Chiar dacă în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „Veceslav Harnaj” din sectorul 1 al Capitalei, din punctul de vedere al membrilor APIMAR implicați în acest proiect au existat și continuă să existe anumite dificultăți în derularea unui astfel de proiect, generate de lacune legislative, precum și de rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte, anunță APIMAR printr-un comunicat de presă.

Concret, printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru art. 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9) din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli deductibile.

„În acest sens am solicitat sprijinul ANAF pentru care așteptăm încă primirea unui răspuns”, mărturisesc reprezentanții APIMAR.

O altă dificultate semnalată de inițiatori a fost rigiditatea anumitor proceduri interne ale autorităților locale, în speță Primăria Sectorului 1, care, conform art. 12 alin. 8 din Legea nr 1/2011 a Educației Naționale, prevede ca elevii înscriși în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani să beneficieze de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare.

„Primaria Sectorului 1 nu s-a implicat financiar alături de noi, iar solicitările noastre adresate acestei instituții de a ne oferi sprijinul pentru a depăși procedurile birocratice de la nivelul Administraţiei Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi al Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP) așteaptă încă un răspuns. Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic «V. Harnaj» a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plăților către agenții economici care asigură masa și transportul elevilor”, se mai precizează în document. „Cu toate că în rândul membrilor APIMAR există dorința de a continua acest proiect prin înființarea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna acestui an, considerăm ca acest lucru nu va fi posibil fără implicarea și sprijinul autorităților publice și locale: - Primăria Sectorului 1, prin oferirea de sprijin financiar elevilor pentru acoperirea cheltuielilor cu cazarea, masa și transportul; - ANAF prin completarea Codului Fiscal cu norme specifice articolelor 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9)”.

Printr-un efort comun al membrilor APIMAR (AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery și Farmtech), cât și cu ajutorul și sprijinul lui Victor Stelian Fedorca și ale Ministerului Educației, în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj” din sectorul 1, București.

În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice, cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli: cazare în căminul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj”, trei mese pe zi servite la cantina aceleiași instituții de învățământ, transport dus-întors pe traseul colegiu - sediul operatorului economic (atelierele de practică), respectiv bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi.

„Implicarea membrilor APIMAR în construirea viitoarei generații de mecanici merge mai departe de beneficiile materiale oferite prin acest program”, spun inițiatorii. „Tocmai de aceea, elevii au drepturi, dar și obligații. Astfel, din punctul de vedere al membrilor APIMAR, SINGURA OBLIGAȚIE și cea mai importantă este aceea DE A ÎNVĂȚA”.

În acest sens, potrivit documentului de presă, la finalul primului trimestru, elevii din program au fost evaluați în ceea ce privește nivelul de cunoștințe acumulate. Această evaluare este extrem de importantă, întrucât oferă o imagine asupra gradului de implicare a celor 40 de elevi ai Colegiului Tehnic „V. Harnaj” înscriși în programul de învățământ dual.

În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.

Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 – una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.

Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare, se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și de sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.

Totodată, precizează semnatarii inițiativei, prin intermediul programului amintit se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, acestea determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.

Nu în ultimul rând, acordarea acestor ajutoare va duce la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc, se vor asigura produse din producția internă, în același timp sporind interesul producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole.

„Prezentul act normativ reglementează: - beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat; - definirea costului standard pentru locul nou de cazare pentru reproducție, precum și cel în ferme aflate în conservare, calculat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi; - nivelul ajutorului de stat, care este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției; - modalitatea de accesare a programului care cuprinde etapele de înscriere în program, de acordare a unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, finanțarea cheltuielilor prin decontarea facturilor, recepția investiției; - termenul maxim de realizare a investițiilor de un an și șase luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire a acestuia la solicitarea beneficiarului, cu maxim șase luni; - condiția ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției; - valoarea totală a ajutorului de stat de 360 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație; - durata programului, 2017-2020; - efectuarea controalelor anuale; - derularea programului prin direcțiile județene pentru agricultură”, se menționează în propunerea legislativă.

Ajutoarele de stat ar urma să fie acordate pentru realizarea a maximum 4.000 de noi locuri de cazare pentru reproducție sau pentru investiții în maximum 4.000 de cazare existente pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza programului guvernamental.

Important de menționat este că ajutorul de stat ar urma să se acorde o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare pentru reproducție dezvoltat prin program, beneficiarii acestuia neputând accesa simultan sprijin și prin PNDR 2020 pentru aceleași măsuri reglementate de lege.

În momentul în care proiectul de lege va veadea lumina tiparului Monitorului Oficial (să intre în vigoare), cei interesați vor putea depune cererea de înscriere în „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție” la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) sau la cea a Municipiului București, după caz, pe a cărei rază teritorială se înființează/află fermele, respectiv capacitățile de reproducție. Ulterior, DAJ-urile, respectiv cea a Municipiului București, înregistrează cererile de înscriere și le verifică administrativ împreună cu documentele anexate. Gestionarea schemei de stat prevăzută de proiectul de lege ar urma să fie asigurată de către funcționari din cadrul DAJ-urilor județene, respectiv ai celei Municipiului București. După verificare, DAJ-urile în cauză urmează să aprobe suma necesară realizării investiției și acordarea unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a proiectului de act normativ, pentru numărul de locuri de cazare aprobate prin cererea de finanțare.

Baza legislativă europeană care stă la baza acestui demers este Partea a II-a, Capitolul 1, Secțiunea 1.1.1.1. „Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 204 din1 iulie 2014, denumite în continuare Orientările UE.

Într-una din intervențiile sale televizate de la începutul anului, ministrul de resort, Petre Daea, justifica investițiile viitoare în sectorul creșterii porcilor, reglementate prin viitoare acte normative, cum este și cel în cauză: „Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”.

Tot atunci, despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţinea că este „excepţional”.

„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, explica ministrul Agriculturii, care a mai precizat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb.

Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.

„Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, preciza Daea.

În privinţa importurilor, cele mai noi date ale MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai 2017 la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone.

Faţă de primele cinci luni din 2016, în aceeași perioadă anului în curs, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro) și orz (+10,9 milioane de euro).