente.

Foto: Summit Agro România/Dreamstime.com

Zetanil 3

La cultura de tomate poate fi aplicat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevărate, până la coacerea fructelor. Recomandarea Summit Agro este de aplicare a tratamentului cu Zetanil începând cu fenofaza de formare a bobocilor florali, până la coacerea completă a fructelor.

Doza recomandată este de 0,40 kg/ha. Ca în cazul culturii de cartof, recomandăm maximum două tratamente per perioadă de vegetație, cu un interval de 7-10 zile între tratamente.

La cultura cartofului poate fi aplicat pe toată perioada de vegetație, în funcție de condițiile climatice și presiunea de infecție, începând cu fenofaza de 3-4 frunze.

Doza omologată este de 0,45 kg/ha, având un efect secundar și asupra alternariozei cartofului (Alternaria solani).

Se pot efectua doua tratamente cu acest produs, în alternanță cu alte fungicide de contact sau sistemice, păstrând un interval de 7-10 zile între tratamente.

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Zetanil contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Echipa Summit Agro România

logo summit

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca participă, în calitate de partener, la AGRARIA 2024, între 18-21 aprilie, în spațiul expozițional dedicat, din comuna Jucu (județul Cluj).

Facultățile din cadrul USAMV Cluj-Napoca vor fi reprezentate la standurile tematice sau prin intermediul specialiștilor invitați în calitate de speakeri în cortul Forum. Astfel, cadre didactice și studenți vor prezenta oferta educațională și vor susține demonstrații practice în diferite domenii de studiu: tehnologii agricole inovatoare, de mecanizare, la lucrările solului și semănat; tehnici moderne sustenabile de aplicare a substanțelor fitosanitare în contextul protecției solului și apei operatorului, precum și pentru obținerea de produse agroalimentare curate și sănătoase.

3

De asemenea, vor putea fi admirate exponate din microplante, miceliu din diferite ciuperci, butași din viță de vie și terarii - aranjamente de plante ornamentale în recipiente din sticlă, plantule micropropagate în eprubete. Vor fi prezentate și mostre pentru degustare de produse inovatoare, precum suplimentul alimentar Echibiotic (ce conține un complex activ format din șase tulpini de probiotice) sau produse care vor avea integrate probiotice pentru refacerea florei intestinale.

În cortul Forum vor avea loc numeroase prezentări și discuții cu specialiști invitați din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de la Facultatea de Agricultură; Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală; Știința și Tehnologia Alimentelor, pe teme de actualitate din agricultura sustenabilă, alimentația sănătoasă, proiecte europene de cercetare etc.

4

La fel ca la edițiile trecute ale Agraria, USAMV Cluj-Napoca va avea și standul cu produse din fermele și stațiunile proprii. Vor fi disponibile spre vânzare vinuri albe de la Vinea Apoldia Maior - Pinot Gris demidulce (producția 2021), respectiv Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Semper, Amlas și Madrigal (demiseci, 2022), mezeluri și brânzeturi vidate de la Ferma Cojocna, dar și pentru servire la fața locului, plante aromatice la ghiveci (mentă, salvie, busuioc, roiniță, isop, aloe vera), ulei de lavandă, apă florală (lavandă, salvie), flori și legume proaspete.

Toate detaliile pentru vizitatori despre AGRARIA 2024, inclusiv privind transportul și participarea gratuite, găsiți pe site-ul oficial: https://www.agraria-dlg.ro/

6

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Aducem în atenția fermierilor informații importante despre fungul Erysiphe cruciferarum care produce făinarea cruciferelor. Acest fung a fost prezent în zona de vest a României și în toamna 2023. De fapt, a și iernat în aceste culturi.

Condițiile climatice din acest început de primăvară sunt favorabile dezvoltării patogenului Erysiphe cruciferarum, care este prezent de două săptămâni în culturile de rapiță. Informațiile din materialul de față pot ajuta fermierii să prevină infecțiile sau să intervină la momentul optim.

 

Importanța economică a fungului, simptome și daune

 

La nivel mondial, în zonele unde se cultivă intensiv rapița, pe fondul rotațiilor scurte și a condițiilor climatice în schimbare, Erysiphe cruciferarum este considerat un patogen cu importanță economică ridicată [Runno - Paurson et al., 2021]. În România, patogenul apare sporadic și rareori au fost raportate pierderi în producție.

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță, martie 2024

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță în luna martie 2024

Fungul Erysiphe cruciferarum produce pagube în producție în anii în care au loc infecții la nivelul silicvelor și frunzele bolnave cad de pe plante. De regulă, cele mai severe infecții apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 15 - 200C. În astfel de condiții climatice, organele atacate sunt acoperite de un miceliu dens, alb, pulverulent, făinos. O astfel de situație s-a înregistrat în județul Timiș în anul 2019, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative. Însă, de cele mai multe ori, făinarea nu este dăunătoare rapiței.

Simptomele tipice pot fi recunoscute foarte ușor, deoarece la suprafața organelor atacate apar colonii miceliene de culoare albă, difuze. Miceliile albe pot fi observate pe ambele părți ale frunzelor, de jur împrejurul tulpinilor, lăstarilor, silicvelor. Primele simptome apar pe frunzele bătrâne. Frunzele acoperite de micelii se vor usca. În cazurile grave, frunzele cad la sol (defoliere prematură). Defolierea prematură duce la pierderi în producție.

Micelii albe pe frunză de rapiță. Foto realizată la sfârșit de februarie 2024 

Foto sfârșit februarie 2024. Micelii albe pe frunză de rapiță

Plantele de rapiță trebuie controlate pe întreaga perioadă de vegetație, mai ales în primăverile umede. Pe măsură ce patogenul se dezvoltă, miceliile albe sau așa numitele pete pâsloase devin mai dense. Aspectul făinos (prăfos sau pulverulent) apare atunci când miceliul sporulează. Față de alte făinări unde sporii (conidiile) sunt înlănțuiți, la Erysiphe cruciferarum conidiile nu sunt înlănțuite [Docea & Severin, 1990]. Pe măsură ce petele păsloase îmbătrânesc, capătă culoare cenușie și pot fi observate corpurile fructifere numite cleistotecii. Infecțiile primare sunt realizate de către ascosporii din ascele protejate de cleistotecie. Infecțiile secundare sunt făcute de către conidii.

La hibrizii toleranți sau rezistenți poate fi observată o reacție de apărare (am observat și eu acest aspect). La acești hibrizi, miceliile (pete pâsloase) sunt de dimensiuni mai mici și au culoare cenușie albicioasă. Sub micelii, țesuturile au culoare negricioasă [Koike et al., 2007].

Micelii albe pe pețiol, martie 2024

Micelii albe pe pețiol. Martie 202

 

Biologia și epidemiologia patogenului

 

Este important ca fermierii să cunoască măcar câteva aspecte despre biologia și condițiile climatice preferate de acest patogen, astfel încât vor putea preveni din timp instalarea infecțiilor.

Erysiphe cruciferarum este un parazit obligatoriu, supraviețuind peste anotimpul rece pe resturile vegetale sau în sol sub formă de cleistotecii cu asce și ascospori. De asemenea, poate ierna și pe culturile de rapiță de toamnă, cât și pe samulastră (sub formă de micelii) [Koike et al., 2007]. Când condițiile de mediu sunt favorabile (temperaturi de 15 - 250C) cleistoteciile eliberează ascele care conțin ascospori, aceștia fiind responsabili de realizarea infecțiilor primare. Cu ajutorul vântului ei ajung pe suprafața țesuturilor vegetale, germinează și produc infecția. După realizarea infecțiilor primare, în miceliile albe, difuze care apar la suprafața organelor atacate se vor forma conidiile responsabile de realizarea infecțiilor secundare repetate. La sfârșitul perioadei de vegetație în pâsla miceliană se vor forma cleistoteciile, formă sub care fungul iernează [Schwartz & Gent, 2004].

Martie 2024

Foto martie 2024 2

Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 22-27°C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.

Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă) trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.

 

Managementul integrat al făinării rapiței

 

Metodele profilactice sunt foarte importante în strategiile de combatere.

Fermierii ar trebui să fie atenți la următoarele măsuri:

  • Respectarea rotației - rotația de trei ani este indicată;

  • Eliminarea plantelor gazdă (ar trebui să prevină apariția bolii);

  • Cultivarea de hibrizi rezistenți;

  • Evitarea stresului cauzat de secetă;

  • Adunarea resturilor vegetale (în cazul unor infecții severe);

  • Fertilizarea echilibrată;

  • Executarea arăturilor adânci de toamnă în anii când infecțiile au fost masive [Docea & Severin, 1990].

Martie 2024

Foto martie 2024

Metodele chimice sunt predominante, din păcate. Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când infecțiile apar când silicvele sunt formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).

Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).

Metode biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici este de interes în prezent. Biofungicidul pe bază de Ampelomyces quisqualis (AQ10), o ciupercă antagonistă, poate fi utilizat cu succes în combaterea făinării rapiței. AQ10 se aplică ca tratament preventiv, nu curativ. AQ10 trebuie amestecat cu un ulei mineral sau cu un surfactant siliconic. Se recomandă ca tratamentele să fie făcute dimineața devreme sau seara târziu, iar plantele să fie acoperite complet de soluție. Această recomandare este valabilă pentru toți agenții biologici utilizați în combaterea bolilor și dăunătorilor. Momentul aplicării este foarte important deoarece de el depinde eficacitatea tratamentelor [Schwartz & Gent, 2015].

Martie 2024

Foto martie 2024 1

 

Bibliografie

1.Docea E., Severin V., 1990. Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor agricole, Editura Ceres, Întreprinderea poligrafică ”Oltenia”, 320 p.
2.Eve Runno-Paurson, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
3.Koike, S. T., Gladders, P., Paulus, A. O. (2007). Vegetable Diseases: A Color Handbook. 30 Corporate Drive, Suite 400, Burlington, MA 01803, USA: Gulf Professional Publishing. p. 168. ISBN 0-12-373675-7.
4.Runno-Paurson Eve, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
5. Schwartz, H. F., Gent, D. H. (December 31, 2004). "Canola & Mustard- Powdery Mildew" (PDF). Highplains IPM. Retrieved October 21, 2015.
 
La Stațiunea Didactică Timișoara - USVT. La 22 martie 2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale ale rapiței
 
Prin rapița de la Stațiunea Didactică Timișoara USVT. La 22.03.2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate va fi continuat și în anul 2024, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită MADR o întâlnire de urgență în care reprezentanții sectorului legumicol doresc să prezinte soluții și propuneri de îmbunătățire a programelor prin care se acordă ajutoare de minimis cultivatorilor de legume în spații protejate.

Pentru o implementare cât mai corectă și care să dea acces la finanțare la cât mai mulți cultivatori de legume, programele de susținere a producției obținută în spații protejate au nevoie de îmbunătățiri, susține USȚR.

Cultivatorii consideră că suma de 3.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate este insuficientă pentru a stimula, întreține, cultiva și produce conform standardelor actuale de calitate și siguranță alimentară.

Totodată, se dorește includerea în program și a altor categorii de legume pentru ciclul 1, cum ar fi: ardei gras, ardei kapia, gogoșar, castraveți și vinete.

„Având în vedere că foarte mulți tineri fermieri nu pot avea acces la finanțare prin intervenția DR-30 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) din mai multe motive, independente de ei și pentru atragerea, continuarea, întinerirea generațiilor de fermieri, repopularea satului românesc, dezvoltarea antreprenoriatului rural, consolidarea fermei de familie și a gospodăriei țărănești este imperios necesară o finanțare de minimum 5.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate pentru ciclul 1. De asemenea, ținând cont de faptul că România poate aplica pâna la data de 30 iunie 2024 prevederile Mecanismului Temporar de Criză cu Ucraina, care dă posibilitatea statului membru să acorde ajutoare de stat sectorului agricol de până la 250.000 euro/fermă, iar pentru sectorul agroalimentar până la 2.800.000 euro/IMM, solicităm regândirea programelor și surselor de finanțare în așa fel încât să se dea o gură de oxigen satului românesc și producției autohtone de legume, proaspete sau procesate”, a precizat Ion Păunel, membru fondator al USȚR și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Pentru ciclul 2, legumicultorii propun un ajutor de minimis de 2.500 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate, iar pe lângă legumele din ciclul 1 (tomate, ardei etc) să fie adăugate și salata, spanacul, ceapa verde, fasolea galbenă etc.

„Solicităm și continuarea Programului dedicat cultivatorilor de usturoi și completarea acestuia cu alte legume (ceapă, cartof, ardei, gogoșar) cultivate în câmp deschis, având în vedere că suprafețele cultivate în ultimii ani cu aceste legume au scăzut destul de mult. Doar pentru cultura de gogoșar în câmp, suprafața cultivată este cu 85-90% mai mică raportat la anii `90, pentru ceapă suprafața cultivată în câmp s-a redus cu 60-70%, iar pentru cartof cu cel puțin 75%”, a specificat Ion Păunel.

Producătorii propun autorităților un program care să vină în sprijinul legumicultorilor intitulat „Primul Solar”, în care fermierii să poată construi/moderniza și achiziționa solarii complet echipate pentru minimum 0,10 ha și maximum 0,20 ha.

De asemenea, o altă propunere este un program numit „Primul Hectar”, prin care tinerii fermieri să poată achiziționa teren agricol.

„Mai solicităm un ajutor de stat pentru producătorii de legume și fructe cu o valoare cuprinsă între 10.000 euro/fermă și 50.000 euro/fermă, în funcție de dimensiunea exploatației, având ca principiu și mecanism de finațare Măsura 21. Toate aceste programe pot fi finanțate prin Mecanismul Temporar de Criză cu Ucraina, fără o notificare și fără aprobare prealabilă a Comisiei Europene, decizia aparținând României în totalitate”, a punctat președintele SPA Olt, Ion Păunel.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 393/2023 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2023.

Prezentul act normativ vizează două modificări importante prin care se asigură plata întregii suprafețe eligibile plantată cu usturoi în cadrul Programului. Astfel, un număr de 1.964 beneficiari ce cultivă 2.775 ha vor primi 3.000 euro pe hectarul cultivat cu usturoi. Resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscriși în Program se suplimentează de la 29.700.000 lei la 41.200.490 lei (echivalentul în euro, de la 6.001.200 euro la 8.325.000 euro).

Totodată, se prelungește termenul de plată al sumelor reprezentând ajutoare de minimis către beneficiari, de la 15 decembrie 2023 la 29 decembrie 2023.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Institutul independent german de testare DLG Test Center Technology and Farm Input a acordat marca de calitate „DLG-APPROVED” anvelopelor BKT AGRIMAX V-FLECTO VF 650/65 R 42 și VF 540/65 R 30. Compactare redusă a solului, consum de combustibil redus și capacitatea de auto-curățare sunt caracteristicile câștigătoare pentru care Institutul DLG a acordat anvelopelor BKT AGRIMAX V-FLECTO marca de calitate „DLG-APPROVED” pentru performanțe extraordinare în timpul testelor pe teren.

BKT, importantă companie multinațională producătoare de anvelope Off-Highway, câștigă acest premiu prestigios care confirmă capacitatea anvelopelor AGRIMAX V-FLECTO de a răspunde la cerințele riguroase la nivel de tehnologie și performanțe pentru tractoare de mare putere. În special, cele două dimensiuni de anvelope AGRIMAX V-FLECTO, VF 650/65 R42 și VF 540/65 R30, au obținut rezultate excelente la modulele de testare DLG intitulate „Protecția resurselor” (Resource Protection) și „Utilizare ușoară” (User friendliness). Ambele teste au fost efectuate pe câmp.

bkt fendt

În timpul testelor de funcționare pe câmp, anvelopele AGRIMAX V-FLECTO au fost supuse unor examinări riguroase pe tractoarele Fendt 724 Vario (Gen6) și Fendt Vario 828. Acestea au inclus evaluarea suprafeței amprentei anvelopelor și a valorilor de presiune asupra solului la diferite adâncimi, asigurând măsurarea precisă a impactului asupra solului și a compactării solului.

Testele paralele de laborator au evaluat în detaliu performanța anvelopelor în ceea ce privește tracțiunea, consumul de combustibil și proprietățile de auto-curățare. Această abordare mixtă a oferit o evaluare complexă și exactă a performanței anvelopelor în diferite condiții de funcționare.

În timpul testelor efectuate pe teren și în laborator s-a constatat că anvelopele BKT au o amprentă mai mare, care determină o presiune de contact mai mică și, în consecință, o compactare redusă a solului. La o presiune de umflare de 0,6 bari, anvelopele AGRIMAX V-FLECTO au demonstrat o presiune la sol cu 16% mai mică decât în cazul altor anvelope testate (inclusiv mărci premium și economice), precum și cea mai mică adâncime a amprentei. Acest rezultat se traduce într-o reducere semnificativă a compactării solului, o caracteristică esențială pentru practicile agricole durabile.

Ce economii de combustibil poate oferi BKT? În comparație cu o anvelopă VF produsă de concurență, anvelopele BKT demonstrează un consum de combustibil cu aproximativ 5% mai mic. Având în vedere că aratul câmpului durează aproximativ două ore la hectar și că o zi de lucru are 8 ore, este posibil să se lucreze până la 15 hectare pe zi. Cu alte cuvinte, AGRIMAX V-FLECTO aduce economii de aproximativ 15 litri de combustibil pe zi per tractor. Dacă înmulțim economiile zilnice cu numărul de zile lucrătoare dintr-un an, beneficiul economic devine semnificativ, în special pentru contractorii care operează mai multe echipamente. Spre exemplu, o companie care utilizează 30 de echipamente, având în vedere economiile menționate anterior de 15 litri pe zi și per tractor, poate realiza economii totale de combustibil de până la 450 de litri pe zi pentru întreaga sa flotă de 30 de tractoare. La un cost mediu al combustibilului de 1,80 euro pe litru, aceasta echivalează cu o economie de 810 euro pe zi și, înmulțită cu numărul de zile lucrătoare dintr-un an, devine evidentă economia anuală substanțială pentru o companie contractantă care operează o flotă de 30 de tractoare echipate cu AGRIMAX V-FLECTO.

bkt autocuratare

În ceea ce privește auto-curățarea, anvelopele AGRIMAX V-FLECTO au excelat la capacitatea remarcabilă de a se curăța de noroi în timpul funcționării, reducând astfel timpul dedicat întreținerii, ceea ce a sporit eficiența operațională. În timpul testelor, anvelopele AGRIMAX V-FLECTO au acumulat cea mai mică cantitate de sol în comparație cu produsele concurente, cu un avantaj de 8% față de cel mai apropiat produs concurent și cu până la 126% mai puțin sol comparativ cu anvelopa cu cea mai mică performanță. Această caracteristică de performanță nu numai că îmbunătățește productivitatea, dar contribuie și la menținerea drumurilor mai curate atunci când echipamentele se deplasează de pe un câmp pe altul, în conformitate cu reglementările privind curățarea drumurilor publice.

„Angajamentul nostru față de cercetarea și dezvoltarea soluțiilor de ultimă oră este evidențiat de performanța la superlativ a anvelopelor noastre AGRIMAX V-FLECTO, reprezentând cea mai avansată expresie a viziunii noastre. Costurile de operare reduse și impactul pozitiv asupra mediului sunt rezultatul tehnologiei care răspunde la nevoile actuale și viitoare ale agriculturii moderne. Vom continua să ne asigurăm că anvelopele noastre sunt sinonime cu excelența și că oferă o valoare adăugată inegalabilă pentru clienții noștri din întreaga lume”, a declarat Lucia Salmaso, director general BKT Europa.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola
Vineri, 20 Octombrie 2023 14:23

Călin Fărgaciu, gospodarul din Săndulești

Comuna Săndulești, din județul Cluj, este dovada că hărnicia alungă sărăcia. Asta poate și pentru că primul gospodar al comunei este cunoscutul fermier Călin Fărgaciu, care are o bună cunoaștere a realităților și provocărilor cu care se confruntă agricultura și întregul spațiu rural. În rândurile ce urmează vă invităm să-l cunoașteți pe primarul, fermierul și omul Călin Fărgaciu.

„Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi.”

Reporter: Comuna Săndulești, numită de locuitori „Capitala Ardealului”, se află la poalele Munților Apuseni, Munții Trascău, mai exact, în apropierea Rezervației Naturale Cheile Turzii. Aici s-a născut, a crescut și-și duce traiul de zi cu zi Călin Fărgaciu. Aşadar, s-o luăm pe rând. Călin Fărgaciu, fermier sau primar?

Călin Fărgaciu: În primul rând, sunt fermier. Probabil că acesta este şi motivul pentru care am trecut un pic şi în administraţie. Cât Dumnezeu va considera că trebuie să fiu şi aici o să fiu şi aici, la primărie, în rest la fermă şi în agricultură o să fiu mereu.

Sunt unul dintre oamenii care au crescut pe lângă Mircea Ciurea, Dumnezeu să-l odihnească, am continuat ce a pornit Mircea ca luptă sindicală şi ca luptă a celor care suntem în rural şi în agricultură, împreună cu Dan Ţandea, tot aşa şi el a trecut la Domnul, şi încet-încet în asociaţie, în cooperativă şi în ce facem noi în agricultură vin tineri, şi asta e foarte bine, se predau ştafete, se face schimbul între generaţii şi este minunat dacă noi reuşim să lăsăm o cărămidă, două, trei, cinci, astfel încât cei care vin după noi, tinerii, să aibă pe ce clădi.

Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi. Mai demult, în perioada interbelică şi înainte, în general cel mai gospodar din sat era şi primar. Lumea atunci ştia să cumpănească mai bine lucrurile.

A fost şi o perioadă în care comunităţile considerau că dacă ai făcut treabă bună şi ai dezvoltat un business în agricultură, ajungând în funcţia publică te vei îmbogăţi şi mai tare. Era o cutumă şi o gândire păguboasă pentru toată lumea, pentru că ulterior comunităţile şi-au dat seama că oamenii gospodari ştiu să facă treabă, făcând pentru ei aveau expertiză şi în zona atragerii fondurilor, ştiau să chibzuiască un buget, deci nu veneau chiar doar pentru a face paradă. În general, în comunele şi în unităţile administrativ-teritoriale în care se merge doar pe discurs politic, pe promisiuni care nu au un fundament şi în gândirea unui buget, comunităţile stau pe loc sau chiar regresează.

calin fargaciu 1

Reporter: Câte suflete sunt în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Sănduleşti e o comună de gradul trei, o comună mică, are doar în jur de 2.300 de locuitori, sunt două sate, Sănduleşti şi Copăceni. Noi zicem că suntem Capitala Ardealului, dar asta zicem noi, nu vrem să supărăm pe nimeni, chiar avem la intrarea în comună un însemn care spune acest lucru: „Comuna Sănduleşti, Capitala Ardealului”. Dar este doar marketing, şi ca un lucru care să creeze zâmbet celor care-l ascultă, în comuna Sănduleşti se fac foarte multe cununii. Într-adevăr, am şi creat un spaţiu, o casă de căsătorii în care cei care se căsătoresc să poată să aducă pe toată lumea care doreşte să fie la fericitul eveniment, şi am observat că veneau şi din alte părţi. Există o legislaţie, primarul poate da o dispensă şi se pot cununa şi la noi tinerii care doresc. Căsătoream nişte tineri de aici, care apoi mi-au zis: „Vor şi nişte prieteni de-ai noştri să se căsătorească la Sănduleşti!”. Am rămas mirat, de ce vor să se căsătorească aici? Şi-mi răspund: „Vor să se cunune în Capitala Ardealului!”. O chestie de marketing pe care am tot derulat-o în online şi până la urmă lumea a înţeles că la Sănduleşti se întâmplă lucruri bune, suntem oameni aşezaţi. Chiar avem o comunitate de oameni aşezaţi, deşi suntem multietnici, multiconfesionali, multiculturali, dar încet-încet s-a aşezat foarte mult comunitatea. Chiar când am ieşit primar în 2016 ieşeau de la diferite biserici şi de multe ori nu se salutau chiar cum aş fi considerat eu că trebuie să facă un bun creştin, şi-i spuneam soţiei mele: „Parcă am ajuns primar în Belfast!”. Dar încet am adus înapoi comunitatea, pentru că am avut inteligenţa ca în momentul în care a fost ales viceprimarul el să fie din Copăceni, eu fiind localnic din Sănduleşti, şi astfel şi prin buna noastră colaborare comunitatea a înţeles că dacă în administraţie este linişte şi pace, lucrurile merg bine şi ei trebuie să facă la fel. Am făcut foarte multe activităţi în care i-am adus împreună și asta pentru noi este o bucurie, chiar lucrurile se întâmplă bine în comunitatea noastră şi probabil de aceea şi Domnul îşi întoarce privirea spre noi şi face ca bugetul să fie unul astfel încât noi să progresăm.

Reporter: Care sunt activităţile economice de bază în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Agentul economic cu cea mai mare pondere este tot în zona agriculturii, este o fermă de vaci cu lapte, 700 de capete, Agronova, care face treabă bună. Va trebui să aducem şi alt gen de mediu economic la noi, pentru că așa funcţionează un buget la nivel de România, şi probabil şi în alte state, o parte din contribuţiile de pe raza unui UAT se întorc procentual în cadrul UAT-ului, de asta vedem că unele comune explodează, pentru că au creat mediu economic sau au transformat o parte din terenul agricol în parc industrial. Nu ştiu dacă neapărat este cea mai bună formă, însă pentru comunităţi şi pentru dezvoltare este bine, se creează locuri de muncă, bugetul local are nişte sume confortabile astfel încât să facă o infrastructură la nivel de Europa, cum ne dorim. Din acest punct de vedere, Sănduleşti este o comună fericită, pentru că am asfaltat aproape toate drumurile, mai avem de turnat asfalt pe o porțiune de 7 km, unde s-au finalizat lucrările de canalizare. Da, comuna Săndulești are canalizare sută la sută, are apă în sistem centralizat, are gaze naturale, electricitate, internet, tot ce înseamnă confort. Şi dacă reuşim, oricum avem proiect pe Saligny, cu siguranţă se va asfalta și bucata rămasă şi astfel închidem cercul, comuna ca infrastructură, ca utilităţi, este la nivel de urban.

comuna sandulesti

Avem în lucru un parc industrial. Când va fi gata, eu chiar pot să plec acasă, deoarece comuna Sănduleşti va rămâne cu un buget confortabil, cu locuri de muncă şi cu siguranţă. De fapt, ca zonă de rezidenţial, nici nu prea avem unde să construiască. Tot ce a fost grădină sau casă mai veche toate sunt cumpărate, au venit mulţi tineri în comunitate, chiar acum construim – ceea ce e o mare bucurie - trei clase de învăţământ primar. Se întoarce şi diaspora, s-au mutat familii tinere la noi şi chiar vreau să vă spun, fără a face reclamă pentru vreun ONG, există un ONG la Bucureşti, se numeşte Bookland, cu care dezvoltăm împreună proiecte, ei ajută comunităţile să investească în educaţie. Îi aduc pe toţi cei puternici şi cu potenţă economică, cu materiale de construcţii, în general UAT-urile mai plătesc manoperă sau materiale pe care nu le pot ei furniza. Am renovat un corp de clădire şi acum construim chiar un corp nou şi urmează să construim şi o mică sală de sport. Adică nu încercăm să creăm proiecte decât adaptate la nivelul comunităţii. Nu vom avea o sală de sport megalomanică, ci una care să satisfacă nevoile copiilor de la şcoală.

„Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani.”

Reporter: Comuna este situată într-o zonă foarte frumoasă, cu multe obiective turistice în apropiere...

Călin Fărgaciu: Există o energie bună la Sănduleşti şi asta cred că face ca lumea să-şi dorească să treacă pe aici şi să stea la noi. Adevărat, suntem şi bine amplasaţi, pentru că avem Cheile Turzii într-o parte a localităţii, avem Cheile Turului cu Valea Racilor, Cheile Copandului cum le spunem noi în partea dinspre Turda, e salina foarte aproape, Muntele Băişor e staţiune turistică, de la noi începe Valea Arieşului cu tot ce înseamnă zonă cu potenţial turistic extraordinar. A fost o mare bucurie când am reuşit să asfaltăm drumul care face legătura cu Cheile Turzii. Era un drum de 4,5 km pe care comunitatea întotdeauna şi-a dorit să-l vadă asfaltat și am reușit.

 

Fermierii trebuie să devină și procesatori, și retaileri

 

Reporter: Să trecem și la agricultură, la fermieri... 

Călin Fărgaciu: Acum trebuie să dau din casă şi să vă spun că sistemul cel mai uşor îl învingi din interior. Ăsta a fost motivul pentru care eu am intrat în politică cu mult timp în urmă, nu neapărat cu gândul de a fi primar, deşi mi-am dorit dintotdeauna, pentru că acumulând o experienţă şi o expertiză din lumea businessului, mi-am dat seama că pot să fac unele lucruri bine. Nu ştiu dacă mai bine decât alţii, dar tot am făcut câteva lucruri bine. Văd aşa, când lumea îmi zâmbeşte pe stradă, şi fără lipsă de modestie, la al doilea mandat am câştigat cu 80%. Asta cam spune ceva despre gradul de satisfacţie a cetăţenilor, dar nu despre asta vreau să vorbim. Am intrat în politică pentru că, i-am amintit pe Mircea şi pe Dan, făceam mitinguri, mergeam la Bucureşti, zgâlţâiam porţile Ministerului Agriculturii câte 2.000 de oameni să ne cerem drepturile. Ulterior ne-am dat seama că cu un telefon putem să mergem în mod calm la Bucureşti, să ne primească ministrul a doua sau a treia zi, să discutăm şi să facem lucrurile să funcţioneze. Mai greu a fost până când sistemul a înţeles că noi existăm şi că într-adevăr suntem o forţă, şi în acelaşi timp contribuim şi la bunăstarea ţării. Dacă ne uităm statistic, anii cei mai buni din punctul de vedere al PIB-ului sunt anii în care agricultura merge bine. Şi probabil că şi-au dat şi ei, politicienii, seama în timp.

Deci îmi place să fac lucruri şi la primărie, dar nu înseamnă că neapărat aş vrea să trec la Domnu’ din primărie. Nu. Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani, pentru că aşa funcţionează, cumva cam în dinţi de fierăstrău, ani mai buni, ani mai puţin buni. Perioada tristă pe care o traversăm acum am mai traversat-o. Noi speram că nu se va întâmpla. Motivele sunt multe, cu siguranţă războiul din Ucraina e unul din motivele care ne afectează foarte tare pe toţi, în primul rând pentru că a scăzut foarte mult consumul, ăsta e un motiv.

interviu 242 calin fargaciu 3

Am înființat Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin -BOVICOOP, suntem destul de bine coagulaţi, suntem prezenţi activ în 14 judeţe şi avem colaborări şi cu alţi colegi din altă parte. Astăzi, există un apetit al consumatorului pentru produse româneşti. Se vor întâmpla lucruri în viitor. Fermierul va trebui să iasă cumva din starea de confort în care să producă doar materii prime şi să le dea celor care să le proceseze şi apoi să ajungă la retail. Va trebui să devenim oarecum şi procesatori, deşi noi credeam că va fi în a doua – a treia generaţie, marile ţări producătoare de lapte deja fac lucrul ăsta, cei din Occident care oarecum sunt dinaintea noastră cu tot ce înseamnă economie de piaţă, în general marile uniuni de fermieri au ajuns să deţină şi o parte din procesare.

„Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.”

Reporter: Într-o vreme, îndepărtată, nu era judeţ fără două-trei făbricuţe de procesare a laptelui, nu mai zic de cele de carne, abatoare şi aşa mai departe, iar astăzi sunt judeţe care nu mai au abatoare, în care nu mai găseşti o fabrică de procesare a laptelui. Prin urmare, credeți că e necesar ca procesarea să crească pe lângă cooperativele de fermieri, mai ales că multinaţionalele continuă să fie cele care să impună preţul şi să se joace cu contractele?

Călin Fărgaciu: În trecut toată hrana era produsă în România. Lucru care acum nu se mai întâmplă. Deci, în trecut importam doar citrice şi piper, produse care nu se făceau la noi. Acum se importă foarte mult produs finit, inclusiv aluat congelat, de lactate nu mai vorbesc, partea de carne şi așa mai departe.

Va trebui ca noi, cei care producem materia primă, să devenim şi procesatori, şi cred că ulterior va trebui să devenim şi retaileri. Va trebui creată o contrapondere la marile reţele de supermarketuri. Chiar dacă există lapte la dozator, care e foarte bun şi e şi mai ieftin, omul merge în supermarket pentru că merge cu coşul, îşi pune în coş tot ce vrea el, pentru că e mult mai confortabil. Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să aducem genul acela de comerţ spre consumator, să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.

În ceea ce privește fermele de vaci, practic, ferme comerciale în România sunt vreo 300.000, după cum s-a văzut la depunerea cererilor pentru ajutor. Însă ceea ce vreau să vă spun e că țara noastră la ora actuală îşi produce doar 40% din cantitatea de lapte de care are nevoie şi totuşi nu-i nevoie de laptele nostru, pentru că ne inundă ungurii, ne inundă polonezii, lucrurile nu se întâmplă chiar cum ar trebui să se întâmple. Adică sigur, trebuie să-i ajutăm pe toţi, dar ar trebui să ne ajutăm în primul rând pe noi. A fost o sincopă legată şi de „cornul şi laptele”, adică unele aspecte oarecum au fost neglijate de stat.

„Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.”

Reporter: Cum e piața laptelui, s-a mai reglat prețul? Pentru că în primăvară a fost destul de rău pentru crescătorii de vaci.

Călin Fărgaciu: De curând, cantitatea de lapte care e necesară la procesare s-a mai reglat, iar preţul a ajuns să depășească 1,3 – 1,4 lei/litru şi tinde chiar spre 2 lei, la poarta fermei. Sigur că, în condiţiile în care dacă faci furajare din stoc şi fermele mari de vaci toate fac furajare din stoc, atunci, referitor la costul de producție, suntem undeva pe la 2,3 – 2,4, chiar 2,5 lei cu litrul de lapte. Mai nivelează un pic subvenţia, însă nivelarea preţului şi acoperirea pierderilor din subvenţie înseamnă să ajungem să nu mai putem face investiţii. Multă lume nu înţelege că de fapt subvenţia reprezintă o mâncare ieftină pe masa românilor. Nu este subvenţionat fermierul, ci este subvenţionat consumatorul final. Adică noi, fiecare, ca populaţie, când mergem şi cumpărăm o parte din mâncarea ieftină este sprijinul pe care-l are fermierul ca să vândă un pic mai ieftin. Se acoperă de fapt nişte pierderi. Dar dacă noi ajungem să acoperim nişte pierderi din subvenţie, costul de producţie, atunci nu mai facem investiţii, încep să se închidă ferme, apar probleme sociale, PIB-ul României nu e acolo unde ar trebui să fie.

interviu 242 calin fargaciu 1

Agricultura este un factor important la nivel macro în economia ţării. Nu toată lumea înţelege, unii înţeleg că fermierii vor bani ca să-şi cumpere jeepuri, fără să ştie că ei mai umblă şi prin noroi şi-şi iau jeepul nu de făloşi, ci că trebuie să meargă în câmp şi când plouă, şi când e vreme bună. Indiferent câtă tehnologie ai avea într-o fermă, nu poţi chiar să suplineşti toate, mai ales că noi încă suntem, geografia ţării nu permite nişte ferme imense, eu personal nici nu mi le doresc, eu vreau încă să existe mica proprietate, proprietarul de nivel mediu, care, de fapt, el e motorul oricărei economii şi la noi, şi în Europa. Francezii au făcut greşeala asta să creeze nişte exploataţii imense şi ulterior au creat nişte pungi de sărăcie. Sper că România nu va ajunge acolo, dar să ştiţi că s-au închis multe ferme de vaci.

Există nişte dimensiuni în care eşti oarecum rentabil, echilibru şi între munca pe care o investeşti în fermă, efortul tău şi beneficiu. Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze şi pentru familia ta, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.

Reporter: Care este opinia dvs. în legătură cu plafonarea preţului la alimentele de bază?

Călin Fărgaciu: Probabil că populaţia va simţi în buzunar această plafonare, însă să ştiţi că fermierul este cel mai afectat. Tot ceea ce a însemnat ieftinirea laptelui la raft a fost doar pe spinarea fermierului. Noi, în decembrie 2022, vindeam laptele cu 3 lei litrul. A venit nebunia cu scăderea preţului, am ajuns pe la 2 lei, şi în momentul când s-a propus prima reducere de preţ la raft laptele a ajuns 1,30 – 1,80 lei/litru. După cum vedeți, reducerea a fost clar pe cârca fermierului. Fermierul nu are ce face, vaca este ca o siderurgie, în fiecare zi trebuie mulsă, în fiecare zi produci lapte. Dacă nu ţi-l cumpără nimeni, trebuie să-l arunci, nu ai altă variantă. Şi procesatorul ştie asta, şi retailerul ştie. De asta s-au şi închis ferme de vaci. Am încercat noi să obţinem o subvenţie, însă din păcate subvenţia se consideră ajutor de stat, Europa nu a vrut să aprobe genul ăsta de abordare, şi pentru ei a fost un cartof fierbinte, şi astfel s-au mai abatorizat câteva mii, zeci de mii de vaci, s-au mai închis nişte ferme, o parte dintre fermieri au ajuns în industrie sau în zona de asistenţă socială, lucru pe care tot statul îl decontează. În continuare lucrurile sunt într-o zonă de gri, pentru că de-abia acum tinde spre 2 lei laptele, pentru că s-au închis ferme, a scăzut producţia, nu mai este lapte, nu pentru că încearcă cineva să ne ajute pe noi. Întotdeauna s-a întâmplat aşa, cel puţin de 30 de ani de când fac eu agricultură, totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.

Reporter: Cum e acest an pentru ferma dvs. în ceea ce privește partea vegetală, care vă asigură furajul pentru animale?

Călin Fărgaciu: Noi, fermierii, avem o vorbă: în anii secetoşi facem marfă bună, dar puţină, în anii ploioşi facem marfă multă, dar nu de cea mai bună calitate. Anul ăsta este un an bun agricol, însă pentru munca câmpului a fost un efort mare din partea fermierilor, deoarece ca să faci fânuri în timpul dintre două reprize de ploaie nu a fost suficient, şi atunci am apelat la baloţi înfoliaţi. Foarte mulţi dintre fermierii de la noi din zonă şi-au achiziţionat echipamente pentru a putea face lucernă înfoliată. Este bine că şi fermierii din România au reuşit să ajungă să aibă tehnologie, astfel încât în funcţie de condiţiile meteo ei să-şi poată lua hotărârea cea mai bună în ceea ce priveşte culturile, mă refer la masa verde, la silozuri de plante proteice, pentru că până la silozul de porumb mai este.

După cum se vede, lucrăm cu mai multe utilaje, astfel încât să reuşim ca în timp scurt să facem cosirea şi apoi, în funcţie de ce va zice buletinul meteo, lăsăm şi facem fânuri dacă vor fi trei zile de temperaturi ridicate, iar în cazul în care considerăm că nu vom avea timp suficient, o să balotăm şi o să înfoliem, după care în scurt timp o să şi scoatem baloţii, pentru că nu ne permitem să ocupăm foarte multă suprafaţă cu partea de baloţi înfoliaţi.

La final, cred eu, 2023 va fi un an bun pentru fermieri şi-l aşteptam, pentru că anul trecut a fost un an greu, a fost un an cu secetă, dintr-o eroare pentru noi, văcarii, culturile de porumb siloz, lucerna şi păşunile au fost prinse la plante de nutreţ şi nu au fost în pachetul de sprijin pentru secetă la culturi agricole. Am avut sprijin pe vaca de lapte, însă ar fi fost bine dacă şi porumbul siloz ar fi fost prins în pachetul de despăgubiri. Am înţeles că la Ministerul Agriculturii se discută ca această eroare să fie îndreptată, acum dacă se va putea şi vor reuşi va fi foarte bine pentru noi, dacă nu, noi, fermierii, oricum suntem apropiaţi de divinitate şi zicem aşa: ce dă Domnu’, aia e bun şi pentru noi. Iată că anul ăsta Domnu’ a fost bun cu noi, lucerna arată extraordinar. Aici, în zona Transilvaniei, unde ne aflăm noi în zona de podiş Turda-Cluj, facem maximum trei coase. Sunt suprafeţe şi sole în România unde se fac şi patru, şi cinci coase, sigur, în funcţie de regimul pluviometric, există şi frumoasa zonă a Braşovului în care ei pot să pună şi amestec de ierburi, pentru că regimul de ploi este unul aproape de normal şi fac un furaj superior, combinat între o graminee şi mai multe leguminoase, noi putem să facem aici doar lucerna. Lucerna se comportă bine în zona noastră.

„Totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.”

interviu 242 calin fargaciu 4

 

„Trebuie să învățăm tot timpul și să ne adaptăm”

 

Reporter: Nu vreau să încheiem fără să vorbim despre omul Călin Fărgaciu. Așadar, cine e Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Am 53 de ani şi anul trecut m-am înscris la doctorat. Cam aşa cred că ar trebui să se întâmple lucrurile, nu cred că există o vârstă la care să faci şcoală, mereu trebuie să mergi la şcoală, mereu trebuie să înveţi. Ne uităm de multe ori la medici, că până se pensionează tot învaţă. Cred că şi noi, zootehniştii şi agronomii, va trebui să facem lucrul ăsta, sigur că pentru mine e o bucurie că sunt coleg de doctorat cu fiica mea. Nu ştiu dacă neapărat pot să finalizez doctoratul, pentru că, uitându-ne la televizor, a devenit un lucru de care aproape că ţi-e spaimă să îl ai, nu cumva cinci propoziţii să nu fie ale tale, dar în acelaşi timp legătura cu mediul academic trebuie să o avem tot timpul.

Călin Fărgaciu mereu va fi un fermier, deşi viaţa aşa a vrut, să fiu vizibil uneori. Sunt o persoană destul de smerită, în ultimul timp m-am apropiat şi mai mult de Dumnezeu, sunt creştin ortodox, dar am descoperit şi înţeleg cu tărie că tot ce am am de la Domnul. Şansa mea în viaţă a fost să învăţ bine, pentru că nu am fost un bogat, am avut nişte părinţi extraordinari, însă au fost într-o perioadă de comunism în care n-au putut să-mi lase foarte multe lucruri, dar am avut o educaţie bună.

fargaciu camp

Reporter: Revoluția din 1989 v-a prins student la zootehnie?

Călin Fărgaciu: La Bucureşti. Eram chiar la Bucureşti, eram atunci militar în termen, am terminat în ’88-’89, chiar în perioada aceea. Ce să zic? Lucrurile s-au întâmplat bine pentru mine în viaţă doar pentru că Dumnezeu m-a iubit. Mie mi-a dat, zic, de o sută de ori decât aş fi putut să-I cer eu. Eu nu ştiam să-I cer atât cât de mult mi-a dat.

Am o fetiţă care a terminat şi ea zootehnia, şefă de promoţie, acum e înscrisă la doctorat. Am un copil minunat. Cred că o parte din ceea ce am creat eu ca fermă va merge mai departe, pentru că Diana a mers la zootehnie nu pentru că i-am impus eu ca să ducă tradiţia de familie mai departe, ci pentru că într-adevăr îi place şi ei vaca de lapte, îi place agricultura.

Am investit foarte mulți bani în tehnică modernă, în tehnologie, pentru că vreau ca fata mea să fie doar manager de fermă. Eu şi muncesc în fermă, pentru că e o opţiune personală, acolo îmi găsesc liniştea, dacă stau între văcuţe sau dacă stau pe tractor o zi-două, îmi încarc bateriile. M-am născut cu un alt mod de a vedea lucrurile, nici nu ştiu dacă e o laudă că-ţi place să munceşti fizic neapărat. Probabil că va trebui să evoluăm. Văd noile generaţii, nici nu mai au rezistenţa fizică pe care am avut-o noi. Poate că e un lucru bun, poate că e bine că pentru ei viaţa e mai uşoară, nu ştiu dacă neapărat îi pregăteşte şi pentru perioade mai grele. Că vedeţi, numai un pic de război a fost la graniţa noastră, a fost un pic de pandemie, nu s-au mai găsit produse şi deja am început să ne înspăimântăm cu toţii, am început să descoperim grădina din spatele casei, am început să ne apropiem de Dumnezeu.

Reporter: Uitându-vă în urmă, aveți regrete?

Călin Fărgaciu: E o întrebare grea... Nu cred că am ceva ce să regret, pentru că, vă spuneam, mie Dumnezeu mi-a dat mai mult decât aş merita, consider eu. Chiar cred lucrul ăsta. Am ajuns în poziţiile pe care mi le-am dorit, chiar dacă ulterior le‑am regretat. Mă refer la poziţii de demnitate publică. Pentru că în general îţi ia din timpul tău, personal, şi din timpul familiei. Dar cineva trebuie să facă şi lucrurile astea, dacă fiecare stă deoparte, atunci nu au cum să meargă lucrurile bine. Sigur că unele lucruri acum aş şti să le fac mai bine. Au fost şi perioade în care am muncit prea mult, când puteam, dacă eram un pic mai atent, să-mi uşurez viaţa. Asta încerc să transmit copilului meu: tot ceea ce eu la un moment dat nu am judecat sută la sută smart – că ăsta e un termen pe care acum îl foloseşte toată lumea – să dau copilului meu. Sigur că şi el, până nu se va lovi o dată, de două ori cu capul de pragul de sus, nu va înţelege.

Reporter: O ultimă întrebare. Ce şi-ar mai dori Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Să fie un preţ bun la lapte. Programul de investiții „Anghel Saligny” să funcţioneze şnur în România şi atunci Călin Fărgaciu, atât fermierul, cât şi primarul, va avea o stare de bine şi va putea în viitor să facă numai fermă, pentru că-mi doresc din tot sufletul să aloc mai mult timp familiei.

 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu
Vineri, 11 August 2023 15:30

O zi a agronomiei

Corteva Agriscience a organizat pe 8 iunie, în localitatea Dragoș Vodă, județul Călărași, una din edițiile evenimentului „Corteva Agronomy Day” ale acestui an. Gazdă a fost SC Ildu SRL - Ferma Iliuță.  

Corteva Agriscience a ales de foarte mulți ani să își prezinte portofoliul de produse în colaborare cu mai multe ferme din țară, unde amplasează platforme demonstrative. Acolo invită fermierii și le prezintă caracteristicile plantelor din portofoliu și tehnologiile de protecție a plantelor.  

 

Un parteneriat avantajos

 

Platforma la care am participat a avut loc la Ferma Iliuță, aparținând fiului cunoscutului fermier Vasile Iliuță, Claudiu, cel cu care am și stat de vorbă. Ne-a spus că este un obicei, acesta de a colabora cu Corteva. Un obicei vechi de mai bine de zece ani. Colaborarea este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, Corteva poate să-și verifice caracteristicile produselor din portofoliu, pe de altă parte, fermierul poate testa în propria fermă cele mai noi produse, putând să aleagă cele mai potrivite soluții pentru sine. „În fiecare an testăm. Dacă nu testăm să fim în trend cu tehnologia, riști să pierzi. În fiecare an, ce apare nou trebuie testat, ca să poți să vezi dacă se adaptează bine în zona ta. De-a lungul timpului s-au mai îmbunătățit hibrizii, au apărut cei mai rezistenți la secetă, pierd apa mai repede, adică an de an s-a venit cu produse noi”, ne spune Claudiu Iliuță. Pe lângă cei doi parteneri câștigă și ceilalți fermieri din zonă, pentru că pot vedea capacitatea unor produse, fie de genetică, fie soluții tehnologice de protecția plantelor, cum se manifestă în condiții similare cu cele din ferma lor. Ai putea spune că aceștia din urmă sunt cei mai câștigați pentru că nu riscă nimic, doar vin și văd care este mai bun.

agronomie2 

Suprafața pusă la dispoziție platformei demonstrative este de 10 – 15 hectare – zice că nu a stat să măsoare exact –, pe care au fost puse culturi de grâu, rapiță, floarea-soarelui, porumb și soia. Au avut probleme cu ciorile la floarea-soarelui, fiind nevoiți să semene de trei-patru ori. Corteva oferă, prin brandul Pioneer, genetică pentru porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia, grâul provenind de la un alt furnizor.  

Pentru a fi puse în evidență soluțiile tehnologice de protecție a plantelor, acestea sunt utilizate pe sole învecinate cu alte sole pe care s-au folosit alte soluții sau nu s-a folosit niciun fel de substanță de protecție.  

 

Lider de piață pe multe planuri

 

Despre oferta concretă a produselor prezentate de Corteva la evenimentul de la Dragoș Vodă, ne-a vorbit Jean Ionescu, Country Leader România & Republica Moldova. A ținut să precizeze că brandul Pioneer este lider în furnizarea de semințe hibride de porumb, floarea-soarelui, rapiță și soiuri de soia, atrăgând atenția asupra portofoliului de „hibrizi de porumb, unde ne pregătim noile lansări pentru 2024 și nu vă ascundem că ne mândrim că brandul Pioneer este astăzi brandul cel mai de încredere la nivel mondial în marea majoritate a fermelor și este brandul care oferă de departe cea mai performantă gamă de hibrizi de porumb din categoria Optimum Macomax, gama Premium, care inclusiv în zona în care ne aflăm, în Bărăgan, este o gamă de produse care ocupă peste 55-60% din piață”. Legat tot de genetică, a spus că se pregătesc să lanseze noi hibrizi de rapiță: „Vom lansa cei doi hibrizi de rapiță astăzi, e vorba de PT314 și PT315, care vor reprezenta cel mai ridicat nivel de performanță productivă, cu un consum de azot mai mic, și, de asemenea, cu cea mai ridicată rezistență la scuturare. Credem că noile lansări la rapiță vor fi hibrizii care în următorii cinci ani vor domina piața hibrizilor de rapiță în România și, dacă mai era nevoie să precizez, după cum știți, brandul Pioneer încă de anul trecut a devenit lider și în cultura de rapiță și e un lucru cu care ne mândrim”. A adăugat și faptul că se poate spune despre Corteva că domină aproape total cultura de rapiță, pentru că poate oferi tot ce are nevoie un fermier pentru a o cultiva. „Corteva are cel mai complet portofoliu pentru rapiță, începând de la hibrizi de rapiță, tratament de sămânță – și aici Lumiposa®e soluția care e universal valabilă astăzi în tratamentul semințelor cu insecticid la rapiță –, plus portofoliul de erbicide, insecticide, e vorba de Galera™ Super,  Korvetto™, Capartis®– fungicidul nostru pentru rapiță – plus Inazuma®. Cred că este un portofoliu premium care cu siguranță ocupă, în alegerea fermierilor, prima poziție.”

Tot în partea de protecție a plantelor a evidențiat și erbicidul Viballa® pentru floarea-soarelui, numind-o „singura soluție care combate ambrozia în floarea-soarelui, chenopodium, amaranthus, cânepa, adică toate buruienile-problemă din cultura florii-soarelui”. Jean Ionescu a concluzionat că, de fapt, Corteva este lider absolut de piață prin portofoliul de erbicide la cereale păioase, din care a remarcat Bizon, ca fiind „soluția numărul unu de erbicidare în toamnă, soluția cea mai completă din piață”.

agronomie 3

De asemenea, a remarcat fungicidul Verben™ , „care după acest an a devenit soluția cu indicația de performanță cea mai ridicată în primul tratament sau al doilea tratament la cereale păioase”. De altfel, și Claudiu Iliuță, gazda evenimentului, spunea că este încântat de acest produs. „Cel mai bun fungicid, Verben™. Îl recomand. Acesta a fost primul an în care l-am folosit, dar vreau să vă spun că, deși este puțin mai scump, își face treaba cu desăvârșire.”

 

La Corteva a început viitorul

 

Un produs-vedetă al prezentării, pe care Corteva îl va oferi spre vânzare începând cu anul viitor, este Utrisha™ N, un biostimulator cu rol în eficientizarea nutriției, ajutând la asimilarea azotului necesar din atmosferă. Este bio pentru că este de fapt o bacterie, Metylobacterium symbioticum, despre care Jean Ionescu spune că „va învăța planta de cultură să-și asigure cea mai mare parte de azot din atmosferă. Este practic bacteria care va intra în partea de fine-tuning a agriculturii mondiale și prima bacterie stabilizată, microîncapsulată, utilizată de fermieri pe scară largă”. Așadar, caracteristica principală a acestui produs este faptul că bacteria respectivă este stabilizată și încapsulată. „O bacterie în mod normal trebuie păstrată în frigider, în condiții excepționale de păstrare. Practic, ce a făcut Corteva? A reușit să stabilizeze o bacterie, pentru a fi ținută într-un ambalaj obișnuit și depozitată în spațiul obișnuit în care fermierul, distribuitorul păstrează produsele de uz fitosanitar, practic n-are nevoie de alte condiții”, ne explică Jean Ionescu.  

Evident că această bacterie nu este venită din neant, ea este prezentă în natură, în sol, ea interacționa în mod normal cu planta și până acum. Ceea ce reprezintă un plus în folosirea acestui produs este numărul mai mare de bacterii pe care planta îl va avea la dispoziție pentru a coabita. Bacteria se hrănește cu etanolul pe care planta îl produce și, la rândul ei, ajută planta să fixeze azotul din atmosferă. Așa cum spune domnul Ionescu, spre deosebire de alte soluții la care este nevoie de o grijă mare la dozaj, bacteria Metylobacterium symbioticum nu afectează planta în mod negativ dacă se află într-un număr mai mare decât este necesar. „Chiar dacă, prin absurd, supradozezi, cantitatea folosită este întotdeauna autoreglată de plantă. Adică, în niciun caz nu se intră în partea de «mai mult decât este nevoie». Sunt soluții care nu se găsesc în amprenta identificată în plantă, adică sunt soluții biologice sută la sută.”

Dacă nu e nevoie să ne facem probleme asupra dozajului, trebuie însă avut grijă la aplicarea lui. „Produsul trebuie aplicat într-un interval de temperatură între 10 și 27°, este ideal să nu fie amestecat cu alte produse, pentru că este viu și, bineînțeles, de exemplu apa cu clor omoară bacteria, alte produse de uz fitosanitar omoară bacteria, adică produsul trebuie aplicat singur. Pentru că dacă este aplicat corect, reușita este garantată, dar dacă facem greșeli intrăm în partea în care nu vedem efectul așteptat”, spune Jean Ionescu și ne asigură că „prin echipa de agronomi Corteva, dăm toate indicațiile fermierilor și în toate cataloagele, materialele informaționale pe care le oferim dăm detaliile de la A la Z, pentru că ne interesează foarte tare ca acest produs să fie aplicat corect.”

Se așteaptă omologarea acestui produs în perioada octombrie-noiembrie a acestui an, pentru ca de la anul să poată fi pus în vânzare.   

Această categorie a produselor biologice este una de viitor pentru Corteva, pentru că, se știe, încă de anul trecut au fost achiziționate două mari companii, Stoller din SUA și Symborg din Europa.  

Doar ce a fost prezentat noul produs, că a și stârnit interes din partea fermierilor. Gurlui Gheorghe, administratorul societății Agrisol, din Belciugatele, spune că merge la astfel de prezentări pentru că este atras de tot ce este nou și acest produs i-a stârnit interesul. „Am mai citit ceva despre bacteria asta, dar faptul că este un produs pe care noi îl administrăm pe cultură, foliar, și reușește să fixeze azotul e ceva extraordinar. N-o să mai cheltui atâția bani pe îngrășămintele astea sintetice și-și face treaba bacteria fixând azotul atmosferic. Economie de bani, în primul rând, și mai multă siguranță.”  

Reguli de aplicare Utrisha™ N

  • Pentru a obține maximumul de eficacitate, aplicați Utrisha™ N culturilor care nu se află în stres biotic sau abiotic.

  • Utrisha™ N trebuie aplicată în prima parte a zilei, pentru a beneficia de marea majoritate a stomatelor deschise.

  • Utilizați cu apă care să aibă un conținut de cloruri sub 1 ppm și pH 5-8.

  • Utrisha™ N trebuie aplicată când procesele fotosintetice sunt la un nivel optim, iar temperatura mediului ambiant este de peste 100 C în încălzire.

  • Aplicarea este recomandată când 50% din plante au acoperit terenul sau au ajuns la jumătate din biomasa normală.

agronomie 1

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2023
Abonamente, AICI 
Publicat în Cultura mare

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (SCDCPN), împreună cu autoritățile locale, intenționează să facă din pepenele de Dăbuleni un produs cu indicație geografică protejată (IGP). De menționat că stațiunea nu comercializează pepeni, ci se ocupă doar de cercetare, de ameliorare și de producere de sămânţă.

Pepenii de Dăbuleni sunt renumiți în întreaga țară, dar renumele lor ascunde, la acest moment, ani de trudă, uneori fără o remunerație pe măsura muncii. Însă, fermierii din zonă au fost scoși de multe ori din necaz cu această cultură care de-a lungul timpului a evoluat datorită muncii asidue a cercetătorilor. Tehnologia a dus şi producţia, şi calitatea pe alte trepte. Odată cu introducerea altoirii şi a soiurilor din ce în ce mai performante, producţiile au crescut constant.

337095765 453108223643111 4639390775855038606 n

Potrivit cercetătorilor de la SCDCPN Dăbuleni, 2023 a fost un an delicat, până acum, cu temperaturi foarte scăzute, precipitaţii foarte multe, ceea ce este pe de o parte bine, dar pe de altă parte anumite culturi au fost afectate de aceste condiții climatice. „În ceea ce privește cultura pepenilor verzi, condiţiile climatice ale acestui an au făcut ca primele fructe coapte, primii pepeni care s-au copt la Dăbuleni să fie cu circa zece zile mai târziu decât în media ultimilor ani. Aceleaşi condiţii de climă, de temperatură, de precipitaţii fac ca nici gustul pepenilor să nu mai fie cel pe care ni-l dorim. Sunt uşor mai puţin dulci decât normal, decât potenţialul hibridului. Pentru că, repet, am avut o perioadă mare cu temperaturi mult sub media acestei perioade”, ne-a spus dr. ing. Ștefan Nanu, director științific SCDCPN Dăbuleni.

140A8458

În arealul arid al Olteniei, în opinia cercetătorilor, ideal ar fi ca fiecare să își păstreze și să-și modernizeze tehnologia în care s-a specialiazat, referindu-ne la producătorii de răsaduri, cultivatori și cei care valorifică producția.

Pepenii se cultivă prin răsad altoit. „Această tehnologie deja în mare parte a fost preluată de o altă categorie de oameni, oameni care produc plante altoite. Cultivatorul din Dăbuleni şi din zonă se ocupă de producerea pepenilor, achiziţionând răsadurile produse de cei cu dotarea şi pregătirea necesară”, a precizat dr. ing. Ștefan Nanu.

Cu mulţi ani în urmă, pepenii se cultivau prin semănat direct, folosindu-se sămânţă oprită de fiecare cultivator. Tehnologia de cultivare a evoluat, s-a trecut la folosirea hibrizilor, care sunt superiori în special din punct de vedere productiv, din punctul de vedere al rezistenţei la boli şi dăunători. Apoi s-a trecut la altoirea pepenilor, pe portaltoi care rezistă la renumita ciupercă Fusarium oxysporum.

218498734 958854108233789 531776094358387171 n

„În goana după preţuri mai bune, tehnologia s-a actualizat prin mulcirea solului cu folie de polietilenă pentru a scăpa şi de buruieni, apoi cultivarea în tunel pentru timpurietate. Deci, tehnologia a evoluat cu fiecare an, în această evoluţie staţiunea având un rol aş putea spune dominant, sigur, nu se putea face această evoluţie fără dorinţa şi ambiţia cultivatorilor de a avea culturi bune şi de a putea să trăiască din aceste culturi. S-a ajuns în acest moment la un vârf al tehnologiei în cultura pepenilor verzi, dar suntem oarecum deficitari în continuare la capitolul valorificare”, arătat directorul științific al stațiunii, dr. ing. Ștefan Nanu.

218432596 958854151567118 7465131776772959740 n

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni nu există hibrizi, sunt doar soiuri de pepeni, cu care stațiunea se mândrește. Este vorba de soiurile de pepene roșu Dulce de Dăbuleni, De Dăbuleni şi Oltenia şi un soi de pepene galben, Dăbuleni 60.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni îşi desfăşoară activitatea, în principal, în zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, soluri care au o fertilitate naturală scazută. SCDCPN are o activitate de 64 de ani, îndreptându-și atenția preponderent pentru a face nisipul fertil. S-au creat soiuri și hibrizi ce valorifică la maximum nisipurile din zonă, cercetarea la stațiune vizând patru domenii: pomicultură, viticultură, legumicultură, culturi de câmp, plante medicinale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura

Derivat din fructele arborelui de Neem, produsul biologic NeemAzal®-T/S se prezintă sub forma unei soluții concentrate de Azadiractina 10 g/l. Acest ingredient activ acționează ca un insecticid cu spectru larg asupra a peste 200 de specii de insecte diferite. Este unul dintre cele mai importante biopesticide comercializate și rămâne cel mai de succes pesticid biologic utilizat în agricultură la nivel mondial.

Vă invităm să urmăriți VIDEO!

Screenshot 2023 06 27 122209

 

Mod de acțiune

 

Insecticid cu activitate translaminară ce pătrunde prin frunze și apoi se distribuie parțial sistemic în plantă. Acționează prin contact și ingestie ca un regulator de creștere, intervenind în evoluția insectelor. Nu are efect de şoc, ci are un mod de acţiune în mai multe etape. În câteva ore după aplicarea NeemAzal®-T/S, insectele dăunătoare devin inactive, iar după câteva zile nu se mai dezvoltă si mor. După tratamentul cu NeemAzal®-T/S, larvele își încetează asimilarea hranei, determinand inhibare proceselor de dezvoltare și năpârlire ceea ce duce la mortalitate după câteva zile. Insectele adulte prezintă inhibarea hrănirii, infertilitate și, într-o măsură mai mică, mortalitate. De asemenea, are proprietăți anti-trofice și repelente.

Ca urmare a acestui mod de acțiune relativ lent al NeemA zal®-T/S, o evaluare finală a tratamentului trebuie făcută la 7-10 zile după aplicare. Numărul de insecte dăunătoare moarte, nu este neapărat un bun criteriu de evaluare. Pentru evaluare sunt adecvate următoarele criterii: pierderea masei foliare, deteriorarea frunzelor, daca se formeaza roua de miere, randamentul culturilor, dezvoltarea populației de dăunători. Succesul aplicării NeemAzal®-T/S depinde de gradul de infestare și de momentul adecvat al tratamentului.

 

Doza recomandată

 

NeemAzal®-T/S este omologat în doză de 2- 3 L/ha, în funcție de cultura și dăunătorul țintă: afide, musculiţa albă, acarieni, muște miniere, tripși, păduchele roz la măr, omizi. Pentru mai multe informații despre modul de utilizare, vă invităm să accesați link-ul www.andermat.ro  

logo

 

Culturi omologate în România

 

  • Roşii, ardei şi ardei iute, vinete, castraveţi, cornişoni, dovlecei şi dovleci de vară în sere și solarii;

  • Măr (în câmp), pepiniere de pomi fructiferi (în câmp sau sere și solarii);

  • Plante ornamentale erbacee, perene, nelemnoase (în câmp sau sere și solarii);

  • Pepiniere de arbuști, copaci și pepiniere forestiere (în câmp);

  • Arbori ornamentali.

 

Avantajele utilizării NeemAzal®-T/S

 

  • Controlează un spectru larg de dăunători (insecte cu aparat bucal de înțepat și supt și insecte cu aparat bucal de rupt şi masticat) la o serie de culturi;

  • Mod de acțiune multiplu generat de un amestec complex de peste 60 substanțe active (limonoide) din azadiractina;

  • Compatibil cu majoritatea produselor de sinteză chimică, ceea ce îi permite să fie introdus în programele de combatere integrata (IPM).

  • Inofensiv pentru majoritatea organismelor utile, poate fi combinat cu utilizarea entomofagilor în programul de protecție;

  • Utilizarea NeemAzal®-T/S în programul de tratament prevenirea dezvoltării rezistenței;

  • Nu este toxic pentru albine și bondari;

  • Fără reziduuri în producția recoltată.

 

Material furnizat de Andermatt Biocontrol România

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 10

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista