Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, marţi, la Parlament, că subvenţia la motorină pentru agricultori va fi menţinută în programul naţional de finanţare şi în anul agricol următor, chestiune care va fi renegociată cu FMI, iar alte două măsuri care ar fi trebuit scoase de la finanţare din fonduri de la buget, cele referitoare la bunăstarea la porci şi păsări, vor fi trecute în cadrul PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), a cărui susţinere financiară se realizează din bani europeni.

Valeriu Tabără a prezentat marţi deputaţilor din Comisia de agricultură o situaţie la zi a acestui domeniu şi a răspuns la mai multe întrebări.

'Anul trecut a trebuit să discutăm foarte mult la nivel de negocieri cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială ca să menţinem câteva sectoare la care să le asigurăm sursele financiare. Printre cele propuse a fi eliminate erau şi cele de care vorbea domnul Rădulescu (deputatul Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii - n.r.) că sunt pe bugetul naţional: bunăstarea la pasăre, bunăstarea la porc şi subvenţia la motorină. Ei, ministrul de atunci le-a menţinut prin negocieri directe cu echipa Fondului Monetar şi condiţionând că vom face toate eforturile ca în 2012 aceste măsuri să fie transferate pe PNDR', a declarat Valeriu Tabără, la finalul întâlnirii cu deputaţii.

Ministrul Agriculturii a precizat că în privinţa măsurilor privind bunăstarea la porci şi păsări, finanţarea acestora va fi transferată la PNDR, în vreme ce subvenţia la motorină va fi păstrată la programul naţional.

'Subvenţia pe motorină rămâne în programul naţional de finanţare', a declarat Tabără. El a precizat că această chestiune va fi renegociată cu experţii FMI.

'Mai negociem. Totul se negociază, nu?', a mai spus ministrul Agriculturii.
Valeriu Tabără a precizat că preşedintele Traian Băsescu a avut anul trecut un cuvânt 'foarte greu' în cadrul acestor negocieri.

'Şi primul-ministru şi ministrul şi toţi. Toţi au avut un cuvânt...Inclusiv, am apelat şi la domnia sa ( la şeful statului -n.r.) informându-l asupra acestei chestiuni care era în risc să nu fie acceptată la susţinere. Aş vrea să se reţină, nu aveam dreptul, dacă lăsam aşa la susţinerea pe mai departe a sectoarelor', a declarat ministrul Agriculturii. El a precizat că banii pentru aplicarea măsurilor privind bunăstarea la porci şi păsări au fost deja alocaţi.

'Anul acesta, până-n luna martie, exact pe ce vorbeşte domnul Rădulescu se dau bani. Ca atare, deja, sunt daţi bani în avans. Dăm drumul până la 31 martie 2012. Am dat un comunicat la momentul oportun. Deci noi ar trebui să dăm banii la sfârşitul lunii octombrie, atunci se încheie procedura, dar am dat banii în avans. Am avut un acord cu băncile. Pe baza adeverinţei de la APIA s-au dat în avans aceşti bani. Pentru ceea ce înseamnă bunăstare la porc şi pasăre noi facem decontarea şi returnăm banii acum când intră conform procedurii', a declarat Valeriu Tabără. Ministrul a precizat că suma de 230 de milioane de euro alocată pentru implementarea măsurilor privind bunăstarea la porci şi păsări se referă la perioada 2011-2012.

Pentru următorii doi ani nu au fost niciodată alocaţi bani pentru bunăstare la porci şi păsări, a mai precizat Valeriu Tabără.

'Planul respectiv de susţinere a celor două sectoare rămâne să-l transferăm pe PNDR, adică pe bani din sursă europeană. E o soluţie, nu avem din bugetul naţional pentru că se intră pe un deficit. Intrăm, pentru că sursele financiare sunt pe PNDR şi de acolo putem susţine consistent. Sigur că este problemă la compensaţiile la investiţiile care se fac pentru performanţă în creşterea păsărilor şi a porcilor. Ăsta este sistemul în toată Uniunea Europeană', a explicat ministrul Agriculturii.

Coceral, Comitetul European pentru comerţul cu cereale şi produse alimentare, şi Copa-Cogeca, Comitetul organizaţiilor profesionale şi al cooperativelor agricole din UE, au publicat evaluările pentru producţiile anului agricol 2011-2012.

Faţă de producţia europeană de cereale de 274 milioane tone în 2011, Coceral a evaluat o producţie de 279 în 2012. Vor fi 128,4 mil tone de grâu, 51 mil tone de orz, 63 mil tone de porumb, 27,9 mil tone de oleaginoase, 18,9 mil tone rapiţă, 7,8 mil tone floarea-soarelui, 1,2 mil tone soia.

Fermierii francezi vor beneficia de o subvenţie guvernamentală, pentru 2011 şi 2012, pentru îmbunătăţirea practicilor în creşterea animalelor. Investiţiile în fermele de porcine vor fi susţinute cu 20.000 - 25.000 €.

Măsura face parte din strategia Ministerului Agriculturii din Franţa şi este destinată fermelor care au cel puţin 20 de scroafe sau 60 de porci şi este condiţionată de menţinerea acestui efectiv timp de 5 ani. Subvenţia va reprezenta 40% din investiţie, va fi de 20.000 €, plus 5.000 € pentru fermele din zonele defavorizate. Banii vor ajunge la fermier după terminarea lucrărilor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a făcut demersuri la Uniunea Europeană pentru a introduce taxarea inversă şi la legume, fructe şi carne, dar încă nu a obţinut avizul, a declarat, luni, ministrul de resort, Valeriu Tabără, la Senat.

'Taxarea inversă la cereale este un lucru benefic, dar asta nu înseamnă că am eliminat în totalitate evaziunea şi cel mai important este, poate, declararea cu adevărat a producţiilor agricole. În al doilea rând, am făcut demersuri pentru a avea aceeaşi procedură pe legume, fructe şi carne. Din păcate, încă nu am obţinut avizul UE în acest sens', le-a spus ministrul Tabără membrilor Biroului Permanent al Senatului.

În ceea ce priveşte varianta unei TVA diferenţiate aplicată la unele produse, şeful de la Agricultură a precizat că acordurile încheiate de România la această dată cu Fondul Monetar Internaţional nu permit intervenţii la TVA şi acciză.

'Nu ascund că am pe masă şi port cu mine structura TVA la nivel european şi că ministerul lucrează la diverse scenarii în acest sens. Din păcate, acordurile cu FMI nu ne permit să intervenim în sistemul acesta de fiscalitate - TVA, respectiv acciză, dar cred că, dacă vom gândi împreună un sistem de fiscalizare, în niciun caz nu trebuie să vedem doar produsul final sau cel semifinit. Nu rezolvă problema. Trebuie să avem o construcţie pe întregul lanţ de produse', a subliniat Tabără.

De asemenea, acesta a avansat ideea introducerii unui sistem de fiscalizare cu specificitate pe agricultură şi a arătat că aşteaptă un răspuns în acest sens de la organizaţiile profesionale, 'fiind pe punctul de a realiza o astfel de chestiune'.

'Cred că este important să ne stabilim poziţii foarte clare indiferent de zona politică - pentru ca sistemul de fiscalizare pe agricultură să fie unul cu specificitate a agriculturii. Nimeni nu ar trebui să rămână nefiscalizat, având în vedere că beneficiem de foarte mulţi bani care vin din buget, din contribuţia fiecărui cetăţean, fie că este român sau contribuabil european. Suntem pe punctul de a realiza o astfel de chestiune. Ne ajută foarte mult inclusiv ceea ce înseamnă verificările legate de utilizarea fondurilor europene atunci când avem persoană fizică autorizată', a precizat Valeriu Tabără.

Acesta a făcut referire şi la lanţurile de distribuţie, spunând că există unităţi care şi-au manifestat interesul să contribuie la construcţia unor depozite de legume sau fructe, pentru a se putea aproviziona din zonă. În acest context, ministrul Agriculturii a precizat că se doreşte prioritizarea dezvoltării unor unităţi complexe, cum este combinatul de la Curtici, judeţul Arad.

'În ceea ce priveşte lanţurile de distribuţie, este o iniţiativă a unuia dintre aceste lanţuri şi mi s-a părut bună, mie, care am fost un adversar al modului de a lucra al acestor supermarketuri. Sunt unităţi care îşi fac acum reevaluarea în zona de referinţă - cazurile Oradea, Timişoara - şi care doresc să contribuie la construcţia de depozite, de pildă pentru legume şi fructe, pentru a se aproviziona din zonă. Este un lucru excepţional. Dar în acelaşi timp, în PNDR, dorim să prioritizăm dezvoltarea unor unităţi complexe în dezvoltare, de exemplu combinatul de la Curtici, Arad. Adică produc materie primă, o transform în animale, am abatoare, am fabrica de prelucrare lapte, carne şi, în acelaşi timp, şi reţeaua de magazine. Este foarte important, însă, să putem transfera o astfel de chestiune către organizaţiile profesionale, pentru că ferma mică este greu să o aduci într-un astfel de sistem. Poate chiar o lege de reglementare a programelor din zona supermarketurilor', a explicat Valeriu Tabără.

El a mai adăugat că problema relaţionării cu distribuitorii se regăseşte şi la nivelul Comisiei Europene.

'Este cert un lucru: că problema aceasta de relaţionare cu distribuitorii este în acest moment o problemă dusă inclusiv la nivelul CE. Dacă s-a rezolvat acolo partea de contract unic, de pildă, pe produse lactate între producătorii de lapte brut şi procesatori, partea cealaltă a rămas nerezolvată. Poate că vom adopta principiul pe care l-au făcut acum şi ungurii, polonezii, nemţii pe relaţionarea respectivă, însă trebuie cu foarte multă grijă, pentru că trebuie să avem lanţurile de distribuţie şi transferul produselor către consumator', a conchis ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, s-a întâlnit, luni, cu membrii Biroului Permanent al Senatului, cu prilejul celei de-a treia dezbateri din seria informărilor ministeriale dedicate priorităţilor României, în corelare cu reuniunile ministeriale tematice din cadrul Uniunii Europene.

Tematica dezbaterii a vizat propunerile Comisiei Europene privind reforma PAC 2014-2020 şi perspectivele pentru România.

Compania PIC România va prezenta, în cadrul Indagra Farm, pe 20 octombrie, cel mai nou produs PIC în ţara noastră. Evenimentul, desfăşurat sub egida Patronatului Român al Cărnii de Porc, va începe la ora 10,00 în sala Constantin Brâncuşi a Complexului Romexpo din Bucureşti.

La începutul lunii octombrie, producătorii din Franţa au raportat recoltarea a 20% din suprafaţa de porumb, de pe care s-a obţinut o producţie record între 10.500-12.000 kg/ha, cu o umiditate redusă, din cauza lipsei ploilor.

Seminţele de calitate şi condiţiile climatic au dus la obţinerea acestor producţii. Culturile nu au avut niciun fel de boli sau atacuri de paraziţi în timpul ciclului de creştere. Singurul dăunător prezent în anumite zone a fost sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, cu 0,8 până la 3 larve pe tulpină.

Pentru că nu au fost vânturi puternice, dăunătorul nu a afectat producţia, dar fermierii trebuie să ia măsuri pentru distrugerea larvelor imediat după recoltare.

- După o lungă vară fierbinte, a venit şi o toamnă tot atât de fierbinte, iar partenerul meu de dialog este ocupat şi foarte ocupat. Pentru jurnalişti rămâne, totuşi, o sursă inepuizabilă de ştiri, comentarii, altfel n-ar fi atât de prezent în presa scrisă la radio ori la televiziune. Este rău? Vă răspund tot eu, nu este, pentru că dr. ing. Dimitrie Muscă este un real model pentru agricultorii din România, dar din păcate, neimitabil. De ce spun aceasta? - Pentru că... dar mai bine încercaţi. Şi acum din câteva dialoguri recente.

- Am înţeles că aveţi o recoltă bună de porumb şi o să procedaţi cum aţi făcut şi cu grâul. Îl depozitaţi?
- Cu toate că nu a plouat suficient, recolta este bună şi, să nu-l mânii pe Cel de Sus, am scos chiar peste aşteptări. Hibrizi performanţi, tehnologie ca la carte şi de fapt cât i-am dat, atât mi-a dat pământul.

- Aţi fost în Statele Unite, ţara cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb. Vă puteţi compara cu ei?
- De ce nu? În condiţii similare mă aflu în rând cu ei şi vreau să vă mai spun ceva, că aici la Curtici am performanţe şi sistem de organizare precum fermierii americani.

- Se vorbeşte la Guvern că s-ar trece în sectorul privat sistemele de desecări. În zona Curtici aveţi aşa ceva, aţi prelua în administrare suprafeţele respective?
- Sigur că da!

- Aici mai sunt şi suprafeţele micilor proprietari.
- Protejându-mi suprafeţele mele, le voi proteja şi pe ale lor.

- Curând va începe campania de semănat cerealele de toamnă. Aţi mai născocit ceva? Mă gândesc că nu cu mulţi ani în urmă aţi semănat în decembrie grâu cu mult peste perioada optimă şi recolta a fost bună.
- Am experimentat şi am reuşit. A fost atunci o toamnă cu ploi abundente şi atunci am riscat.

- Pe principiul că numai cine nu riscă nu câştigă.
- Se poate spune şi aşa.

- Să revenim la semănatul cerealelor, ce mai pregătiţi? Refac întrebarea, ce surpriză mai pregătiţi?
- Nu-i o surpriză, ci o nouă tehnologie, care să-mi permită ca în anul următor să scot peste 8.000 de kg grâu la hectar.

- O ultimă întrebare este legată de Politica Agricolă Comunitară după anul 2013, în care, printre altele, se vor tăia subvenţiile pe suprafaţă pentru fermele mari, în care va încadraţi şi dvs.
- Am mai discutat această problemă şi o consider neeconomică, încurajează menţinerea fermelor mici de subzistenţă.

- Da, dar se doreşte ca şi acestea să devină ferme comerciale. De ce zâmbiţi?
- Frecţie la un picior de lemn. Până acum s-a vorbit despre unirea suprafeţelor de pământ şi acum trecem în cealaltă parte. Voi fi nevoit, cum am mai spus, să creez societăţi mici, pentru a primi în continuare subvenţiile atât de necesare. Dar nu cred că aceasta este soluţia pentru o agricultură durabilă, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană.

N.B. Aceste dialoguri au fost sporadice, iar dacă interlocutorul meu are obiecţii îl aştept în numărul din octombrie, nu la colţ, ci în paginile revistei.

M. M. Mihail,

Citiţi cu atenție însemnările care urmează: dacă de la Bârca au pornit paşii poetului către Viana imperială, de unde a rezultat şi o carte ce a făcut vâlvă în epocă, tot din această localitate a pornit cândva o idee șturlubatecă ce a adus autorului profituri însemnate, vreme de un an şi jumătate şi care, iată, de curând a fost aplicată cu deplin succes şi în binecunoscutele hale Obor din Bucureşti.

Despre ce este vorba? Despre obţinerea cărnii de vită, nu de la bovine, cum se obişnuieşte dintotdeauna, ci de la cabaline, adică de la cai - pot fi și armăsari ori iepe - precum și de la măgari ori catâri. Ori strălucita idee nu s-a ivit in capul unui oarecare Mitică de la oraş, ci a unui cioban, deci a unui cunoscător de animale, chit ca acestea erau ovine și, deci, nu se exprimau vocal prin mugete, ci prin behăit. Apropo, ce–o mai face domnul behăianu, ăla cu crimele din pubelele de gunoi?...

Cum anume s-a putut obţine carne de vită, sper că ați reţinut, din cabaline? Simplu. Prin sacrificarea acestora într-un abator improvizat. Funcţionând fără autorizaţie, se înţelege. Cum de nimeni nu s-a sesizat asupra celor ce se cam întâmplă vreme de 18 luni calendaristice este un mister. Dar nu unul de proporţii dacă avem în vedere că prin ţinuturile oltene, unde se petrece acţiunea, misterele, ca și minunile, de altfel, fac parte deja din folclor, dar și din cotidian - amintiţi-vă bunăoară de celebrul Petrache Lupu de la Maglavit.

De ce în cele din urmă lucrurile au fost date în vileag și prospera afacere a fost stopată, asta ar fi o altă întrebare. Dar, atenţie, pe la noi circulă o zicală: cine e curios, n-are zile prea multe, aşa încât renunţăm la interogaţie, nu fără a ne aminti de filmul semnat de un faimos regizor american, care era, prin naştere fiul unor emigranţi ruşi „Și caii se împuşcă, nu-i așa?” sau se măcelăresc, în varianta mioritică, de către un cioban cu nume de înalt demnitar, pentru a fi metamorfozat în carne de vită, de unde și versurile, cam şchioape, e drept, dar asta e situaţia, că aşa e inspiraţia:

Fost-ai frate bucifal
Şi-ai ajuns salam, halal
Rosinanta glorioasă
Ai ajuns viţel de rasă!
Vasilică, fost măgar
Fleică pentru grătar

Poftă bună, bon apetit, adică, cum zic cei de vorbesc limba lui Voltaire

George Ghidrigan

MIHAI EMINESCU

Introducând legile cele mai perfecte şi mai frumoase într-o ţară cu care nu se potrivesc, duci societatea de râpă, oricât de curat ţi-ar fi cugetul şi de bună inima. Şi de ce asta? Pentru că — întorcându-ne la cărarea noastră bătută — orice nu-i icoană, ci viu, e organic şi trebuie să te porţi cu el ca şi cu orice alt organism.

Iar orice e organic se naşte, creşte se poate îmbolnăvi, se însănătoşează, moare chiar. Şi, precum sunt deosebite soiuri de constituţii, tot aşa lecuirea se face într-altfel, şi, pe când Stan se însănătoşează de o buruiană, Bran se îmbolnăveşte de dânsa şi mai rău.Cum numim însă pe aceia cari zic c-au descoperit o singură doftorie pentru toate boalele din lume, un leac fără greş, care, de eşti nebun, te face cu minte, de-ai asurzit, te face s-auzi, în sfârşit, orice-ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de vărsat, degerătură, perdea la ochi, durere de măsele, tot c-o alifie te unge şi tot c-un praf te îndoapă?

Pe un asemenea doftor l-am numi şarlatan. Ce să zicem acum de doftorii poporului românesc, care la toate neajunsurile noastre tot c-un praf ne îndoapă, care cine ştie de ce o fi bun?

(din Icoane vechi şi icoane nouă - III. Bătrânii şi tinerii - Decembrie 1877)

Haloo! Mai trăieşti mişto?

Mai dăunăzi când mă’nădi la fro două oca dă prăfriptă, mă păli on fel dă vis, cu ochii dăşchişi. Reeverie îi spune boierii, dupe cum îmi zâse on prof penzionar, cam zgîrciob, da’ nevorbit. Să făcea că se dăşchisese cerurili, ca’ cum să dăşchise uşa lu’ primarele, taman când asestenta îi coasea fermoalu’, de află toată supturbana că comunitatea n’are bani de-o foarfecă şi săraca tre’ să rupă aţa cu dinţii. Şi spre’nalturi urca o scară, ca aia de’o pusă NeaNeculai sub uliţă, doar că ierea mai lată şi aşternută cu covor roşu ca la NeaNicu, când se scobora den helicopter cu căţaua. Pă scară ierea înşiruiţi felurimi de oameni şi muieri, dă toate colorile, nălţimili şi grosimili, carele mai de carele cu daruri pintru Ăl de Sus. Unii cu merţane, alţii cu arouri străineze, viloace, case dă vacanţă pă atoale tailandeze.

Ierea unu dă ţine în braţe on ditai hotelu’ pă Coasta dă Azur, dupe cum părea (recunoscui şatodiful dupe coperta lu’ monte cristu’!). Fro’ doi căra dupe iei bucăţi dă otostradă, cu tot cu pecouri, iar unu’, sighinaş rău, schinărea o căpiţă dă fişice dă ieuroi. Câţiva ducea pognitori, mă şi minunai, da’mi luai sama, că ierea numa’ misse, una şi una, pintru clătirea ochilor la înjeri, ori asestente dă heruvini, că la altu’ceva nu văz să se fi apretat. Minunea minunilor ierea în capu’ scării. Acolo’şa şedea NeaTraian, târcolit dă apostolii şi apostoliţele dăn guvernele dă răsalantăieri, alantăieri, ieri, azi, mâne, poimâne şi răspoimâne, pă on fond dă soare cu străluciri mové, de’ţi lua ochii. Cercai io să’i mijesc să văz dacă Sân’Elena, Sân’Sulfina, Sân’Raluca şi Sân’Roberta ie înţolite ori ba, da’ lumina ierea lucitoare rău.

N’apucai să văz decât neşte umbre, ce aducea a vuitone. Ierea acolo toţi, toţi, toţi, luminoşi, veseloşi şi fercheşi, de’a drepta şi de’a stânga tronului pă care şedea NeaTraian, că şedea pe’un tron, înţolit în flanelu’ ăla mişto, cu care fu’ la priveghi, la poetu’. Şi el stălucea, mai spre mové, da’ tare. Acu’ scara tot urca, ăi de sus ajungea la Ăl de Sus, băga de’o plecăciune, da’ daru’ la unul din injerii de jurnă şi trecea, ba pă drepta, ba pă stânga. Bag sama că se aşeza dupe cum le ierea felu’ la politichie. Nici nu ajungea bine şi devenea dă le creştea haripe dă heruvini şi să îmbrăca în lumină ca hăialanţi. Şi de jos urca alţii şi tot aşa, dă nu se mai sfârşea.

Chiar ’nainte să mi să rupă filmu’ apucai să văz cum îşi dedea coate la urcare DomCrin, DomVictoraş şi DomFelics. Nu’s chiar sigur, sigur, da’ parcă se străvezea şi Dom’Sorin şi Dom’Dinu. Îi povesti visu’ la o nepoată a lu’ Regina Câmpina. Dupe ce se sémésă cu a’bătână,  îmi zise că’i de bine, mai ales pă parte de din dos.’Cea că douămiidoisp’ce o să le dea mintea dă de pe urmă, lu’toţi ăia de ie contra lu’NeaTraian şi DomIemil şi s’a hârzobi piste noi lapte şi miere den căldări dă plastic. ’Cea că ăl cu ieuroii ie de’al de noi, carele ca Iov, n’am plâns pintru’ litra aia de ne’o traseră din leafă şi că o să binemerităm la faţă lu’ Ăl de Sus, carele o să ne ţâie dosu’ cu amândouă mânurili, ca’cum îl ţâne la apostoli şi apostoliţe. Bre, când te aşezi la prăfriptă din netimbrata de ţ’am trimes să’ţ iai ochelarii dă eclipsă, să’mi spui şi mie dacă apostoliţele ie îmbrăcate, sau, aşa cum s’aude, nude.
A lu’mata, Gheorghe

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare