Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.

Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.

„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.

Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.

„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.

În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!

„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.

Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru

Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.

„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Nici oficialii guvernamentali și nici cei prezenți la dezbaterea organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) referitoare la Comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, din data de 11 ianuarie 2018, nu agreează ideea unei renaționalizări a Politicii Agricole Comune (PAC), iar Planurile Naționale Strategice (PNS) nu ar trebui să conducă la această direcție, atât în ceea ce privește PNDR, cât și partea de plăți directe.

Potrivit spuselor lui Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unui amplu interviu transmis în direct pe pagina de Facebook @fermierului (disponibil și în prezent), ca urmare a faptului că fermierii s-au exprimat cu privire la PAC că devine din ce în ce mai mult descriptivă și penalizatoare, a fost înaintată o propunere potrivit căreia statele membre ale blocului comunitar ar urma să realizeze planuri strategice care vizează direct această politică.

„În principiu, concluzia ar fi următoarea: în baza unui obiectiv general la nivelul european al PAC, se dorește ca statele membre să-și constituie aceste planuri strategice care să fie mai adaptate nevoilor locale”, a afirmat Potor.

El a atras însă atenția că în cazul în care aceste Planuri Naționale Strategice (PNS) ar reprezenta un pretext pentru a naționaliza PAC, de a aduce decizia finală la nivelul statului membru și, prin naționalizare, să se înțeleagă acea contribuție masivă a fondurilor naționale în finanțarea obiectivelor PAC la nivelul fiecărei țări, atunci România nu este de acord cu generarea acestor planuri strategice la nivel național.

„Dacă reușim să păstrăm partea bună, cea care a fost exprimată, de flexibilizare, de adaptare la nevoile locale, acesta este un principiu sănătos și pe care putem să-l menținem. Nu ne dorim însă ca acesta să fie pretextul pentru o contribuție națională, mai ales că aceste PNS nu se referă numai la Pilonul II, ci și la Pilonul I, partea de plăți directe. Unii experți ar putea argumenta că, oricum, în momentul de față, Pilonul II face obiectul unui asemenea PNS – este vorba de PNDR (n.r. - Programul Național de Dezvoltare Rurală). Și asta, pentru că el a fost agreat plecând de la Regulamentul european și, ulterior, aprobat cu statul membru, dar asta s-a referit la Pilonul II, nu și la Pilonul I”, a continuat Alexandru Potor.

Convergență, dar nu pe bani naționali

Intrând în detaliu cu discuția, a fost atins și subiectul delicat al convergenței externe a plăților directe, prin compensarea cu bani de la bugetele naționale (pe fondul crizei generate de Brexit). Concluzia unanimă la care au ajuns participanții la eveniment a fost aceea că dacă se va ajunge și va fi acceptată această formă de reducere a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC, România nu va fi de acord ca această convergență să fie realizată prin bani naționali.

„România va susține convergența pe partea comparativă între plăți directe. Este un subiect care deja generează la nivel european contradicții. Țările din Europa Centrală și de Est deja și-au exprimat poziția față de favorizarea convergenței plăților directe. În 25 ianuarie 2018, voi participa la Budapesta la o reuniune a Grupului de la Vișegrad în format 4+4, adică vor fi prezente și România, Bulgaria, Croația și Slovenia, alături de Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, în care se va discuta despre poziția acestor țări față de Comunicare (n.r. - documentul lui Phil Hogan). În subiectul acesta, toate aceste țări tind să susțină o creștere a convergenței plăților directe. Asta este și poziția pe care o va susține România”, a mărturisit Potor. „S-ar putea însă să se ajungă la situația în care să i se spună unui stat membru că dacă își dorește să ajungă la același nivel de plată cu alte state, să folosească bani naționali. Or, lucrul acesta nu este de dorit și noi nu-l vom susține. Practic, ne dorim o convergență reală. Mai exact, din resurse financiare mobilizate în cadrul PAC, să ajungem la o echilibrare între statele membre. Altfel, convergența externă ar fi un cadou otrăvit. Am ajunge din nou la un dezechilibru. Resursele financiare pe care România ar putea să le utilizeze pentru altceva să fie duse spre o echilibrare a unei inechități la nivel european? Este ca și cum ai lua banii dintr-un buzunar și i-ai pune într-un altul”.

În viziunea reprezentanților marilor producători agricoli din România, „Comunicarea CE are un caracter orientativ și nicidecum obligatoriu pentru statele membre, comisia permițând statelor membre și chiar încurajându-le să-și dezvolte propriile politici agricole, conform caracteristicilor proprii”. De asemenea, fermierii sunt de părere că în concordanță cu conținutul Comunicării, „politica agrară trebuie făcută la nivelul fiecărei țări, iar limitarea/reducerea subvenției, pentru România, este o măsură inacceptabilă, măsură care este cerută de anumite state europene care au suprafețe arabile mici”.

„Această măsură afectează agricultura românească și competitivitatea pe piață, solicitându-se susținerea celor care fac performanță și aduc plusvaloare, punct de vedere împărtășit și de alte țări membre ale UE”, se mai arată într-un document al unei asociații de fermieri.

„Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă”

Potrivit documentului „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, în modelul de atingere a obiectivelor pe care îl va presupune viitoarea PAC, Uniunea Europeană ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite.

„Obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de ODD (n.r. - obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU). Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de furnizarea unei monitorizări și a unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la asigurarea bugetului”, se menționează în Comunicare.

În cadrul capitolului „Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă” din cadrul Comunicării se mai arată că un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte.

„Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și intensifica contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE. Statele membre ar menține structurile actuale de guvernanță - care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică -, dar ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile).

„Pentru a spori valoarea adăugată europeană și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de realizare a obiectivelor va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea creșterii la maximum a contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie. Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință.

„Procesul de planificare ar trebui conturat mult mai simplu, rămânând în mod clar sub nivelurile de complexitate exemplificate de actuala programare în domeniul dezvoltării rurale. Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare.

„Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici. În conformitate cu logica abordării Comisiei «buget axat pe rezultate», un viitor sistem de îndeplinire a obiectivelor ar trebui, așadar, să fie mai concentrat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile simplificate în materie de costuri și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei sarcini, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.

„În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.

„O altă funcție esențială a Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și asigurare. În acest scop, procesul de asigurare ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și a unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe”.

Regulamentul care simplifică - Omnibus

Nu în ultimul rând, în cadrul interviului s-a vorbit pe larg și despre Regulamentul Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor.

Despre modificările cu impact asupra agriculturii românești în perioada imediat următoare și care au la bază Regulamentul Omnibus, în cea de-a doua jumătate a interviului online.