Mai bine de nouă soluții speciale din portofoliul Naturevo, printre care și Prev Am, produs de contact cu un mod de acțiune fizic, cu efect insecticid și fungicid, fabricat din ulei de portocale (60 g/l), certificat pentru agricultura ecologică, au fost prezentate cu ocazia simpozionului „Soluții ecologice pentru pomicultură”, eveniment care a avut loc marți, 3 aprilie 2018, în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) din București.

În stilul specific, Ioan (John) Enoiu, administratorul Naturevo (o companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999), a vorbit doar la superlativ despre Prev Am: „Este pe bază de ulei de portocale. Aceasta este substanța activă trecută și notificată ca produs de protecția plantelor. Uleiul acesta de portocale are efecte insecticide, fungicide, acaricide, chiar și bactericide, pentru că el acționează fizic la un moment dat. Acționează asupra exoscheletului și îl degradează, într-un interval de 24-48 de ore, îl distruge, fie că se numesc insecte, fie că se numesc fungi, bacterii ș.a.m.d., așa cum fac triazolii la ciuperci”.

Glumind cu auditoriul, pe lângă informațiile privind aplicarea și dozarea (prin stropire, foliar, în concentrații cuprinse în intervalul 0,4 – 0,8, intervalul dintre tratamente fiind de 7 zile) Enoiu i-a sfătuit pe fermierii din sală să fie atenți la acest produs, ca nu cumva să-l „fure” tractoriștii și să creadă că este suc de portocale!

„Mare lucru nu va face. Creează o diaree care durează zile întregi și, atunci, nu-i mai vezi la treabă”, a adăugat șeful companiei.

În opinia sa, agricultura ecologică a evoluat cu o viteză fantastică. Enoiu crede, de asemenea, că există posibilitatea de a practica agricultura ecologică, de a pune la punct programe integrate pentru agricultura bio (excepție, erbicidele) cu ajutorul cărora să se obțină o producție de foarte înaltă calitate, fără probleme.

„Agricultura ecologică se înclină mai mult către agricultura de precizie și nu numai către agricultura de precizie, către agricultura inteligentă. Agricultura inteligentă folosește instrumentele agriculturii de precizie, dar adaugă și ceea ce creierul uman nu a putut transfera în computer. Interpretarea situațiilor concrete din teren, în anumite momente, aparține omului. Nu poate computerul, satelitul sau orice alt sistem să interpreteze tot ceea ce se poate întâmpla și, de asemenea, nu poate să vadă ceea ce se schimbă pe parcurs. Trăim într-o perioadă a schimbărilor climatice. Acestea schimbă biologia plantei, schimbă biologia organismelor de dăunare. De aceea, noi trebuie să găsim niște soluții complexe, complete dacă se poate, prin care să mărim rezistența plantei și, apoi, să venim și să acționăm direct asupra organismelor dăunătoare”, a explicat șeful Naturevo.

Premergător însă determinării soluțiilor menite să susțină agricultura ecologică, specialiștii companiei au adunat însă produsele în portofoliu. Ulterior, când s-au adunat suficient de multe produse, cercetătorii Naturevo au început să pună la punct programe specializate.

„Programele sunt în conceptul Naturevo Eco. Sunt produse naturale, avizate pentru agricultura ecologică. De obicei, acestea sunt cu valențe multiple și cu viteze foarte mari de degradare, dar nu numai a lor. Avem niște produse care măresc degradarea inclusiv a altor substanțe existente în sol sau în plante. În procesul de reconversie, de trecere de la agricultura convențională, clasică, spre una ecologică, este foarte important să faci curățenie cât mai repede. Cu alte cuvinte, să diminuezi ceea ce este în sol, ceea ce este în plantă, astfel încât, la un control, la o analiză, să se vadă că planta, solul sunt curate de acele elemente care împiedică trecerea către o agricultură ecologică”, a mărturisit John Enoiu auditoriului. „Nu există un produs-minune. Nu există nici măcar cinci produse-minune. Poate exista însă un program-minune, care să acopere foarte multe aspecte. De aici, Naturevo Eco se întrepătrunde cu Naturevo Concept 0,00 reziduuri, cu Flexitech Agro (care înseamnă tehnologii flexibile pentru agricultură), pentru că n-o să putem face integral tehnologiile clasice”.

Aceeași viziune a agriculturii ecologice privită la nivel de ansamblu o are și directorul tehnic al companiei, Florian Lazăr. El spune că pentru a crea un ecosistem menit să producă eficient, trebuie ca acesta să fie în primul rând înțeles.

„În ceea ce privește produsele pe care noi le avem în portofoliu, în primul rând trebuie să privim agricultura ecologică la nivel de ansamblu, trebuie să gândim sistemic. (...) Pentru a crea un ecosistem viabil, care lucreze bine și să producă, trebuie să știm exact ce procese se întâmplă la nivelul solului, ce procese se întâmplă la nivelul plantei, cum se interconectează plantele între ele (...). Astfel, înțelegând ecosistemul, putem crea viabilitate acestui sistem. În sensul acesta, noi venim cu câteva produse cu care, în primul rând, să ajutăm plantele să pornească bine, de la început, în vegetație”, a precizat Lazăr.

Tehnologia de exploatare poate depăși 3.000 de euro ca preț la hectar

Întrebat fiind de fermierii din sală care ar fi media costurilor de exploatare a pomilor care produc în sistem ecologic, Dorin Sumedrea, director științific ICDA Pitești-Mărăcineni, a explicat că alocarea factorilor se face până la nivelul unui anumit cost, astfel încât să fie menținut pragul de eficiență economică. El nu s-a ferit însă să vehiculeze și prețuri: „Dacă ne referim strict la tehnologia de exploatare, depinde foarte mult de producția dorită. Sigur, nu se face rabat de la anumite tratamente, indiferent de producția vizată. Însă, în livezile intensive, superintensive, chiar și pe ecologic, poți merge între 1.500 – 2.500 de euro (n.r. - costuri la hectar). Bugetul nu se face strict. Se alocă factori până la un anumit cost, astfel încât să se păstreze pragul de eficiență. Alocarea de inputuri pe tehnologia de exploatare poate merge de la 1.000 de euro până la 3.000 de euro, în medie. La 80 – 100 de tone de mere la hectar discutăm de ceva, la afini discutăm de altceva”.

Un alt semn de întrebare a venit de la un pomicultor care dorea să știe dacă există o listă a produselor de protecție a plantelor care sunt utilizate în agricultura ecologică. Răspunsul a venit imediat din partea Elenei Leaotă, director strategii, Naturevo (fost director general al Autorității Naționale Fitosanitare): „Ceea ce este important pentru producătorii din agricultura ecologică, și ar fi trebuit să fie promovată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este o listă a produselor de protecție a plantelor care sunt utilizate în agricultura ecologică. Această listă practic, la ora la care discutăm, nu există. Toți care lucrează în acest domeniu se bazează pe Regulamentul 889/2008, anexele I și II, în care sunt toate substanțele active care se pot regăsi în produse care pot fi utilizate în agricultura ecologică, atât ca îngrășământ, cât și ca produs pentru combaterea agenților de dăunare”.

La nivelul UE, în fiecare an, suprafețele ecologice cresc cu peste 500.000 ha. La sfârșitul anului 2016, erau înregistrate 186.000 de ferme ecologice. În 2015, la nivelul UE, agricultura organică sau ecologică se practica pe 11,1 milioane hectare și existau 306.500 de operatori (producători și importatori).

În ședința Guvernului din data de 4 aprilie 2018, a fost aprobat un proiect de lege care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Prin modificările și completările aduse la actul aprobat în Ședința Guvernului, se va crea cadrul normativ în vederea emiterii legislației subsecvente care va reglementa desemnarea laboratoarelor oficiale și de referință în vederea efectuării analizelor pentru probele prelevate în cadrul controalelor oficiale, conform prevederilor din Regulamentele europene1, precum și aprobarea regulilor naționale privind importul produselor agroalimentare ecologice din ţări terţe.

„Prin actul normativ aprobat (...) se dorește eficientizarea verificărilor efectuate de către structura responsabilă cu inspecțiile tehnice în domeniul agriculturii ecologice de la nivel central și teritorial, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu privire la activitatea desfășurată de organismele de control aprobate, precum și abrogarea unor prevederi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, care nu mai au aplicabilitate la ora actuală”, se menționează într-un comunicat de presă transmis la doar 24 de ore după evenimentul Naturevo de la ASAS.

Lista cu noutățile din catalogul produselor speciale Naturevo, prezentate în cadrul simpozionului

Omya Calciprill S14 (nou) – Îngrășământ și amendament pe bază de sulfat și carbonat de calciu granulat. Amestec de gips și carbonat de calciu micronizat, special granulat pentru o aplicare ușoară. La cereale, se recomandă aplicarea a 70-175 kilograme la hectar, la rapiță 315-500 kilograme la hectar, lucernă – 175-210 kilograme la hectar, sfeclă de zahăr – 175-350 kilograme la hectar, respectiv l cartofi 100-140 kilograme la hectar. „Un excelent îngrășământ cu sulf, necesar pentru formarea proteinelor, uleiurilor în oleaginoase și, în anumite condiții, chiar pentru deblocarea fosforului la nivelul solului”, a explicat Florian Lazăr.

Omya Magprill (nou) – Îngrășământ și amendament pe bază de carbonat de magneziu și calciu granulat, special granulat pentru o aplicare ușoară. Recomandat pentru solurile sărace în magneziu și cu un pH acid. Este certificat pentru utilizarea în agricultura ecologică. Aplicare și dozare: nisipos – 300 kg la hectar, lutos – 500 kilograme la hectar, argilos – 625 kilograme la hectar, 10-15 la sută materie organică – 750 kg/ha, plus 25% materie organică – 1.000 kilograme la hectar. Magneziul are un rol direct în procesul de fotosinteză, lipsa lui ducând la încetinirea dezvoltării plantelor și la blocarea creșterii.

Garex B (nou) – Produs fertilizant cu bor, cu efect fungicid, bactericid, insecticid repelent, nematocid și stimulator de fructificare pe bază de extract concentrat de usturoi (80,73%) și bor (2%). „Produsul este un repelent împotriva lepidopterelor și insectelor cu aparat de supt și masticat. Are efect împotriva nematodele. Nematodele sunt foarte greu de controlat. Faptul că fermierii pot aplica acest produs la plantare, la nivelul solului. El este sistemic, se preia și prin foliar, dar aplicat la groapă, are un efect repelent împotriva dăunătorilor din sol. La fel, pe frunză, pentru acarieni. Extractul de usturoi este complet biodegradabil, nu schimbă gustul fructelor, poate fi aplicat fără probleme. Are efect fungicid. Sunt o serie întreagă de putregaiuri pe care le putem controla cu produsul acesta pe bază de usturoi”, a adăugat Lazăr.

Algasil (nou) – Stimulator și inductor de autoapărare cu activitate multiplă – fungicid, insecticid, acaricid). Conține extract de alge (Ascophyllum nodosum) plus siliciu și potasiu care exercită un efect stimulator asupra culturilor. „În contextul amplitudinilor foarte mari de temperatură zi-noapte, dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium și Verticillium este mult mai puternică decât a altor microorganisme, astfel încât devin prevalente, traheomicoze”, a punctat Enoiu. Aplicare și dozare la pomicultură, viticultură, legumicultură și căpșuni – 300-500 ml/hl de apă (3-5 l/ha).

Almar (nou) – Biostimulator care reglează înflorirea, fecundarea și formare fructelor. Produs fertilizant cu extract de alge (Ascophyllum nodosum), bor, magneziu și potasiu. „Rolul borului, astăzi, este unul și mai mare – creșterea rezistenței la ger, în diminuarea populațiilor de bacterii etc. Mai mult, borul se poate folosi cu succes în tratamentele de iarnă, astfel încât să mărească rezistența plantei cu 2-4 grade Celsius la ger. Favorizează și înrădăcinarea”, a adăugat Ioan Enoiu. Aplicare și dozare – legume, măr, păr, sâmburoase – 2-3 litri la hectar, căpșuni – 1,5 – 2,5 litri la hectar, respectiv vița-de-vie – 2 litri la hectar.

Wetcit (nou) – Adjuvant complex care are rol de agent de umectare, dispersie și penetrare. „Provine aceeași sursă și este asemănător cu Prev Am, dar este partea mai brută a lucrurilor, tot din coajă de portocală este și acest surfactant. Tot terpene, tot ulei de portocal, ceva, tulpină, coajă și altele. El mai conține alcool etoxilat care este un surfactant acceptat într-o anumită cantitate pentru agricultura ecologică”, a precizat Ioan Enoiu. Aplicare și dozare – ca produs de umectare general, utilizați Wetcit la 25-50 ml per 100 litri de apă. Utilizați 100-300 ml per 100 litri de apă (0,1 – 0,3%) pentru eficiență optimizată a pesticidelor.

Ovipron Top (nou) – Produs pe bază de ulei de parafină înalt rafinat. Insecticid, acaricid cu acțiune prin contact, prin sufocare în toate stadiile: adult, larve și ouă. „Acest ulei parafinic găsit cel mai des pe cașcaval este înalt rafinat. Îl folosim în tratamentele de iarnă (lucrează la doze mari și fungicid, insecticid și acaricid) și ca adjuvant pentru protecție împotriva arsurilor solare, protecție împotriva degradării din cauza ultravioletelor sau a celorlalte produse de protecție pe care le folosim, diminuarea pierderilor de apă până la 25-30 la sută (în combinație cu Algasil) sau să reducem cu 25-30 la sută consumul de apă”, a explicat șeful Naturevo. Se pretează pentru îmbunătățirea acțiunii produselor de protecția plantelor formulate ca: EC, EW, OD, formulări uleioase.

Algobor (nou) – Îngrășământ foliar lichid pe bază de bor micronizat din borat de sodiu. Conține și extract din alga Ascophyllum nodosum bogată în regulatori de creștere, coloizi organici și acid alginic. „Totul este potențat de polioli. Acest bor intră în plantă și se transferă de trei ori mai repede decât orice formă de bor”, a adăugat Enoiu. Aplicare și dozare – sfeclă – 3 litri la hectar, andive, rapiță și culturi de câmp – 2 litri la hectar, floarea-soarelui – 2,5 litri la hectar, pomi fructiferi – 1 litru la hectar, viță de vie – 1,5 litri la hectar, mazăre, fasole sălbatică, măzăriche, linte – 1,5 litri la hectar, lucernă – 1,5 litri la hectar, respectiv culturi de legume (varză, morcov, sparanghel, pepene, căpșuni) – 1-1,5 litri la hectar.

Până la data de 2 aprilie 2018 au fost primite în total 12.421 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru anul 2018, anunță ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Defalcat pe cicluri de producție, 11.310 de solicitanți s-au înscris în Ciclul I, iar restul de 1.111 în Ciclul II.

Dintre solicitanții pentru sprijin în Ciclul I, 1037 au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate. Constanța și Ialomița sunt primele județe în care a început valorificarea producției de tomate în piață.

„Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern din producția autohtonă”, se mai menționează în documentul de presă.

În primul ciclu de producție a tomatelor în spații protejate, susținut prin programul de finanțare derulat în 2017 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), se înscriau 4.397 de beneficiari, iar în ciclul al doilea, 3.627 de beneficiari.

După primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 de tone de roșii proaspete de către 8.024 de legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.

Schema de minimis pentru anul acesta este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), iar potențialii beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008, respectiv producătorii agricoli persoane juridice.

Sumele se plătesc într-o singură tranşă. Pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2018” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării. De asemenea, o altă condiție este cea de a obține o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Nu în ultimul rând, producătorii înscriși în program trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, precum și să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Un parteneriat menit să faciliteze accesul pe piața marilor lanțuri de magazine a organizațiilor semnificative din sectorul de ovine a fost parafat între reprezentanții acestora și cei ai cooperativei „Țara mea” vineri, 30 martie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei ședințe la care au participat ministrul Agriculturii, Petre DAEA, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu și cu directorul general al Agenției Naționale de Zootehnie, Iacob Lelior.

Ministerul de resort anunță că, prin intermediul aceastei asocieri, crescătorii de ovine vor avea mai multe avantaje, printre care accesul la piața de desfacere, consiliere în dezvoltarea capacității de producție, un preț corect pornind de la raft etc.

„La întâlnire, reprezentanții cooperativei „Țara mea” au expus caserole cu carne de oaie - pulpă de miel cu os, cotlet de miel, coaste de miel, mușchiuleț de miel, contrafile de miel - ce se vor regăsi în cel mai scurt timp la raft”, anunță biroul de presă al ministerului citat.

Prin această asociere, MADR dorește crearea unui model de colaborare națională, prin care consumatorul român să poată beneficia de produse de cea mai bună calitate, disponibile pe rafturile marilor lanțuri de magazine, se mai precizează în document.

Milioane de miei

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde, printre altele, și opiniile specialiștilor cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, carnea de miel va fi mai scumpă în perioada următoare, „dar nejustificat”.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.

Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.

„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.

Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.

„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.

În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!

„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.

Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru

Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.

„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

Deja, a precizat ministrul de resort în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, tot astăzi, în sectorul 4 s-a deschis Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei, mai exact, în șoseaua Berceni nr. 183 B.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

În plus, el a precizat că deocamdată nu s-a gândit de unde anume va achiziționa carnea de miel pentru Paște, precum și că nu va apela pentru asta la prietenii oieri. În ceea ce privește prețurile tradiționale pentru masa de Paște, Daea a afirmat că acestea sunt relativ identice cu cele de anul trecut.

„Eu n-am oi, n-am nicio orientare de unde iau, dar de undeva trebuie să iau și eu. Toți ciobanii mei sunt prieteni, dar nu iau niciun miel de la niciun cioban, pentru că prietenii trebuie să-i ajuți și să nu le ceri din miei, că nu-i bine”, a mai menționat șeful MADR. „Și prețurile sunt bune. Am văzut acum. Prețurile sunt ca și anul trecut. Este adevărat că, la început, fiecare are o tendință, așa, când iese pe piață, să crească. Dar vremea îl potolește, cum de altfel, vedeți, s-a potolit vremea și afară nu mai este zăpadă”.

Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA, acesta fiind deja autorizat pentru funcționare.

Târgul de Miei din piața Apărătorii Patriei va funcționa în perioada 30 martie – 07 aprilie, iar sacrificarea mieilor se va face zilnic, în intervalul 07:00 – 17:00.

„Prin această acțiune, încercăm să aducem mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se menționează într-un comunicat al ministerului de resort.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde opiniile specialiștilor Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI), ai Cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, ouăle ar urma să se ieftinească de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, „dar nejustificat”, iar prețul la carnea de pasăre ar urma să se păstreze constant, trendul acesta urmând să se păstreze și la alte alimente de bază.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.

Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.

Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.

Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.

Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.

„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.

Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică

În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.

„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.

Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.

De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.

Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.

„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.

Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:

l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.

TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.

TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.

2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.

TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.

TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.

3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.

TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.

TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.

Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:

Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.

Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.

În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).

„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).

Chiar dacă în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „Veceslav Harnaj” din sectorul 1 al Capitalei, din punctul de vedere al membrilor APIMAR implicați în acest proiect au existat și continuă să existe anumite dificultăți în derularea unui astfel de proiect, generate de lacune legislative, precum și de rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte, anunță APIMAR printr-un comunicat de presă.

Concret, printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru art. 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9) din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli deductibile.

„În acest sens am solicitat sprijinul ANAF pentru care așteptăm încă primirea unui răspuns”, mărturisesc reprezentanții APIMAR.

O altă dificultate semnalată de inițiatori a fost rigiditatea anumitor proceduri interne ale autorităților locale, în speță Primăria Sectorului 1, care, conform art. 12 alin. 8 din Legea nr 1/2011 a Educației Naționale, prevede ca elevii înscriși în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani să beneficieze de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare.

„Primaria Sectorului 1 nu s-a implicat financiar alături de noi, iar solicitările noastre adresate acestei instituții de a ne oferi sprijinul pentru a depăși procedurile birocratice de la nivelul Administraţiei Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi al Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP) așteaptă încă un răspuns. Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic «V. Harnaj» a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plăților către agenții economici care asigură masa și transportul elevilor”, se mai precizează în document. „Cu toate că în rândul membrilor APIMAR există dorința de a continua acest proiect prin înființarea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna acestui an, considerăm ca acest lucru nu va fi posibil fără implicarea și sprijinul autorităților publice și locale: - Primăria Sectorului 1, prin oferirea de sprijin financiar elevilor pentru acoperirea cheltuielilor cu cazarea, masa și transportul; - ANAF prin completarea Codului Fiscal cu norme specifice articolelor 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9)”.

Printr-un efort comun al membrilor APIMAR (AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery și Farmtech), cât și cu ajutorul și sprijinul lui Victor Stelian Fedorca și ale Ministerului Educației, în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj” din sectorul 1, București.

În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice, cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli: cazare în căminul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj”, trei mese pe zi servite la cantina aceleiași instituții de învățământ, transport dus-întors pe traseul colegiu - sediul operatorului economic (atelierele de practică), respectiv bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi.

„Implicarea membrilor APIMAR în construirea viitoarei generații de mecanici merge mai departe de beneficiile materiale oferite prin acest program”, spun inițiatorii. „Tocmai de aceea, elevii au drepturi, dar și obligații. Astfel, din punctul de vedere al membrilor APIMAR, SINGURA OBLIGAȚIE și cea mai importantă este aceea DE A ÎNVĂȚA”.

În acest sens, potrivit documentului de presă, la finalul primului trimestru, elevii din program au fost evaluați în ceea ce privește nivelul de cunoștințe acumulate. Această evaluare este extrem de importantă, întrucât oferă o imagine asupra gradului de implicare a celor 40 de elevi ai Colegiului Tehnic „V. Harnaj” înscriși în programul de învățământ dual.

Ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum, inițiată de Consiliul Concurenței (CC) la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele majorărilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut, autoritatea de resort a declanșat o investigație, a anunțat instituția printr-un comunicat remis presei marți, 27 martie 2018.

„Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia”, se precizează în documentul CC.

Anchetatorii autorității competente precizează, de asemenea, că analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene (UE) sau ciclicitatea producției. Cu toate acestea, se mai afirmă în comunicat, NU SE POATE EXPLICA AMPLITUDINEA CREȘTERII PREȚURILOR PRODUSELOR AUTOHTONE. Astfel, dacă în septembrie, anul trecut, preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza autorității a mai arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie, față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în același interval.

În prezent, potrivit datelor agregate de specialiștii în concurență, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Consiliu, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017.

„Țara Mea” va păstra constant prețul ouălor

Cu doar câteva ore înainte de comunicatul celor de la Consiliul Concurenței, Cooperativa „Țara Mea” preciza tot printr-un comunicat de presă că ar urma să păstreze un preț constant la ouă chiar și în perioada Paștelui, atunci când cererea va fi mare. Astfel, ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de luna ianuarie, pe viitor urmărindu-se o reglare a prețului pe tot parcursul anului.

În plus, forma asociativă își propune pentru 2018 un cost unic la ouă, unul real care se va menține pe tot parcursul anului, indiferent de fluctuațiile din piață. Astfel, afirmă reprezentanții cooperativei, primul pas este prețul ouălor de Paște, care nu va fi influențat nicidecum de cererea mare.

„Față de alți ani, cererea mare de ouă de pe piață din perioada Paștelui nu va influența evoluția prețului la ouă. Livrăm patru milioane de ouă pe săptămână pe piață, iar obiectivul nostru este ca afacerile micilor fermieri să supraviețuiască, iar consumatorii să primească un preț corect. Anul trecut, au fost patru luni de creșteri substanțiale și nejustificate la prețul ouălor, iar această speculație nu este fondată. Putem spune că programul lansat de cooperativa noastră, de stabilizare a prețurilor, își instalează deja efectele”, a precizat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea. „În general, în perioada sărbătorilor există o tendință pe piață de a creşte prețurile artificial la anumite alimente, profitând practic de cererea mare din acea perioadă. Dar acest lucru nu este normal, iar unii producători încep să realizeze că un preț constant, fără fluctuații mari, ajută la dezvoltarea pe termen lung a afacerii lor. Acest lucru ar putea muta concurența de pe preț pe calitatea produsului vândut”.

Prețuri mari de „rupeau tavanul”

La finele anului trecut, fix pe subiectul majorării prețurilor la ouă și la unt, reprezentanții AMRCR nu doreau să comenteze prea mult, în condițiile în care Consiliul Concurenței colecta date despre situație, așa cum, de altfel, își exprima la acea vreme dorința vicepreședintele asociației marilor comercianți și reprezentant al top managementului Carrefour, Florin Căpățână, dând astfel dovadă de o mai mare precauție decât ministrul Agriculturii, Petre Daea, care preciza fix în curtea Kaufland că prețurile la ouă erau cât pe ce „să rupă tavanul”.

Cu toate acestea, Căpățână menționa totuși că adevărul din spatele majorărilor de preț era cunoscut de „cineva din capătul lanțului” de compunere a unui preț la raft.

„Sperăm că anul care va urma să fie un an în care să putem să avem o predictibilitate mult mai bună. Sperăm că vom putea să vedem la nivel macro că putem să ne bazăm pe furnizorii români tot timpul anului, că aceștia vor putea să-și ducă produsele în depozitele pe care și le vor construi, probabil printr-un ajutor pe care îl vor primi din partea statului, sau că vor reuși să acceseze fonduri de la bancă, că aceste produse care vin în depozitele lor să poată să circule mai repede pe niște drumuri, pe niște autostrăzi, astfel încât prețul să fie mai mic. Toate conduc într-un final la creșterea unui preț care, de cele mai multe ori, nu este justificată”, afirma la acea vreme vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. „În ceea ce privește aceste creșteri, nu dorim să le comentăm, pentru că este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au vehiculat în spațiul public prețuri de către oameni care nu știau, nu cunoșteau sau nu aveau idee cum se compune un preț. S-a scăpat totuși din vedere un element, și anume faptul că cineva din capătul lanțului acestuia știe adevărul.

După ancheta care se va termina la nivelul Consiliului Concurenței, și noi vom putea spune versiunea noastră dacă, într-adevăr, va veni cineva și va spune cu subiect și predicat că noi am fost cei care au mărit acele prețuri. Nu este posibil să iasă public cineva și să spună că noi toți ne-am stabilit și ne-am hotărât să avem un preț. În momentul acela, dacă noi, AMRCR, am fi făcut această afirmație, a doua zi aveam o înștiințare în plic că suntem amendați cu 10 la sută din cifra de afaceri (...)”.

Tot în 2017, cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii Cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de la 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor: „Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, mărturisea oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la palatul din strada Carol I, Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând cu data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

2017: Producătorii dădeau vina pe comercianți

În debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, preciza că în ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, puncta Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van afirma că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR menționa că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, conchidea el.

UCPR și opt companii, inspectate de anchetatori

În cadrul investigaţiei și pe baza autorizării inspecției de către Curtea de Apel București, în perioada 6-22 martie 2018, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care aceștia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

„Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producători şi/sau comercianţi) care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească”, se mai precizează în comunicat. „Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice”.

Același document de presă mai precizează că inspecțiile inopinate sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, au conchis anchetatorii Consiliului Concurenței.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, de la Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, anterior întâlnirii cu protestatarii, mai exact în ziua de joi, 15 martie 2018, a avut loc o reuniune de lucru între conducerea agenției și omoloagele sale ale Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRo) și Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România.

Cu acest prilej, spun cei de la ANSVSA, reprezentanții asociațiilor profesionale au prezentat conducerii agenției o serie de nemulțumiri cu privire la nivelul de tarifare al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii, concesionate de la stat, modificările apărute în Programul Strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii și aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998.

„La finalul discuțiilor, s-a convenit, de comun acord, organizarea unor noi întâlniri, în perioada 16 – 20 aprilie (n.r. - 2018), la care să participe reprezentanți ai ANSVSA și ai respectivelor asociații profesionale”, se afirmă în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANSVSA reiterează, și pe această cale, disponibilitatea pentru colaborare și dialog constructiv pentru identificarea celor mai bune soluții, din punct de vedere tehnic și legislativ.

„Față de revendicările formulate de participanții la acest protest, ANSVSA face următoarele precizări:

1. Modificările și actualizările Programului strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii sunt determinate de evoluția situației epidemiologice a țării noastre, de actualizarea prevederilor legislative naționale în concordanță cu cea europeană și, implicit, de modificarea programelor de supraveghere, control și eradicare ale unor boli, programe cofinanțate de Comisia Europeană. Acest Program trebuie să reflecte cât mai realist situația epidemiologică din țară și alocarea justificată a banilor din buget;

2. Tipul de contract de servicii este cel reglementat de legislația în vigoare, specifică domeniului de activitate al ANSVSA. Tarifele impuse prin contract se stabilesc conform principiilor prevăzute de legislația în vigoare privind achizițiile publice;

3. Adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost necesară pentru eliminarea pericolului de infringement notificat de Comisia Europeană (CE). În conformitate cu prevederile acestui act normativ: „Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de Colegiul Medicilor Veterinari – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului”.

Câteva sute de persoane (circa 1.000, potrivit DC News), medici veterinari, au protestat luni în Piaţa Presei Libere, aceştia fiind nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRo), Viorel Andronie, a precizat pentru presa centrală că tarifele aferente activităţilor sunt atât de mici, încât jumătate din cabinetele din mediul rural vor intra în faliment sau vor fi nevoite să disponibilizeze personalul angajat. Tot în acest context, acesta a susţinut că nu au mai fost majorate tarifele de cinci ani, în pofida faptului că salariul minim pe economie s-a dublat în acest timp.

În plus, Andronie a explicat că, în acest moment, există două tipuri de contracte, respectiv contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, existând astfel o discriminare în rândul medicilor de liberă practică. Astfel, cei care au contracte de concesiune primesc limita maximă prin Hotărâre de Guvern, iar cei care au contracte de prestări servicii participă la licitaţie, unde preţul cel mai scăzut este criteriul de adjudecare a contractului, iar ca atare în loc să primească 14,5 lei cum primeşte un medic veterinar, primeşte 5 lei sau 2 lei.

Medicii veterinari promit grevă generală, dacă nu li se vor aproba revendicările. Ei amenință cu „paralizarea exporturilor și a tratării animalelor”, dar și cu alte asemenea acțiuni revendicative.

Regimul fiscal al impozitării subvenției, precum și cum anume este percepută impozitarea subsidiilor din agricultură ca ingrediente ale unui „mix global al veniturilor la nivelul fermei”, iată două subiecte de discuție comune care ar urma să fie puse pe masa ministrului de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, de către secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, potrivit acestuia din urmă, în cadrul conferinței „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”.

„Subiectul acesta este unul larg dezbătut. (...) Din păcate, Ministerul Agriculturii nu face politica fiscală în domeniu. Adevărul acesta este. În momentul în care în aceeași oală intră toate veniturile, că sunt din subvenții (...), pot exista asemenea situații în care să apară un asemenea fenomen al impozitării subvenției. Vă promit că și eu voi prelua acest aspect și că o să port o discuție la următoarea întâlnire cu domnul (n.r. - Orlando) Teodorovici vizavi de acest regim fiscal al impozitării subvenției și de cum este văzută ca un mix global al veniturilor la nivelul fermei (...). Sincer, la nivel european nu știu care este felul în care se implementează regimul fiscal în acest domeniul”, a precizat oficialul MADR în cadrul evenimentului.

Cu privire la acest aspect a vorbit și Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI, directorat din cadrul Comisiei Europene (CE), și el fost ministru al Agriculturii cu câteva mandate în urmă. El menționează că deși regulamentele europene în vigoare prevăd ca subvenția în agricultură să fie plătită integral fermierilor, normativele UE nu specifică a fi ilegală afectarea subsidiilor de datoriile către stat.

„O să vă dau eu un răspuns din punctul de vedere al legalității. (...) Din punct de vedere legal, statul român vă poate executa dacă aveți datorii la buget (...) pe baza subvenției din Politica Agricolă Comună (PAC) (...). Nu există nicio prevedere în regulamentul european care să interzică statelor membre (n.r. - impozitarea subvenției), deși se prevede (...) că subvenția se plătește integral fermierului. Potrivit legislației fiscale naționale, această subvenție poate fi afectată de datoriile față de stat”, a precizat în plus Dumitru.

În urmă cu aproape doi ani, inclusiv președintelui României, Klaus Werner Iohannis, nu i se părea corect ca subvenția europeană să fie impozitată, iar ministrul Agriculturii pe atunci (n.r. - Achim Irimescu) părea a-l susține și arăta cu degetul către foștii săi colegi din Ministerul Finanțelor, precizând că legislația europeană spune foarte clar că subsidiile nu trebuie taxate în forma actuală, reglementată de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

„Nu mi se pare corect ca subvenția să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie, este un ajutor al statului; chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunități de state pentru oamenii de afaceri. Care este logica să impozitezi? Adică, iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o țară europeană unde subvenția se impozitează”, preciza Iohannis în cadrul dezbaterii „Președintele României în dialog cu agricultorii”, eveniment din cadrul IndAgra 2016.

Modul în care se plătește impozitul pentru veniturile din subvenții acordate fermierilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului IV – Capitolul I (art. 62), precum şi în Normele metodologice de aplicare a acesteia (Titlul IV – Capitolul I – secțiunea a 2-a – punct. 3) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Impozitarea acestui tip de ajutor are impact doar asupra persoanelor juridice, întrucât fermierii care au ca formă de organizare PFA sau II nu sunt impozitați direct din subvenție, ci plătesc norma pe venit agricol.

Tot în susținerea celor afirmate de președintele Iohannis, conform articolului „Tratamentul contabil și fiscal al subvențiilor” publicat în numărul 12 (4-10 aprilie 2017) pe portalul Ceccar Business Magazine, dr. ec. Expert contabil Claudia Grigore precizează că: „Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, în categoria veniturilor neimpozabile se cuprind și formele de sprijin cu destinație specială acordate din bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislația internă și cu reglementările europene, de exemplu: a) sprijinul acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; b) ajutoarele de stat și formele de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare; c) sprijinul nerambursabil acordat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare, respectiv d) formele de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 6.664 din 14 decembrie 2007, și Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 8.416 din 25 noiembrie 2015”.