Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

În perioada 22 - 24 septembrie 2019, am participat în Finlanda la o vizită de documentare cu peste 30 de jurnaliști din țări membre UE,  ocazionată de întâlnirea informală a miniștrilor agriculturii UE la Helsinki, pe perioada în care președinția Consiliului Uniunii Europene este deținută de această țară. Tema centrală a discuțiilor purtate a fost sechestrarea carbonului în sol, ca o contribuție a agriculturii la măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea tendinței de încălzire globală. O temă care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent.

Când vorbim despre mediu, ne gândim, în primul rând, la poluare. La acei agenți care provoacă deteriorarea sănătății sau chiar moartea prematură. Agenția Europeană de Mediu a raportat scăderi în ultimele decenii în ceea ce privește expunerea la mai mulţi poluanţi și, chiar dacă rămân ridicate cifrele din dreptul altora, tot putem spera că și acelea vor fi reduse. Nu la fel de optimiști putem fi când vine vorba despre ceea ce numim „gaze de seră”. Acele substanțe care accentuează efectul de seră și contribuie la creșterea temperaturii globale și, implicit, la modificări climatice ce pot afecta viața tuturor. Este chestiunea despre care se tot vorbește, în ultima perioadă, foarte intens, pentru că din ce în ce mai mulți oameni cu funcții de răspundere, sau nu, sunt conștienți că nu este bine să mai ignorăm fenomenul, devenit foarte evident.

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră. Ciclul organic al carbonului se află în mod normal în echilibru, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Suplimentul apare atunci când se ard în atmosferă combustibilii fosili, adică rezervoarele de carbon din erele anterioare (când se presupune că procentul de carbon din atmosferă era mai mare). Dezechilibrul se accentuează și prin scăderea suprafețelor cu vegetație, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Un alt depozitar important al carbonului este solul, care înmagazinează de două ori mai mult carbon organic decât vegetaţia. Conform site-ului Agenției Europene de Mediu, solurile din UE conţin peste 70 de miliarde de tone de carbon organic sau în jur de 7% din bugetul total de carbon la nivel global. Alte surse de carbon la nivelu UE abia emit 2 miliarde de tone de carbon în fiecare an. De aceea e important să înțelegem, evidențiază același site, că şi o pierdere mică de 0,1% de carbon din solurile europene, emis în atmosferă, este echivalentul unei emisii de carbon de la încă 100 de milioane de maşini aflate pe şosea. Aceasta înseamnă o creştere cu aproape jumătate a parcului auto existent al UE.

Iată motivul pentru care liderii europeni pun accentul pe importanța conservării, am putea accentua și numi sechestrarea carbonului în sol. Este interesant faptul că acest deziderat produce două efecte benefice: pe de o parte, este îmbogățit solul, pe de alta, este redusă cantitatea de carbon din atmosferă.

Europa, în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice

De altfel, discuțiile dintre miniștrii agriculturii, ce s-au purtat la Helsinki, cu ocazia întâlnirii informale a acestora, Finlanda fiind țara care a succedat României la președinția Uniunii Europene, s-au centrat pe această temă, atât de importantă. Concluziile au fost aduse în fața presei de Jari Leppä, ministrul agriculturii și pădurilor din Finlanda, și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

Jari Leppä a mărturisit încă de la început că pe perioada cât vor avea președinția, și-a impus ca obiectiv „... aducerea Europei în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice”, la care se adaugă intenția guvernului național „de a deveni «carbon neutri» până în anul 2035”.

Este de reținut că, cel puțin la nivelul intențiilor declarate, miniștrii agriculturii din statele Uniunii Europene sunt dispuși să caute soluții prin care să se poată reține carbonul în sol. Probabil, printre acestea se va număra și cercetarea pentru care ministrul Leppä spunea că este nevoie de voință politică, ca și pentru alocarea de fonduri, ca stimulente pentru agricultori. Ceea ce a anticipat ca evoluție sigură pentru viitor este introducerea acțiunilor pentru climă în Planul de Implementare Strategică (PIS este planul de acțiune al Parteneriatului European pentru Inovare). Propunerile făcute de către miniștrii participanți la discuție au vizat, conform lui Jari Leppä, reîmpăduririle, agricultura ecologică, tehnologiile de ultimă oră, ba chiar și digitalizarea.

O chestiune importantă este legată de modul prin care se implementează măsurile. În primul rând, nu se pot lua același tip de măsuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene, condițiile fiind diferite. De aceea se impune flexibilitate. Asta nu exclude împărtășirea experiențelor locale ca modele de bune practici.

Vor participa fermierii la această luptă?

Evident că se pune problema disponibilități fermierilor de a lua măsuri specifice, cu riscul de a-și pierde din eficiență. Interesant este că fermierii consultați prin intermediul unei aplicații de telefon au sugerat că ei înțeleg importanța implicării în problema schimbărilor climatice, dar că pentru consumatori originea, prețul și sănătatea alimentelor sunt mai importante, în comparație cu problemele legate de climă. Iată de ce ministrul finlandez a concluzionat: „Conform acestor răspunsuri, avem nevoie de stimulente pentru agricultori, avem nevoie de voință politică în favoarea cercetării, iar mesajul clar a fost că luarea deciziilor în legătură cu agricultura, și care să ajute efectul schimbărilor climatice, este necesară”.

În replică, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, aflat la ultima întâlnire de acest gen din mandatul său, fiind propus pentru portofoliul comerțului, este sigur că fermierii vor participa la lupta cu procesul de schimbarea a climei. „De când am devenit comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală, în urmă cu cinci ani, am spus în mod constant nu numai că fermierii trebuie să facă parte din soluție, ci că ei vor să facă parte din soluție, deoarece agricultura este foarte afectată de schimbările climatice. Prin urmare, fermierii, la fel de mult, dacă nu mai mult decât oricine, trebuie să facă parte din inițiative și din soluții pentru combaterea schimbărilor climatice.”

Și cu toate astea, ne putem întreba cât de opțional și cât de obligatoriu va fi să aplici o soluție ori alta. Phil Hogan spune că vor trebui combinate cele două forme. „Nu mă aștept ca soluția finlandeză a acestor probleme să fie aceeași cu soluția greacă, și invers. Așadar, este ceea ce încercăm să încorporăm în planurile strategice PAC, astfel încât fiecare stat membru să poată atinge nouă obiective, adică: trei economice, trei de mediu, trei sociale. Iar ele trebuie să se conformeze acestora, dar luând în considerare specificul local și condițiile locale, pentru a putea reuși. Acum am propus procedura ecologică obligatorie pentru statele membre, dar opțională pentru fermieri. Deci suntem foarte deschiși să luăm în considerare, dacă ar trebui sau nu să fie obligatorii procedurile pentru fermieri. Acesta este modelul discuției în acest moment. Dar și aspectul condiționalității. Atunci când acordăm bani agricultorilor, trebuie să obținem ceva în schimbul fondurilor publice, iar aceasta este condiționalitatea pentru pilonul unu. Și atunci plătim fermierilor mai mulți bani în pilonul doi, unde există mai multe ambiții legate de mediul agricultural și măsurarea climatului. Deci cred că echilibrul dintre opțional și obligatoriu este în discuție, ca parte a legislațiilor de bază, dar, în propunerea Comisiei, am spus, inițiativa va fi opțională pentru fermieri.”

PAC are instrumente pentru reținerea carbonului în sol

Comisarul european Phil Hogan apreciază și faptul că în PAC sunt deja multe puncte care sprijină obiectivele discutate. „Multe acțiuni ecologice recomandate în raportul special IPCC (Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, n.a.) privind schimbările climatice și utilizarea terenurilor pot fi găsite în propunerea Comisiei Europene pentru o condiționalitate puternică aplicabilă tuturor fermierilor. Acestea includ protecția terenurilor de iarbă și de turbă, asigurând interdicția arderii culturilor, creșterea eficienței îngrășămintelor, o gestionare mai bună a solului, rotația culturilor și considerarea caracteristicilor terenului, astfel încât propunerile PAC prezintă o viziune foarte clară către un sector agricol ecologic și permite acțiuni eficiente și rentabile, precum și instrumente politice pentru susținerea transformărilor necesare în sector. Va fi esențial ca statele membre să pregătească intervenții care să fie suficient de inovatoare, atractive și ambițioase și să sprijine și să recompenseze fermierii pentru un grad mai înalt de ambiție în ceea ce privește mediul și clima.

”România participă la acest „război”

Cu ocazia acestei întâlniri, ministrul agriculturii din România, Petre Daea, a precizat: „România a aplicat şi va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creşterea suprafeţelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiştilor sensibile şi prin menţinerea păşunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulţi fermieri pe suprafeţe extinse”. A ținut să accentueze și dorința pentru mai multă flexibilitate: „Perdelele de protecţie trebuie menţinute în suprafeţele eligibile pentru finanţare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea ţărilor membre. Natura şi-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”.

Până la urmă, ne place sau nu, problema este foarte serioasă și suntem obligați să o tratăm ca atare. Reținerea carbonului în sol va avea efecte benefice atât pentru producție, oferind un plus de fertilitate, cât și pentru viitorul copiilor noștri, care au dreptul la o climă stabilă și predictibilă. Credem că agricultura va fi mereu pe mâna oamenilor responsabili, ceea ce sperăm și pentru celelalte domenii de activitate.

Ne pare rău când cineva pleacă de lângă noi, în acele locuri de pace și fericire veșnică, pentru că rămânem singuri, pentru că presupunem că acela ar mai fi avut ceva să ne dăruiască sau noi am fi vrut să îi mai spunem ceva încă nespus sau să-i dăruim ceva nedăruit încă. Ne pare rău când cineva pleacă în acele locuri neștiute, chiar și atunci când nu l-am întâlnit de prea multe ori în viață, pentru că presupunem că niște oameni, apropiați lui, vor rămâne singuri și poate nu au apucat să-i spună sau să-i arate cât de mult îl iubesc. Ne pare rău mai degrabă pentru noi, pentru cei rămași singuri și nespovediți de iubire. Asta, dacă avem credința că viața își petrece firul și dincolo de pragul morții. Și avem. Mai credem că acest om care a plecat grăbit, a luat cu el sacul cel plin de fapte bune, cu care își va împodobi chipul în împărăția cea dăinuită. 

Redacția Revista Fermierului vine alături de tristețea celor rămași singuri după plecarea celui care a fost unul dintre cei mai importanți români. Și-a dedicat viața, cu pasiune, unor proiecte ce au dus, într-un mod poate prea puțin văzut, la bunăstarea și sănătatea multor români. A contribuit ca puțini dintre semenii săi la supraviețuirea cercetării în România. Este un motiv să credem că cei care sunt triști pentru că nu au reușit să îi mulțumească la vreme sau îndeajuns sunt foarte mulți. Printre ei ne așezăm și noi, cu tristețea noastră, cu nespusele noastre vorbe de mulțumire și cu nefăcutele la vreme fapte de recunoștință.

Mergi în pace și la pace, Constantin Chiurciu.

Pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă să fie interzis, iar țara noastră ar trebui să mizeze pe exportul de produse cu valoare adăugată mare, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, miercuri, 30 octombrie 2019, cu ocazia deschiderii târgului Indagra 2019.

„Din dimensiunea acestei manifestări se vede dinamica acestui sector de activitate. Aş spune, uitându-mă şi afară şi la standurile din interior, dar uitându-mă şi la harta hidrologică şi geofizică a României, că pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă va trebui să fie interzis. Aş vrea să subliniez că accentul trebuie pus foarte mult pe exportul de produse cu valoare adăugată mare. Am avut anul trecut 507 milioane de euro import de produse de panificaţie, 460 de milioane euro import de produse lactate, 118 milioane de euro de produse din tomate, 124 de milioane de euro produse din carne procesate, 1,1 miliarde de euro de legume şi fructe şi aş putea continua”, a afirmat șeful CCIR.

El a mai spus că Indagra a devenit cel mai mare târg din sud-estul Europei dedicat agriculturii şi industriei alimentare.

„Este un târg care, aşa cum spuneam în anii precedenţi, undeva la nivelul anului 2008, era unul mediu, a ajuns cel mai mare târg din România, dar o spun cu curaj: cel mai mare din sud-estul Europei. Avem 53 460 de metri pătrați ocupaţi de 954 de firme”, a adăugat Daraban.

Deschiderea oficială a Indagra 2019 a avut loc în pavilionul B3, dedicat industriei alimentare, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis.

În perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, Romexpo, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, organizează cele mai importante manifestări din domeniile agricol, alimentaţie, ambalaje, băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Este vorba despre Indagra, Indagra Food&Carnexpo, Pack Show şi Expo Drink.

De miercuri, 30 octombrie 2019, și până duminică, 3 noiembrie 2019, te aşteptăm la Pack Show 2019, singura expoziţie de packaging din România.

Timp de cinci zile, pavilionul A de la Romexpo-Bucureşti se va transforma într-o adevărată scenă pentru industria de ambalaje şi a soluţiilor de ambalare.

Iată ce vei vedea la Pack Show 2019: MII DE OFERTE pentru industriile targetate: echipamente pentru industria de ambalaje, maşini de dozare, umplere şi ambalare, echipamente pentru ambalare sanitară, echipamente pentru etichetare, marcare şi paletizare, maşini şi linii complete de ambalare, materii prime (hârtie şi carton, plastic, metal, lemn, sticlă, ceramică, textile, materiale compozite), ambalaje biodegradabile, etichete, design de ambalaje, reciclarea ambalajelor, soluţii software pentru procesul de producţie şi ambalare.

125 DE FIRME EXPOZANTE, locale şi internaţionale din 11 ţări: Bulgaria, China, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Turcia, Ucraina.

60 DE COMPANII renumite din domenii diferite, aflate la prima participare.

PESTE 80 DE ECHIPAMENTE de packaging cu tehnologii de ultimă oră.

CONFERINŢA DE MEDIU. În 31 octombrie, în sala Cupola din pavilionul A, începând cu ora 11:00, se desfăşoară conferinţa „Soluţii inovative pentru ambalaje prietenoase cu mediul”, organizată de Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) şi revista Infomediu Europa, în parteneriat cu EUROEXPO Fairs şi Romexpo.

Anul acesta, Pack Show, expoziţia organizată de EUROEXPO Fairs şi ROMEXPO, are loc în paralel cu alte trei târguri de mare anvergură: INDAGRA, INDAGRA FOOD & CARNEXPO şi EXPO DRINK. Astfel, îţi oferim ocazia unică să întâlneşti în acelaşi loc – Romexpo Bucureşti - cele mai bune soluţii pentru nevoile şi provocările pieţei competitive.

Programul de vizitare este de miercuri până sâmbătă, între orele 9:00-18:00, iar duminică, între orele 9:00-16:00.

În viziunea ARC, plasarea în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a unui proiect de ordin privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României ar putea avea ca efect stoparea pentru moment a unei potenţiale decizii a Uniunii Europene de a include teritoriul țării în zonele considerate cu risc maxim în ceea ce priveşte virusul pestei porcine.

În opinia reprezentanților ARC, Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709 ar duce la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.

„Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile concrete iniţiate de MADR privind adoptarea unui proiect de ordin referitor la stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, ordin ce se află postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Transparenţă decizională - pentru dezbatere publică, ca prim pas în elaborarea, alături de celelalte autorităţi, a unui plan de măsuri conform cerinţelor Comisiei Europene”, se menționează într-un comunicat de presă.

ARC consideră că intervenţia promptă a ministrului Petre Daea, în urma solicitărilor procesatorilor de carne, a făcut posibilă stoparea, pentru moment, a deciziei de a include în totalitate teritoriului României în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar contribui la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.

Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă convingerea că vor urma şi alte măsuri menite să contribuie la limitarea şi, ulterior, stoparea circulaţiei virusului pestei porcine africane, astfel încât procesatorii de carne să îşi poată continua activitatea în condiţii de normalitate, potrivit comunicatului.

MADR a publicat, luni, pe site, un proiect de ordin de ministru, sub semnătura actualului ministru, Petre Daea, care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 capete porcine.

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Două miliarde de dolari vor fi investite de Syngenta, în următorii cinci ani, pentru dezvoltarea a cel puțin două tehnologii revoluționare pe piață, în fiecare an, în vederea reducerii contribuției agriculturii la schimbările climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare și pentru a ajuta sistemul producției alimentare să rămână în limitele planetare.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, investiția sprijină un nou obiectiv de sustenabilitate a companiei.

Sumele alocate îi vor ajuta pe fermieri să se pregătească și să facă față amenințărilor tot mai mari reprezentate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul sursei citate, a mai anunțat că investiția în cercetare-dezvoltare pentru o agricultură sustenabilă va fi completată de motivația de a reduce intensitatea de carbon a operațiunilor companiei cu cel puțin 50% până în 2030, pentru a sprijini obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Angajamentul firmei a fost validat și aprobat de inițiativa Obiective Bazate pe Știință (SBTi).

„Agricultura se află acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbărilor climatice”, a declarat Fyrwald. „Syngenta se angajează să accelereze inovația pentru a găsi soluții mai bune și mai sigure pentru a aborda provocarea comună a schimbărilor climatice și a pierderilor de biodiversitate. Acestea nu sunt doar vorbe goale, este o acțiune reală care va stimula atenția din cadrul Syngenta pentru a-i ajuta pe fermieri să abordeze schimbările climatice și pentru a reduce contribuția sectorului la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial”.

Cele două miliarde de dolari vor fi alocate unor programe cu beneficii clar diferențiate sau tehnologii revoluționare care vor facilita schimbări treptate în sustenabilitatea agricolă, cum ar fi utilizarea terenurilor, sănătatea solului și gestionarea integrată a dăunătorilor.

Printr-o colaborare multianuală cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltă strategii de identificare și testare a noilor inovații și tehnologii care le pot aduce beneficii fermierilor și care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazează pe eforturile de promovare a sănătății solului, a eficienței resurselor și a protecției habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

„Conservarea (realizarea acesteia) la scară va necesita acțiuni curajoase din partea sectorului privat. Pe măsură ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbărilor climatice și beneficiile sustenabilității, noi salutăm oportunitatea de a contribui cu expertiză și cunoștințe la transformarea practicilor comerciale. Investiția pe care Syngenta o face în inovație reprezintă un pas important în direcția unui viitor în care oamenii și natura prosperă”, a precizat la rândul său Sally Jewell, director general al The Nature Conservancy.

Și Cynthia Cummis, Director la Private Sector Climate Mitigation de la World Resources Institute, unul dintre partenerii inițiativei Obiective Bazate pe Știință, a felicitat Syngenta pentru reușita validării de către inițiativa Obiective Bazate pe Știință a obiectivelor lor de reducere a emisiilor.

„Un bun leadership în sectorul agroalimentar este esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar prin stabilirea acestor obiective, Syngenta își va asigura o dezvoltare ce va rezista probei timpului”, a menționat aceasta.

Obiectivele fac parte din angajamentul Syngenta de accelerare a inovației, lansat la începutul anului, pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a pierderii de biodiversitate. Progresele în ceea ce privește aceste obiective vor fi raportate anual și verificate independent. Anunțul a fost făcut după finalizarea a 150 de sesiuni de ascultare pe tot globul, pentru a-i ajuta pe liderii companiei să identifice domeniile prioritare pentru investiții.

Producătorii agricoli hunedoreni au definitivat însămânţările de toamnă în proporţie de 30%, prioritățile fiind reprezentate de orz, grâu, triticale şi orzoaică.

Potrivit vocilor autorizate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură (DAJ) Hunedoara, în prezent este vizibil deficitul de apă cauzat de lipsa precipitaţiilor, specific unui început de secetă pedologică.

Șefia DAJ precizează că, în cazul semănatului de toamnă, sunt programate circa 10 000 de hectare.

În ceea ce priveşte arăturile de toamnă, fermierii execută aceste operaţiuni imediat ce eliberează terenurile de resturile de la cultura de porumb.

Oficialii Corteva au anunțat joi, 17 octombrie 2019, crearea unui fond de 500 000 dolari americani pentru a susține inițiativa Corteva Agriscience pentru un impact pozitiv asupra climei (Corteva Agriscience Climate Positive Challenge), un program menit să accelereze trecerea spre o agricultură care să influențeze pozitiv clima.

Acest sistem de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitor și va răsplăti eforturile pentru compensarea emisiilor de carbon și protejarea mediului, susținând, în același timp, fermele și fermierii.

Sumele acordate vor recompensa financiar fermierii care implementează practici inovatoare, cu un impact pozitiv asupra climei și care colaborează cu organizații locale de protecția mediului, universități, agricultori sau alte entități din lanțul agricol, pentru a contribui la multiplicarea acestui tip de acțiuni.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă agricultorii din întreaga lume în ceea ce privește comercializarea produselor, politicile din domeniu și schimbările climatice”, a declarat James C. Collins, Jr., CEO Corteva Agriscience. „Acesta este și motivul principal pentru care facem acest anunț acum, pentru a încuraja fermierii dornici să contribuie la multiplicarea unor bune practici”.

Collins a prezentat prima dată conceptul de agricultură cu efect pozitiv asupra climei anul trecut, la Premiul Mondial pentru Alimente (World Food Prize). De atunci, compania a avut întâlniri cu fermieri și organizații din diverse zone ale domeniului agricol și al producției alimentare, aflate în prima linie în materie de promovare a agriculturii sustenabile.

Discuțiile au vizat identificarea unor metode de a obține o agricultură la nivel global cu „emisii negative” de carbon și impact pozitiv asupra climei.

„În mod clar, există interes și pasiune pentru colaborare și coordonare în a acționa împotriva celei mai mari provocări a generației noastre”, a continuat Collins.

Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă, la nivel mondial, pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.

„Acesta este doar începutul”, a spus Collins. „Sunt atât de multe alte lucruri pe care le putem face atunci când lucrăm împreună”.

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și a profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cel mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.