Declarațiile repetitive și nefondate din spațiul public ale ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, referitoare la presupuse creșteri speculative ale prețurilor utilajelor agricole, îngrijorează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România. APIMAR transmite că, până în prezent, aceste afirmații nu au fost însoțite de studii de piață, analize economice sau date statistice publice care să confirme existența unor astfel de creșteri la nivelul pieței într-un interval de 30 de zile.

În acest context, APIMAR a transmis MADR o solicitare oficială de întrevedere, pentru a înțelege care sunt datele, analizele sau studiile care au stat la baza acestor declarații publice și care este metodologia utilizată pentru formularea acestor concluzii.

Evoluția prețurilor utilajelor agricole este strâns legată de evoluția generală a economiei și de factori macroeconomici bine cunoscuți, precum:

• creșterea costurilor materiilor prime;

• creșterea costurilor energetice;

• creșterea costurilor de transport și logistică;

• perturbările lanțurilor de aprovizionare generate de războiul din Ucraina;

• creșterea costurilor salariale și a costurilor de finanțare.

Aceste evoluții au afectat întreaga industrie europeană a echipamentelor și utilajelor, nu doar piața din România.

„Piața utilajelor agricole din România este una puternic concurențială, cu numeroși producători și distribuitori internaționali. Fiecare companie își stabilește independent politica de preț în funcție de costurile proprii și de condițiile pieței. În cadrul APIMAR nu se discută și nu se coordonează aspecte comerciale privind prețurile”, precizează APIMAR.

În plus, România face parte din Piața Unică Europeană, iar fermierii pot achiziționa utilaje din orice stat membru al Uniunii Europene. În aceste condiții, mecanismele concurențiale ale pieței limitează în mod natural orice posibilitate de stabilire artificială a prețurilor.

„Totodată, membrii APIMAR au depus eforturi semnificative pentru a asigura disponibilitatea utilajelor pentru beneficiarii proiectelor finanțate, inclusiv în cadrul măsurii 4.1, într-un interval mai mic de 12 luni, în condițiile unor perturbări majore ale lanțurilor globale de aprovizionare.”

APIMAR consideră că afirmațiile repetate ale șefului MADR privind presupuse creșteri speculative ale prețurilor riscă să creeze prejudicii de imagine nejustificate companiilor care activează legal și competitiv pe piața utilajelor agricole din România.

„Asociația își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog instituțional transparent și bazat pe date economice verificabile, în interesul fermierilor și al dezvoltării durabile a agriculturii românești”, subliniază APIMAR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Fermierii, prin organizațiile profesionale, au trimis o scrisoare deschisă asociațiilor producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de tehnică agricolă, în care solicită evitarea practicilor din trecut prin care odată cu lansarea anumitor măsuri sau programe de finanțare a utilajelor agricole au crescut prețurile tractoarelor și mașinilor agricole.

„Furnizorii fie au crescut prețurile aproape de suma care era acordată ca finanțare, fie au crescut prețurile cu 20-30% dacă ne raportăm la diferențele de prețuri între leasing-ul direct de fermier și prețurile oferite prin diferite programe, inclusiv în Baza de Date a Prețurilor de Referință de la AFIR. De asemenea, adresăm solicitarea de a fi analizate prețurile de leasing și alinierea acestora la prețurile utilajelor din țările din vestul Uniunii Europene (de exemplu, Germania). Considerăm că este nevoie de un efort din partea tuturor părților implicate ca prețurile de achiziție să fie cât mai mici posibil prin aceste programe de finanțare, diminuate către prețul de achiziție la leasing în măsura în care este posibil, pentru a sprijini fermierii să traverseze această perioadă grea și să existe o colaborare reciproc avantajoasă pe termen scurt, pentru ca aceste parteneriate între fermieri și producătorii și distribuitorii de utilaje să continue în bune condiții pe termen mediu și lung. Sperăm că veți înțelege situațiile semnalate și veți acționa în consecință pentru a sprijini fermierii pentru continuarea activităților agricole și accesarea în condiții rezonabile a programelor de finanțare pentru achiziționarea utilajelor agricole”, se precizează în scrisoarea deschisă adresată producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de utilaje agricole.

Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise semnalează următoarele aspecte:

1. Minimum 35% dintre fermieri riscă să intre în insolvență și ulterior în faliment la sfârșitul acestui an. Acest scenariu sumbru este cauzat de o serie de factori cumulativi, printre care: creșterea exagerată a prețurilor inputurilor agricole, prăbușirea prețurilor produselor agricole, seceta pedologică severă, arșița atmosferică și eventuale investiții care să le aducă un plus trebuie analizate și realizate cu mare atenție;

2. Extinderea programului RABLA pentru tractoare agricole – Guvernul a aprobat pentru acest program un buget de 100 de milioane de euro, prin care circa 5.000 de fermieri mici și medii vor putea obține câte 20.000 euro pentru a înlocui utilajele vechi şi poluante cu care lucrează în prezent. Fermierii susțin existența unor informații din piață că tractoarele care costau până recent în jur de 35.000 euro vor avea un preț majorat în mod nejustificat la 55.000 euro, plafonul maximal pentru program, făcând astfel accesul fermierilor la acest sprijin să fie unul limitat și mult restrâns, cu un număr redus de beneficiari;

3. Lansarea și derularea în 2024 a programelor aferente sM 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole, DR 12 - Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați și DR 13 - Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal, reprezintă oportunități de finanțare pentru fermierii care doresc să achiziționeze utilaje agricole pentru activitățile din ferme.

Scrisoarea deschisă este semnată de conducerile Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Asociației Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli – FRULEG RO, Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – UNCST BOVICOOP, Asociației Naționale a Cooperativelor Agroalimentare din România – COOP RO, Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dincolo de pandemie, de secetă sau de alte fenomene meteo extreme, munca în agricultură este continuă şi, din fericire pentru noi, românii, încă are cine să lucreze pământul în ţara asta. Însă după un an ca 2020, investiţiile în dezvoltarea fermelor stau tot sub semnul prudenţei.

Productivitatea, trasabilitatea producției și valoarea acesteia, inovațiile și tehnologia nu ar trebui să fie dependente de cuantumul subvenției la hectar, ci de modul în care gestionăm resursele pe care le avem la dispoziție. De priorități și necesitățile imediate. Acesta este, pe scurt, rezumatul unei discuții ample pe care am avut-o recent cu Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultură și președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR). „Astăzi în firmă avem un departament special pentru irigații, pe care l-am format deja de câțiva ani, dar l-am dezvoltat și avem o echipă dedicată de anul acesta. Fără irigații, eu ca fermier dacă m-aș fi instalat în România, să zicem din 100 de euro pe care îi aveam subvenție, 10-20% îi puneam deoparte pentru irigații și 80% erau pentru un tractor sau un utilaj. Dacă nu facem aceasta, greșim. Pentru că da, ok, noi vă vom vinde niște tractoare, dar ce ne facem când avem un an ca 2020? Este suficient să mai fie încă un an așa și nu vom vinde nimic, s-a ales praful. Deci, subvenția trebuie să fie redirijată în funcție de problematica pe care o avem. Vorbim de irigații, vorbim de ecologie, vorbim de îmbunătățiri funciare și de asociere, adică să adăugăm valoare produselor pe care le obținem”, explică Arnaud Van Strien viziunea după care coordonează și businessul pe care îl reprezintă.

Semnele bune vin de sus...

Și să nu credeți cumva că de la autoritățile agricole... Nicidecum! Cu o agricultură încă dependentă de capriciile vremii, ploile din ultima vreme dau speranțe fermierilor afectați de un 2020 secetos și pandemic. Cu toate acestea, încă sunt zone din țară, mai ales în Dobrogea și Moldova, unde umiditatea din sol e la cote foarte scăzute. „E un început bun pentru anul agricol. Față de anul trecut a plouat mai mult, simțim că fermierii au reînviat. Acum să vedem, până nu este recolta în hambar, cum se spune, mai avem puțin de lucru”, spune Arnaud Van Strien.

Anul 2020 a fost un an dificil pentru agricultură, unul dintre cei mai grei ani din ultimii 30, spun fermierii. Însă indiferent de starea vremii, de pandemie sau alte neajunsuri care ne-au dat târcoale încă din primăvară, lucrul câmpului nu s-a oprit, iar fermierii s-au aflat cu adevărat în linia întâi. Interlocutorul nostru confirmă: „Bineînțeles, putem să vorbim de pandemie, dar țin încă o dată să felicit toți oamenii din mediul în care activăm, pentru că agricultura nu s-a oprit. Și nu mă refer doar la oamenii de teren sau la ingineri agronomi, ci la toată industria. Chiar dacă riscul există, pentru că e vorba de deplasare, de contactul direct cu alți oameni, pot să spun că am făcut față cu profesionalism, în primul rând. E adevărat că și autoritățile ne-au permis și au înțeles că agricultura este un domeniu care nu se poate opri și trebuia să ne deplasăm chiar în perioada de lockdown”.

Secetă la sol, irigații pe hârtie

Mulți dintre fermierii României concluzionau, la sfârșitul anului trecut, că pandemia care a făcut cel mai mare rău agriculturii a fost cea de... secetă! „Covidul a avut și are impactul lui negativ, însă cea mai mare problemă pentru agricultură, în 2020, a fost seceta care a făcut ravagii în zonele din București spre Marea Neagră și mergând până în Brăila și deasupra, în zona Moldovei. Nu că a fost trist, a fost dezastruos. Și eu sunt fermier în Franța și știu exact cât timp și bani se investesc, iar când vezi că toată munca pe care ai făcut-o în toamnă deja puteți să o întoarceți în primăvară... Semeni prășitoare și la fel, același rezultat. În luna mai, câmpurile din Constanța și Brăila erau maro și aveam vegetație de 10 cm... o catastrofă pentru fermieri!”, afirmă directorul general al companiei IPSO Agricultură.

Suntem obișnuiți – și nu o spun cu mândrie, e trista realitate – să plasăm agricultura românească la extreme: ferme mici vs ferme mari, secetă vs inundații, importuri vs exporturi, producții vs iluzii... După același tipar, dar indiferent de putința noastră, a fost și 2020: dezastru pentru unii, aur pentru alții. „Trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate, chiar dacă acum ne bucurăm de mai multă umiditate în sol. Dacă nu va fi un an bun, și nu vorbim aici de utilaje sau alte investiții, ci numai de supraviețuire, mulți fermieri vor pune lacătul pe ușă, pentru că deja sunt la limită. A fost un an dezastruos pentru unii, chiar catastrofal pentru alții, sper din toată inima că pentru ei 2021 va fi bun, dar în același timp un an cu producții și recolte foarte bune pentru fermieri din Giurgiu, Teleorman, Timiș”, atenționează Van Strien.

Iar dacă ajungem la capitolul irigații, Dumnezeu cu mila! Tot de la nori ne vine speranța de apă. „Despre irigații vorbim doar atunci când avem secetă, cam la fiecare doi, trei ani. După care vine un an mai bun, cum sperăm că va fi 2021 și uităm de irigații. Adică noi reacționăm, dar nu anticipăm și nu avem un plan concret. Tocmai din acest motiv trebuie să existe un plan național viabil, operațional pentru irigații, iar fermierii să fie susținuți să implementeze aceste sisteme. Câte hectare putem să irigăm, câte autostrăzi sau canale sunt pregătite și hai să facem treabă! Dar să facem, să nu devină numai o statistică pe hârtie sau cel mult niște pompe care aduc apa din Dunăre și atât”, spune interlocutorul nostru.

Cum e anul pentru fermieri, așa e și pentru firme

IPSO Agricultură este una dintre cele mai mari companii furnizoare de inputuri pentru agricultură din România. Dar pandemia nu a ocolit nici firmele, iar seceta a afectat în mod direct și vânzarea de tractoare și utilaje agricole, deoarece investițiile stau sub semnul prudenței. „Cum știți, noi facem parte dintr-un lanț, și când ceva merge rău, și noi, cei din industria de mașini agricole, suntem afectați. Seceta a afectat industria, piața a scăzut, dar această scădere este oarecum firească. E nevoie de o zonă de consolidare în această piață. Am avut niște ani care au fost destul de buni, vorbesc mai mult de firma pe care o reprezint, am fost ajutați și de fondurile europene care însă deja reprezintă o proporție mică a activității, a cifrei de afaceri. Așa că sper ca anul acesta să fie unul bun pentru fermieri. Dacă n-avem clienți, degeaba. Cum spunea un fermier: dacă e bine pentru ei, poate va fi bine și pentru noi. Dacă nu e bine pentru ei, nici măcar nu îndrăznim să întrebăm de investiții în utilaje... le deschidem ușa ca să-i întrebăm: ce faceți, sunteți bine?... fără gânduri la proiecte”, spune, realist, Arnaud Van Strien.

Una dintre cele mai mari probleme în starea de urgență instaurată anul trecut a fost aprovizionarea cu inputuri și piese de schimb, în plin sezon agricol, din cauza restricțiilor de circulație. Dar la IPSO Agricultură s-a lucrat la foc continuu pentru a preveni sincopele în relația directă cu fermierii. „În pandemie cel mai greu a fost să relaționăm direct cu fermierii. I-am încurajat și am spus tot timpul să fim atenți, să respectăm condițiile de igienă, am lucrat cu multe firme de acasă, dar când trebuie să livrezi piese sau să repari un tractor, asta nu se face de acasă. Deci toată forța noastră de post-vânzare, care numără la ora actuală aproximativ 300-350 de persoane, a fost pe teren, pe front, ca într-un război! Nu am închis nicio sucursală, iar pentru asta le mulțumesc tuturor tehnicienilor și îi felicit pentru că au fost prezenți în niște condiții deosebite; la piese de schimb, la fel, a trebuit să ne adaptăm să aducem piese, n-am avut niciun fel de întârziere, în afară de granițele care trebuiau trecute. Personal am încercat să țin legătura cu cât mai mulți clienți, din păcate am fost puțin pe teren. Cel mai bun birou este în câmp. Abia aștept să revenim într-o normalitate în care putem să avem libertate de circulație”, spune președintele APIMAR.

Poate că unul dintre cele mai sensibile aspecte în relația IPSO cu fermierii a fost legată de respectarea termenelor de plată, în condițiile în care mulți fermieri au avut producții zero la păioase, dar și la prășitoare. Cum a abordat compania problema? Ne-a explicat Arnaud Van Strien: „Sunt două aspecte. Primul, imposibilitatea de plată trebuie să fie reală, pentru că am avut niște situații și surprize neplăcute. Dar în situație reală încercăm să-i înțelegem pe clienți și să facem niște eșalonări de plăți. Nu este ușor, dar mai bine să încercăm să trecem un munte decât să forțăm, altfel închidem și după aia nu mai avem nimic. Adică relația s-a terminat... De aceea trebuie să fim și comprehensivi, să studiem și să ne punem de acord, să respectăm un pic și ce m-a învățat tata-socru, adică „Legea lui Om”, și, din moment ce plecăm de la un principiu cum este acesta, atunci lucrurile merg mai departe".

Însă nici pandemia și nici extremele agrometeo nu au stopat planurile de dezvoltare ale IPSO Agricultură. Până la urmă, acesta este semnalul că performanțele se obțin cu investiții, iar tehnologia trebuie susținută cu tehnica adecvată. Chiar dacă prudent, proiectele continuă în ferme, iar inovațiile ocupă un loc important în alegerile antreprenorilor români. „Am deschis un centru specializat pe zona de utilaje de ocazie la Fetești, am renovat un centru la Craiova, l-am făcut mai mare, am investit în total 3 milioane de euro și avem în plan să continuăm dezvoltarea. Am inaugurat în martie un punct pentru piese de schimb în Tecuci și, la un nivel mai înalt, suntem dealerii John Deere pentru România, Croația și, acum, Turcia. Prin urmare, la 1 septembrie 2020 am deschis o nouă filială, în Turcia”, arată directorul general IPSO Agricultură.

Valoare adăugată ZERO pentru exporturile agricole ale României

Deși poate că unii (chiar dintre cei care decid) nu pricep mai nimic din consecințele pe care le are deficitul balanței comerciale pentru economia națională, mulți folosesc sintagma mai ceva ca pe un slogan. Atâta vreme cât nu vom începe să procesăm în țară materia primă pe care o obținem în agricultură și astfel să-i adăugăm valoare produsului finit, nici nu are sens să pomenim despre echilibrarea balanței comerciale. „Investițiile au continuat și în 2020, și dacă ne uităm și din punct de vedere regional, macro-agricultura a beneficiat anul trecut de una dintre cele mai mari creșteri de creditare. Unde trebuie să fim atenți, la rentabilitate și profitabilitate. Și aici nu trebuie să ne mințim singuri. Dacă în Austria, spre exemplu, o fermă are un lanț integrat de valoare adăugată, adică produce materia primă și-o transformă în carne pe care o vinde în detaliu în propriul magazin, în România producem cereale care se duc în portul Constanța și sunt exportate. Valoarea adăugată e zero! În aceste condiții, dacă credem că o fermă de 40-50 de hectare, model austriac, se poate aplica la noi, greșim. Aud multe voci, și printre autorități, că „vom sprijini fermierii mici” și toate acestea. Trebuie să-i sprijinim, nu să le dăm. Am învățat de la bunica, ea a trăit între cele două războaie, că nu e suficient să îi dai omului pâine, ci trebuie să-l înveți cum să facă pâine. Adică poți să-i dai la început, dar după aceea el trebuie să-și facă pâinea și să trăiască singur. Altfel, o fermă care produce 4 tone pe 40 de hectare niciodată nu va avea bani și nimeni nu o va finanța, pentru că nu este viabilă”, explică Arnaud Van Strien.

Asocierea, cheia dezvoltării fermelor de familie

Se discută foarte mult despre micul fermier, ferma de familie și fermele mijlocii versus cele mari. Fără doar și poate, ferma de familie este considerată motorul agriculturii comunitare și viziunea PAC este de a susține dezvoltarea acestui tip de fermă. O fermă de 40 de hectare, considerată mică în România, dar medie în Austria sau în Franța, la alții presupune asociere și valoare adăugată producției, în timp ce, la noi, o astfel de fermă produce... semisubzistență. În lipsa asocierii în cooperative, șansele la o viitoare dezvoltare a fermelor mici românești sunt mult reduse. „Sunt două aspecte: fermele de familie trebuie să existe; ferme industriale, cum sunt aici în România, nu mai are nimeni în Uniunea Europeană și consider că acesta este un avantaj enorm pe care-l are România. Și o spun ca fermier francez, nu vorbesc din punctul de vedere al vânzătorului de utilaje agricole. Am o fermă de 120 de hectare în Franța. O păstrez din respect pentru generațiile anterioare, pentru bunicul meu care este venit cu o valiză din Olanda în Franța, în 1936. Însă nu e o fermă rentabilă, adică nu pot să trăiesc din ea, deși face exact ce fac și fermele din România: produce și vinde. Produce doar materie primă: grâu, rapiță... Trebuie să deschidem ochii, aceasta este realitatea. Bineînțeles că fermele familiale trebuie să rămână, dar trebuie să se asocieze; dacă fiecare are 50 de hectare și ne asociem 4-5 familii, vom lucra 250 de hectare. E altceva! Echipăm aceste ferme nu cu 5 tractoare, ci cu unul sau două tractoare, pentru reducerea costurilor. Și, foarte important, revenim la cum punem valoare adăugată. Spre exemplu, România este încă un importator de carne de orice fel și din păcate am distrus abatorizarea... nu comentez, dar este încă mult de făcut și e păcat pentru că România avea acum zeci de ani un sistem bine pus la punct”, spune șeful APIMAR.

Turcia ne servește lecția rentabilității

Deși avantajată de poziționarea geografică, de deschiderea la Marea Neagră, de resursele de relief și subteran pe care le are, România, țara potențialului nevalorificat, importă în continuare, și în procente foarte mari, principalele alimente de pe masa cetățenilor ei. „Bineînțeles că trebuie să existe portul Constanța, dar Constanța poate exista și pentru materia primă, și pentru valoarea adăugată. România are un mare avantaj prin faptul că este poziționată strategic, cu deschidere la Marea Neagră; este aur, avem Dunăre, apa cade de la munte până în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Nu încercăm să recuperăm măcar un pic din această apă care cade, să o reținem ca să irigăm, să creăm aceste lanțuri de valoare. S-a început deja cu hipermarketurile, avem niște filiere de producție la legume, dar trebuie intensificate. Avem 15 milioane de oameni și România poate să fie un exportator net. Am fost în Turcia, care se pare că a înțeles cum stau lucrurile cu agricultura și a devenit al cincilea exportator de fructe și legume din lume.

Și mai uimește Turcia cu ceva: cumpără de aproape 20 de ori mai multe tractoare decât România! „Vă mai dau un număr, spre exemplu: Turcia este o piață de 45.000 de tractoare pe an. România a căzut și acum dacă suntem la 2.500 de unități. În Franța nu știu dacă ajungem la 27.000. De aceea cred foarte mult în afiliere, în cooperative agricole care pot crea valoare adăugată produselor pe care le obțin. În același timp, nimic nu ne oprește să continuăm cu aceste ferme mari, industriale, care trebuie și ele să-și continue viața, pentru că sunt efectiv forța în agricultura României. Nu spun asta pentru că le vindem niște utilaje, dar ei au înțeles perfect ce n-am reușit în Franța: eficientizarea producției și scăderea costurilor”, spune Arnaud Van Strien.

APIMAR și generația de mâine

În urmă cu patru ani, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) s-a implicat direct în formarea primei clase de învățământ profesional în sistem dual – mecanici agricoli, la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” din București. „S-au făcut în ultimii ani progrese pentru învățământul agricol liceal și universitar, dar mai este mult de lucru. Ceea ce am făcut noi, prin APIMAR, înseamnă educație specializată, pentru că avem nevoie de tineri bine pregătiți care să vină din urmă. Am început acum patru ani, primul ciclu s-a finalizat, acum în atelier la IPSO avem deja câțiva tineri care au un job la 18 ani. Și am primit și părinții în vizită la noi. Unii n-au crezut că se poate lucra cu așa tehnologie, alții ne-au mulțumit că le oferim copiilor un viitor. Este trist să tot vedem cum pleacă tinerii din țară. Și am zis: voi face tot ce este posibil ca să rămână. Să le oferim o educație și după aceea să le oferim un loc de muncă. Vom continua acest proiect pentru că este un câștig de ambele părți”, ne-a confirmat președintele APIMAR.

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) transmite că membrii organizației s-au pregătit, ținând cont de recomandările și restricțiile impuse de autoritățile române, pentru a preveni modul în care noul coronavirus (COVID-19) poate afecta activitatea proprie, dar și pe cea a fermierilor, al căror rol în economia națională este deosebit de important.

Membrii APIMAR au luat următoarele măsuri:

              1.  Se respectă distanțarea socială prin modul de lucru flexibil, atât din punctul de vedere al programului, cât și din punctul de vedere al locației. Toate departamentele sunt funcționale pe oricare dintre canalele de comunicare la distanță. Membrii APIMAR pot fi contactați telefonic sau online pentru orice situație sau nelămurire tehnică sau comercială.

              2.  Se asigură continuitatea în activitatea desfășurată în condiții de maximă igienă și siguranță. Piesele de schimb pentru utilajele agricole sunt deja asigurate, în mare parte, pentru campania de primăvară, o parte fiind încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții. În depozitele membrilor APIMAR sunt respectate toate normele de prevenție solicitate în această perioadă.

              3.  Asigurarea intervențiilor de service în situații ce nu suportă amânare. Echipele de service mobil pot interveni în situații de urgență, ulterior unei discuții telefonice cu responsabilul tehnic regional pentru a stabili detaliile necesare.

În contextul pandemiei de COVID-19, prioritatea membrilor APIMAR este protejarea siguranței sănătății angajaților, a colaboratorilor și a comunității în care își desfășoară activitatea. „De aceea, vor continua luarea tuturor măsurilor de precauție în vederea limitării contactului direct, mai ales acolo unde există alternative. Mulțumim anticipat tuturor clienților și partenerilor noștri pentru suportul pe care îl vor acorda echipelor noastre pentru ca, împreună, să trecem cât mai bine peste această perioadă”, precizează comunicatul de presă al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România.  

Și în 2018, APIMAR, prin efortul comun al membrilor săi – Agrialianța, AgroConcept Impex, General Leasing, NHR Agropartners, Titan Machinery – continuă proiectul de învățământ profesional de stat în sistem dual prin susținerea înființării unei noi clase cu specializarea „Mecanici agricoli” în cadrul Colegiului Tehnologic «V. Harnaj», în sectorul 1, București, anunță organizația printr-un comunicat de presă.

„În perioada 15 - 21 iunie 2018, au avut loc înscrierile și selecția candidaților pentru învățământul profesional de stat în sistem dual. La finalul perioadei de selecție, membrii APIMAR implicați în proiect au selectat 17 elevi pe care îi vor sprijini și îndruma pentru a deveni mecanici agricoli. Sprijinul oferit este atât financiar, prin asigurarea a trei mese pe zi, cazare în căminul Colegiului și o bursă de 200 de lei lunar, cât și material, prin oferirea posibilității de a face practică în service-urile proprii sub îndrumarea atentă a unui tutore de practică”, se mai precizează în document.

În acest an, elevii provin, în principal, din județele Satu Mare, Constanța, Suceava, Teleorman, Iași. Peste 50% dintre elevii selectați au media notelor din clasele V-VIII peste 8, iar domeniul utilajelor agricole le este foarte apropiat, având cunoștințe practice atât la utilizarea, cât și la întreținerea utilajelor agricole.

Chiar dacă în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „Veceslav Harnaj” din sectorul 1 al Capitalei, din punctul de vedere al membrilor APIMAR implicați în acest proiect au existat și continuă să existe anumite dificultăți în derularea unui astfel de proiect, generate de lacune legislative, precum și de rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte, anunță APIMAR printr-un comunicat de presă.

Concret, printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru art. 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9) din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli deductibile.

„În acest sens am solicitat sprijinul ANAF pentru care așteptăm încă primirea unui răspuns”, mărturisesc reprezentanții APIMAR.

O altă dificultate semnalată de inițiatori a fost rigiditatea anumitor proceduri interne ale autorităților locale, în speță Primăria Sectorului 1, care, conform art. 12 alin. 8 din Legea nr 1/2011 a Educației Naționale, prevede ca elevii înscriși în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani să beneficieze de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare.

„Primaria Sectorului 1 nu s-a implicat financiar alături de noi, iar solicitările noastre adresate acestei instituții de a ne oferi sprijinul pentru a depăși procedurile birocratice de la nivelul Administraţiei Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi al Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP) așteaptă încă un răspuns. Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic «V. Harnaj» a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plăților către agenții economici care asigură masa și transportul elevilor”, se mai precizează în document. „Cu toate că în rândul membrilor APIMAR există dorința de a continua acest proiect prin înființarea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna acestui an, considerăm ca acest lucru nu va fi posibil fără implicarea și sprijinul autorităților publice și locale: - Primăria Sectorului 1, prin oferirea de sprijin financiar elevilor pentru acoperirea cheltuielilor cu cazarea, masa și transportul; - ANAF prin completarea Codului Fiscal cu norme specifice articolelor 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9)”.

Printr-un efort comun al membrilor APIMAR (AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery și Farmtech), cât și cu ajutorul și sprijinul lui Victor Stelian Fedorca și ale Ministerului Educației, în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj” din sectorul 1, București.

În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice, cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli: cazare în căminul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj”, trei mese pe zi servite la cantina aceleiași instituții de învățământ, transport dus-întors pe traseul colegiu - sediul operatorului economic (atelierele de practică), respectiv bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi.

„Implicarea membrilor APIMAR în construirea viitoarei generații de mecanici merge mai departe de beneficiile materiale oferite prin acest program”, spun inițiatorii. „Tocmai de aceea, elevii au drepturi, dar și obligații. Astfel, din punctul de vedere al membrilor APIMAR, SINGURA OBLIGAȚIE și cea mai importantă este aceea DE A ÎNVĂȚA”.

În acest sens, potrivit documentului de presă, la finalul primului trimestru, elevii din program au fost evaluați în ceea ce privește nivelul de cunoștințe acumulate. Această evaluare este extrem de importantă, întrucât oferă o imagine asupra gradului de implicare a celor 40 de elevi ai Colegiului Tehnic „V. Harnaj” înscriși în programul de învățământ dual.

Președintele consiliului de administrație al AgroConcept Impex SRL, Heinrich „Ricky” Stein, distribuitorul exclusiv în România al produselor New Holland Agriculture își dorește ca firma pe care o conduce să devină parteneră atât cu fermierii mari, dar și cu cei mici, precizând totodată că își dorește ca agricultura românească să nu ajungă să fie gestionată doar de câțiva producători agricoli influenți.

„Nu vreau ca întreaga agricultură românească să fie doar în mâinile câtorva fermieri. Nu este sănătos pentru mediu, nu este sănătos pentru industrie, nu este bine pentru populație. Este un trend ca oamenii să plece de la oraș la sat, să devină fermieri; oamenii tineri. Există chiar și un sprijin guvernamental pentru asta”, a declarat Heinrich „Ricky” Stein, președintele consiliului de administrație AgroConcept Impex SRL, filiala în România a Gemila Beteiligungsverwaltungs GmbH, cu ocazia inaugurării sediului central din Șindrilița. „Nu ne dorim să convingem doar fermierii mari, ci și pe cei mici și că le putem fi parteneri. Succesul de bazează pe o activitate impecabilă post-vânzare, vânzări transparente, faptul că furnizăm produse excelente și că tot ce facem, o facem pentru sustenabilitate”.

Cu un buget investițional pentru România care totalizează circa 20 de milioane de euro, AgroConcept și-a propus păstrarea cotei de piață pentru 2016, adică 20-22 la sută din total (conform spuselor lui Marcelo Pedrazzini, Business Director New Holland Agriculture).

„În ceea ce privește ținta noastră de vânzări, pentru acest prim an ne-am propus să păstrăm cota de piață pe care New Holland o are în România, iar în următorii ani, cu siguranță obiectivele noastre vor fi direcționate către creșterea acesteia”, a punctat Stein. „În ceea ce privește finanțarea pentru fermieri, le vom oferi toate soluțiile. Nu suntem noi cei care stabilim soluțiile. Sunt clienții noștri cei care ales soluția de finanțare. Soluția de finanțare a clientului este destul de subiectivă. Orice soluție alege, vom fi acolo și vom fi competitivi”.

Cu o orientare proactivă către client, șeful AgroConcept a menționat totodată că echipa de after sales este deja echipată cu cele mai bune piese de schimb, unelte și scule, astfel încât nevoile partenerilor de business (atât fermieri mari, cât și producători agricoli mici) să fie satisfăcute la timp.

„AgroConcept se străduiește ca toți angajații săi să aibă o abordare de business care are ca element central apropierea față de client. Ne dorim să învățăm zilnic de la clienții noștri și vom folosi aceste cunoștințe pentru a-i servi din ce în ce mai bine”, a spus Ricky Stein. „Trebuie să le fim aproape clienților noștri, trebuie să le garantăm cei mai scurți timpi de intervenție, disponibilitate ridicată a pieselor de schimb, prețuri corecte și transparente, precum și contact permanent cu aceștia. (...) Cu cât suntem mai aproape de clienții noștri, cu atât mai ușor ne va fi să le fim aproape atunci când vom avea nevoie, ba chiar un pic înaintea acestui moment. Centrele de service sunt un element de suport al acestei activități, însă majoritatea operațiilor se desfășoară pe câmp. Din acest motiv, echipa noastră after sales este echipată cu cele mai bune scule. Vor susține sesiuni de training în mod constant; nu ne oprim niciodată din a învăța”.

Jumătate din parcul de tractoare din România este îmbătrânit. Peste 100.000 de unități sunt Universal 650

În condițiile în care jumătate din parcul de tractoare din România este „îmbătrânit”, conform spuselor lui Marcelo Pedrazzini, Business Director New Holland Agriculture, potențialul la care se poate ajunge din punct de vedere al numărului de tractoare vândute anual în România este de 4.000 pe parcursul a 10 ani.

În condițiile în care New Holland deține 20 la sută din piață, AgroConcept ar putea comercializa constant, în următorul deceniu, nu mai puțin de 800 de tractoare anual.

„Aceasta este previziunea noastră. Aceasta ar trebui să fie ținta de achiții de tractoare noi a României – 40.000 de unități într-un deceniu”, a afirmat Pedrazzini.

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii relevă că la sfârșitul anului 2014, parcul de tractoare al României totaliza 193.120 unități. Potrivit spuselor specialiștilor din piață, peste 100.000 sunt vehicule Universal 650 produse de Tractorul Braşov. Tot aceștia afirmă că New Holland, Case şi Steyr, parte a concernului italian CNH Industrial, vând anual pe piaţa locală circa 700 de unităţi, din care cele mai multe sunt New Holland, urmate de Case şi Steyr.

Spre comparaţie, în 2011 parcul număra 183.000 de tractoare, ceea ce înseamnă o creştere de 10.000 de utilaje la fiecare patru-cinci ani. Anual în România se vând între 1.900 şi 2.000 de tractoare, cei mai mari jucători fiind John Deere, New Holland, Case şi mai nou Deutz Fahr, brand german preluat de fostul importator al New Holland.

Raportat la judeţe, cel mai prolific este  Timişul, singurul cu peste 10.000 de tractoare, urmat de Bihor cu aproape 9.800 şi Dolj cu 7.700. Cele mai puţine tractoare sunt în Prahova, Bistriţa şi Ilfov.

AgroConcept, importatorul și distribuitorul exclusiv New Holland Agriculture în România, își consolidează poziționarea ca partener de încredere al fermierilor români și inaugurează sediul central din Șindrilița, pentru a fi mai aproape de partenerii săi.

La șase luni de la semnarea parteneriatului de distribuție exclusivă a produselor New Holland Agriculture, AgroConcept anunță progrese importante în îndeplinirea obiectivului de a deveni unul dintre cei mai importanți jucători din industria agricolă locală. Astfel, compania a pus bazele unei echipe profesioniste de consultanți de vânzări și asistență post-vânzare și a deschis șase puncte regionale de vânzare și service deja operaționale în Călărași, Giurgiu, Timișoara, Craiova, Constanța și sediul central inaugurat în Șindrilița astăzi.

Sediul central din Șindrilița reprezintă un centru integrat pentru vânzări/service/piese de schimb, sediul administrativ, locul unde se vor desfășura periodic training-uri special dedicate echipelor de vânzări și service. De asemenea, aici va fi gestionat și stocul central de piese de schimb.

AgroConcept devine distribuitor exclusiv al produselor Kvenerland în România. Parteneriatul exclusiv încheiat cu producătorul global de utilaje agricole Kverneland este un pas important al strategiei de dezvoltare a companiei ce are menirea de a aduce mai aproape de fermierii români toate mijloacele necesare care îi vor ajuta să dezvolte piața agricolă din România, având la îndemână cele mai noi și eficiente produse.

AgroConcept a intrat în 2016 pe piața agricolă din România poziționându-se ca partener al fermierilor locali.