Piaţa industriei avicole din România va depăşi în acest an un miliard de euro, aceasta fiind susţinută în primul rând de creşterea exporturilor de produse din carne de pasăre, a declarat, miercuri, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.

'Cifra de afaceri din industria avicolă românească, respectiv carne de pasăre şi ouă, va depăşi anul acesta un miliard euro, fiind în creştere uşoară faţă de 2010 datorită majorării exporturilor cu circa 10 procente. Exporturile au fost cu precădere pe produse procesate cu valoare adăugată mare. Anul acesta este primul an când industria cărnii de pasăre echilibrează balanţa, chiar dacă importurile au depăşit exporturile din punct de vedere cantitativ', a precizat Ilie Van. Valoarea exporturilor şi a importurilor s-a cifrat, în 2011, în jurul valorii de 57 de milioane de euro.

Din datele furnizate de preşedintele UCPR, în primele 7 luni din acest an au fost importate 42.000 de tone de carne de pasăre şi au fost exportate 37.000 de tone, valoric acestea fiind însă egale deoarece preţul de vânzare la export pentru carnea de pasăre a fost de 1.600 euro/tonă, în timp ce importurile au fost realizate cu 1.200 euro/tonă.

De asemenea, în 2010 au fost importate 93.000 tone de carne de pasăre, iar 58.000 tone au mers pe piaţa externă, valoarea exporturilor reprezentând 75% din cea a importurilor. Pentru întregul an 2011, Van estimează o creştere a exporturilor cu 10% faţă de 2010.

Potrivit datelor UCPR, producţia în viu de carne de pasăre obţinută anul trecut în sistem industrializat a fost de 430.000 tone, iar carnea tăiată s-a cifrat la 360.000 tone, producţia urmând să înregistreze o majorare cu 5-6 procente până la finele acestui an.

'Industria cărnii este o industrie cu mare plus valoare, care adaugă valoare agriculturii. Este bine să ne orientăm către această industrie şi să o diversificăm. Decât să exportăm 4 milioane de tone de grâu cred că este mai rentabil şi mai eficient pentru România să exportăm un milion de tone de carne şi produse din carne. Este un obiectiv al nostru care se poate atinge prin politici şi organizare eficientă. Este clar că avem nevoie de politici agricole orientate spre dezvoltarea sectoarelor de creştere a animalelor, corelate cu politicile europene, dar şi de branduri puternice care să facă managemntul afacerilor mai ales pe partea de export deoarece concurenţa pe piaţa euoropeană şi mondială este acerbă', adăugat şeful UCPR.

Acesta a mai precizat că industria cărnii de pasăre a fost pe un trend ascendent în ultimii ani, maximul fiind atins în 2009. 'Industria cărnii de pasăre este total integrată, de la fabrici de nutreţuri, la procesare şi piaţă, dar începând din 2012 vrem să ajunge să integrăm şi 50% din producţia de cereale necesară industriei cărnii', a adăugat Ilie Van.

Potrivit UCPR, consumul intern de carne de pasăre se ridica la 400.000 tone carne de pasăre, acesta fiind susţinut în cea mai mare parte din producţia internă.

În UCPR activează peste 200 firme, care deţin 350 ferme, primele 15 mari companii asigurând 60% din producţia de carne de pasăre.

România exportă, în prezent, în jur de 100.000 de tone de carne, deşi potenţialul de export se ridică la un milion de tone, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, la deschiderea primei expoziţii internaţionale dedicate industriei cărnii din sud-estul Europei - Carnexpo.

'Avem potenţial de export de carne, în general, de un milion de tone şi nu cred că este foarte greu de atins mai ales dacă redeschidem piaţa de export cu Rusia, care a fost închisă de la începutul gripei aviare' a spus Tabără.

Acesta a precizat că este posibil ca până la finele anului România să primească răspunsul Comisiei Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc.

'Suntem pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte chestionarul trimis de DG Sanco şi CE pe aceste segment şi sper ca până la finele anului să fie finalizate, deşi îmi manifest o oarecare nemulţumire faţă de încetinitorul cu care se mişcă anumite instituţii ale noastre. Foarte multe complexe de creştere a porcilor sunt blocate la ora actuală din cauză că nu au putut ieşi în piaţa internaţională. De asemenea, valorificarea cerealelor ar trebui să se facă pe piaţa internă pentru creşterea animalelor. Consider că acest excedent de cereale pe care îl avem arată că încă zootehnia nu este pornită cum trebuie', a menţionat şeful MADR.

Acesta a precizat că la începutul lunii octombrie va avea o întâlnire cu ministrul rus al Agriculturii şi va discuta reluarea exporturilor de carne pe piaţa rusă, dar şi 'interesul nostru la Marea Neagră'. Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea, pentru eradicarea pestei porcine clasice, vaccinarea porcilor.

În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.

Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Această decizie ar permite şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.

Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 este esenţială, deoarece se poate solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ce va permite liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.

Potrivit ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, lipsa exporturilor de carne de porc a redus efectivele de porcine cu peste două milioane de capete, în mai puţin de 10 ani, până la un nivel de 5,387 milioane capete.

Ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei americane Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci. În prezent, în România sunt crescuţi 5,3 milioane de porci în ferme mari şi în gospodării ale populaţiei, din care numai 1,4 milioane în exploataţii profesionale.

RAREŞ NICULESCU, DEPUTAT EUROPEAN (PDL), PRIM-VICEPREŞEDINTE AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Politicienii europeni au avut ocazia, recent, să afle care sunt intențiile Comisiei Europene cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, prin intermediul unei pretinse «scurgeri» de informații din interiorul Executivului european. Documentele transmise decidenților politici și presei sunt variante intermediare ale elementelor din pachetul legislativ pe care comisarul Dacian Cioloș ar urma să îl prezinte în data de 12 octombrie. Scurgeri de informații? Nu este integral adevărat. Comisia practică de multă vreme acest obicei, de a lansa pe piață, spre dezbatere, unele proiecte de texte legislative. Scopul a fost atins: dezbaterea a început deja la Bruxelles. Iată care sunt principalele prevederi ale noului pachet legislativ.

Plăți directe

Comisia Europeană propune acordarea plăților directe într-o formă mult mai complexă decât în prezent. Fermierii europeni se pot aştepta la o subvenție de bază anuală, la hectar, acordată tuturor celor eligibili - numai agricultori activi, definiția propusă de CE fiind legată de obținerea a minimum 5% din totalul veniturilor din activitatea agricolă. La această subvenție de bază se va adăuga o alta, dedicată recompensării fermierilor care respectă unele condiții de mediu.

Fermierii vor fi nevoiți să practice un sistem de diversificare a culturilor agricole, astfel încât proprietarul unui teren de peste trei hectare va trebui să cultive concomitent trei tipuri de plante, în anumite proporții.

Proprietarii de pășuni vor trebui să mențină terenul acoperit cu iarbă. De asemenea, cel puțin 7% din terenul agricol va trebui rezervat pentru acțiuni legate de întreținerea mediului înconjurător: elemente de peisaj, perdele de protecție anti-eroziune etc. Acestea sunt condițiile de îndeplinit pentru ca fermierul să beneficieze de plata suplimentară pentru mediu, care va avea o dotare financiară de 30% din plafonul financiar stabilit pentru fiecare stat membru.

După cum era de așteptat, cele mai intense dispute le-a determinat deja ideea diversificării culturilor, pe care mulți decidenți politici - inclusiv autorul articolului de faţă - o consideră inaplicabilă și de natură să reducă productivitatea și competitivitatea fermierilor noștri.

Alte plăți suplimentare se vor acorda pentru fermierii din zonele defavorizate (5% din plafonul financiar) și pentru tinerii fermieri (2% din plafonul financiar).

Zece procente din plafonul financiar vor fi rezervate pentru fermele mici, care vor fi supuse unui regim aparte, iar alte cinci procente, pe bază voluntară, vor fi dedicate unor măsuri de ajutor cuplat care acoperă, practic, toate sectoarele agriculturii și zootehniei. În cazul României, pentru ajutorul cuplat cuantumul sprijinului va putea ajunge până la 10% din plafonul financiar.

Câți bani va primi România?

Plafonul financiar propus pentru România este de 1,47 miliarde de euro în 2014 și crește treptat până la 1,93 miliarde de euro în 2017, când va atinge valoarea maximă pentru viitoarea perspectivă financiară multianuală. România va continua în 2014 și 2015 procesul de introducere treptată a plăților directe (phasing-in) și va avea posibilitatea, pe parcursul acelorași ani, să acorde în continuare plăți naționale complementare. Așadar, valoarea medie a plăților directe pentru România va fi în 2017 de circa 197-198 de euro, sumă comparabilă cu plățile acordate pentru alte state europene.

Plafonarea plăților pentru fermele mari

Un alt subiect care provoacă dezbateri aprinse este plafonarea plăților directe pentru fermele mari. Personal, ca deputat european ales în România, mă opun acestei idei și am depus un amendament în plenul Parlamentului European pentru eliminarea unui articol similar din Raportul Dess referitor la „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Din păcate, amendamentul nostru a fost respins, din considerente pe care le calific drept populiste și desprinse de logica economiei agrare. Înțeleg propunerile CE menite să recupereze legitimitatea PAC, oarecum pierdută în ochii cetățenilor, dar aceste încercări de relegitimizare nu trebuie să lovească în producătorii relevanți ai societăților noastre.

Revenind la propunerea Comisiei, beneficiarii de plăți directe între 150.000 și 200.000 de euro ar urma să piardă 20%, cei care ar trebui să primească între 200.000 și 250.000 de euro vor trebui să suporte o reducere de 40%, plafonarea crescând treptat astfel încât potențialii beneficiari de plăți directe peste 300.000 de euro nu vor mai primi nicio sumă ca plată directă de bază (plățile pentru mediu nu sunt afectate de plafonare). Salariile acordate angajaților din cadrul fermei vor fi scăzute la calcularea sumei în aplicarea plafonării.

„Mă pronunț în continuare împotriva plafonării plăţilor directe pentru fermele mari și îmi propun să o combat prin toate mijloacele parlamentare pe care le am la dispoziție, în conformitate cu interesele României. Fermele mari nu sunt ferme rele și sunt îndreptățite să beneficieze de sprijin public atâta vreme cât produc pentru piață, pentru consumatori și aduc venituri sub formă de impozite și taxe statului român.”

Dezvoltare rurală

Principiile de funcționare ale Pilonului II - Dezvoltare Rurală rămân în linii mari neschimbate. Prioritățile pentru perioada 2014-2020 sunt strâns legate de prioritățile Strategiei europene 2020 și vor fi următoarele: transferul de cunoștințe în domeniul agriculturii și silviculturii, inclusiv dezvoltarea învățământului vocațional; sporirea competitivității și viabilității exploatațiilor agricole; o mai bună organizare a lanțului comercial în domeniul alimentar; managementul riscului; păstrarea ecosistemelor; utilizarea eficientă a resurselor; crearea de locuri de muncă.

Printre noutăți se află introducerea unui contract de parteneriat între statul membru și Comisia Europeană, cu obiective și termene clare și cu un „bonus” financiar la atingerea acestor obiective.

De asemenea, nouă și interesantă este introducerea posibilității de finanțare a asigurărilor în agricultură și a acordării unor compensații pentru fermierii care suferă o reducere substanțială a veniturilor (peste 30%).

În cadrul Pilonului II vor fi menținute plățile pentru zonele defavorizate (separat de cele noi prevăzute în Pilonul I), însă criteriile vor fi substanțial modificate.

Aceste propuneri vor fi prezentate public, în 12 octombrie, de către comisarul român Dacian Cioloș și vor intra în dezbatere, în paralel, în Consiliul de miniștri și în Parlamentul European. Mai sunt multe aspecte de retușat, dar, per ansamblu, apreciez că România și-a atins în mare măsură obiectivele și are, în acest moment, motive de optimism.

Fostul consilier prezidenţial Leonard Orban a depus, marţi seară, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Afacerilor Europene, în faţa preşedintelui Traian Băsescu.

La ceremonia de depunere a jurământului au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc şi mai mulţi membri ai Cabinetului.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat, marţi, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, după ce luni Leonard Orban a fost avizat favorabil de comisiile parlamentare de administraţie şi afaceri europene pentru preluarea conducerii respectivului minister.

Leonard Orban a coordonat, din martie 2010, Departamentul Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Piaţa vinului din România a scăzut în ultimii trei ani, din cauza crizei economice, de la 450 la 350 milioane euro, iar importurile de vin s-au dublat la şase luni, potrivit datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului /PNVV/.

Totuşi, speranţa vine din recolta mai bună cu 20 de procente în unele zone comparativ cu anul trecut.

'Din punct de vedere calitativ, strugurii au un potenţial oenologic ridicat, asemănător cu cel din 2009, atacurile de mană şi făinare având doar caracter zonal, fără impact asupra stării de sănătate a plantaţiilor de viţă de vie la nivel naţional. Insolaţia prelungită din ultima lună a determinat o acumulare foarte bună a zaharurilor ceea ce va genera calitate ridicată a vinului - producţia 2011 iar diferenţele semnificative de temperatură între zi şi noapte contribuie la îmbogăţirea potenţialului de aromatic al vinurilor', a declarat directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului /PNVV/, Ovidiu Gheorghe.

Deşi anumite zone au fost afectate de grindină (Buzău - Pietroasa) sau îngheţul târziu din luna martie (Vrancea, Iaşi, Huşi), din punct de vedere cantitativ PNVV prognozează o producţie peste media ultimilor ani, la circa 6,5 milioane hectolitri vin. În Dealu Mare anul acesta se va atinge o recoltă foarte bogată, aproximativ cu 20% mai mare faţă de un an normal.

Importurile de vin au crescut însă în ultima perioadă, pe fondul scăderii producţiei şi apetenţei consumatorului pentru vinurile din străinătate, unele dintre ele cu un raport bun calitate/preţ.

În perioada ianuarie - iunie 2011, importurile au ajuns la 22,62 milioane euro, comparativ cu 20,7 milioane euro în întreg anul 2010, iar cantităţile s-au dublat, de la 22.491 tone în 2010 la 46.740 tone pe primele şase luni ale anului 2011. În 2009, importurile erau de 14,81 milioane euro ca valoare, respectiv 13.464 tone ca volum.

Potrivit patronatului, importurile masive de vin vărsat din cursul anului curent se explică prin producţia scăzută de vin naţional în 2010 şi tendinţa marilor producători/îmbuteliatori de a acoperi nevoia de consum din piaţa internă.

Principalele ţări de destinaţie sunt Germania, China si Statele Unite ale Americii, iar principalele ţări de origine sunt Spania, Italia şi Moldova.

În ultima parte a anului apar semne ale revitalizării pieţei de consum de vinuri în România iar PNVV prognozează stabilitatea pieţei. Creşterea consumului de vin va putea fi susţinută prin două măsuri complementare, respectiv educarea continuă a consumatorului de vin prin proiecte individuale ale producătorilor de vin şi prin promovarea în comun a conceptului de 'consum moderat de vin românesc'.

Exportul de vinuri la şase luni a ajuns la 7,97 milioane euro, ca volum 5.599 tone, comparativ cu 12,84 milioane euro în 2010 şi 13,72 milioane de euro în 2009, respectiv 9.812 tone în 2010 şi 10.894 tone în 2009.

Potrivit PNVV, în acest an va continua programul de modernizare a plantaţiilor, de înlocuire a viilor bătrâne dar şi de schimbare a soiurilor pentru adaptarea la cerinţele pieţei internaţionale.

Prin programul de reconversie a plantaţiilor de vie, cu sprijin european, circa 4.800 de hectare vor fi replantate în acest an, alte 16.000 de hectare fiind replantate în ultimii ani

În perioada 23-25 septembrie 2011, în spaţiul expoziţional din zona cartierului Cetate din Alba Iulia, se va desfăşura a XX-a ediţie a Târgului Apulum Agraria. În spaţii special amenajate vor fi expuse produse de panificaţie; miere şi produse apicole; produse lactate; legume; fructe; flori; vinuri; cereale; produse fitosanitare; utilaje agricole. Ca în fiecare an, se organizează şi expoziţii de bovine, oi, capre, păsări şi animale mici.

"De 20 de ani, judeţul Alba sărbătoreşte bogăţia toamnei prin organizarea Târgului Apulum Agraria. Atmosfera de sărbătoare va fi întreţinută de Fanfara judeţului Alba şi de un program folcloric. Un moment deosebit îl va constitui "Opera în piaţă", moment îndrăgit de vizitatori şi pe care îl punem în scenă pentru a face o promovare şi mai completă a producătorilor agricoli locali şi a produselor acestora", a declarat Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Organizatorii Apulum Agraria sunt CJ Alba, Primăria Alba Iulia, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba şi Asociaţia Ţara Vinului.

Federaţia Naţională Bovină din Franţa a anunţat că s-a ajuns la un preţ “nejustificat şi inacceptabil” pentru carnea de vită. Federaţia acuză abatoarele şi distribuitorii că nu respectă Accordul din 3 mai 2011, care estima o creştere a costurilor de producţie cu cel mult 13% pe an.

Preţurile mai mici de achiziţie nu sunt justificate, consideră FNB, în condiţiile în care exportul a atins un nivel istoric (+25%), cotaţia mondială la un nivel foarte mare, tendinţa pieţei către consumul de carne de vită a crescut. Scăderea preţului la carnea de vită nu se face decât pe seama producătorilor. Consecinţa directă va fi închiderea multor ferme, ceea ce poate să ducă la proteste.

Directiva UE din iulie 2009 prevede ca, până în 2020, statele membre să ajungă la 10% energie verde din consum. Directiva avea termen de implementare în legislaţia statelor UE până în decembrie 2010. Guvernul francez a transpus în lege abia în septembrie 2011 pachetul de propuneri ale Uniunii Europene privind mediul şi energia regenerabilă, ceea ce a afectat exportul de rapiţă către Germania.

Comisia Europeană a validat deja reglementările privind certificarea biocarburanţilor. Printre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească biocarburanţii este reducerea cu 35% a emisiilor de gaze care conduc la efectul de seră. Din 2017, procentul va creşte la 50%.

În judeţul Sibiu s-a organizat în premieră o licitaţie de bovine. A fost a doua la nivel naţional, prima având loc în octombrie 2010, la Sălciua, judeţul Alba. Organizatorii manifestării din 24 iulie de la Agnita au fost: Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Bubaline BOVISIB din judeţul Sibiu, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Agnita, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Nocrich, Direcţia pentru Agricultură, Consiliul Judeţean, Camera Agricolă, OARZ Sibiu, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Mărginimea Sibiului” şi Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu”.

„Un astfel de eveniment este foarte important pentru că în zona aceasta sunt mulți samsari care le iau crescătorilor animalele din curte și oamenii nu vând la prețul real. Am încercat astfel să găsim o soluție să vândă cât mai aproape de prețul adevărat al animalului”, ne-a declarat directorul Direcţiei Agricole Sibiu, Gheorghe Budrală.

Aceasta nu va fi singura licitație de la Agnita, următoarea fiind programată spre sfârșitul lui septembrie. Tot în judeţul Sibiu se va mai organiza o expoziţie şi licitaţie de ovine, pe 3 şi 4 septembrie la Săliște. „Vom mai avea o licitație de bovine și la Bazna, o zonă cu tradiție pentru Bălțata Românească. Dar acolo sunt și bivoli și sperăm să fie o reușită mai mare”, a spus Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei BOVISIB.

Pe lângă licitație a fost organizată și o expoziție de bovine (în jur de 70 de vaci cu lapte, juninci gestante şi viţei) la care şi-au adus animalele peste 30 de crescători din zonă.

Participanții la manifestarea de la Agnita au putut degusta și cumpăra produse tradiționale de la târgul organizat cu sprijinul GAL „Valea Hârtibaciului”.
Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără consideră că târgul de animale, combinat cu târgul de produse tradiţionale şi ecologice, se va dezvolta mult în viitor. Dintre reprezentanţii autorităţilor au mai fost prezenţi prefectul judeţului Sibiu Horaţiu Răcuciu, directorul APIA Sibiu Teodor Haţegan și primarul orașului Agnita Radu Curceanu.

Două animale vândute prin licitaţie

Amfitrion al licitaţiei de bovine a fost Horia Avram, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine din Agnita și cunoscut fermier local.
Animalele înscrise la vânzarea prin licitaţie au fost cântărite, identificate și legate într-un stand. Prețurile au fost stabilite doar de proprietari. Tot ei au dus animalele în ring pentru a fi văzute de către cumpărători. Aceștia din urmă au fost în număr de şase și fiecare a primit câte o paletă cu un număr. „Se licitează pornind de la prețul de strigare. Animalele vândute merg în boxa fiecărui cumpărător, iar cele care nu s-au vândut se întorc înapoi în țarcul de așteptare. Sperăm ca oamenii să conștientizeze că prin astfel de licitații pot să obțină prețul real, iar prelucrătorii să vadă ce potențial există în zonă”, a specificat Gheorghe Budrală, directorul Direcţiei Agricole.

Prima paletă care s-a ridicat a fost cea cu numărul 4 pentru o vițea de 12 luni, de 365 kg, din rasa Bălţată Românească, a crescătorului Nicolae Socea, adjudecată după prima strigare.

Al doilea animal a fost cumpărat de Florin Morariu, în vârstă de 32 ani: „Am luat un tăuraș din rasa Montpellier. Avem 10 vaci și ne trebuie un tăuraș pentru însămânțare pentru că dorim să ne mărim efectivul. E bună și însămânțarea artificială, dar afară, pe pășuni, e mai bună cea naturală că se montează când trebuie și nu se pierde perioada.”
Tot în afara ringului e mai bine pentru comercianți

De ce s-au cumpărat numai două animale în ring? Unele voci spun că prețurile au fost prea mari, altele că mai toți cumpărătorii erau intermediari. După încheierea licitației, vânzarea animalelor s-a mutat în afara ringului.„S-au mai vândut, după cum spun fermierii, în jur de zece animale în afara ringului. Prețul a fost mai mic în afara ringului. Însă, dacă ar fi ținut la preț, vânzătorii nu ar mai fi avut probleme pe viitor. Așa și mai departe prețul de vânzare nu va fi cel real”, ne-a spus Gheorghe Budrală. „Nu s-au vândut animalele pentru că au avut un pic prețul prea mare față de prețul pieței. Și tăurașul cumpărat de mine a fost cam scump. Trebuie să fie cam la 1.700 de lei, maximum 1.800 lei, iar eu am dat 2.100 de lei. Nu cred că are 6 luni și nici kilogramele pe care au spus că le are. Dar eu oricum îl îngrijesc și îl ridic”, ne-a mai zis Florin Morariu, cel care a cumpărat la licitaţie un tăuraș din rasa Montpellier.Prețurile au variat în funcție de greutate și vârstă. Spre exemplu, la viţei preţurile au variat de la 900 lei la un metis de o lună (85 kg), la 2.200 lei pentru o vițică de 12 luni și 260 kg, până la 4.500 lei pentru un metis de un an şi 540 kg.

Prețul oferit nu acoperă munca fermierilor

Crescătorii au spus că nu au acceptat prețuri cu mult mai mici față de cele de pornire pentru că munca lor nu ar fi acoperită. „Nu am vrut să dau animalele la prețurile oferite pentru că mi-am făcut o socoteală de acasă. Nu-mi acopăr cheltuielile de creștere. Prețurile nu au fost atât de mari. Anul trecut am vândut tăuraşii la o firmă care îi trimite la export și i-am dat cu 8 lei/kg. Acum am făcut un preț de 7,5 lei/kg”, ne-a spus Andrei Mitrea (29 ani), care a avut cinci tăurași în ring.

De aceeași părere este și Lucian Rotaru, care pentru un metis de un an de zile, cu greutatea de 540 kg, a avut prețul de pornire de 4.500 lei. L-a scăzut la 4.000 lei, iar un cumpărător s-a oferit să ia tăurașul pentru 3.900 lei, dar l-a refuzat. „Nu am vrut să-l dau pentru că e un exemplar foarte frumos, e tânăr și peste un an va avea o altă valoare. Prețul a fost rezonabil. Cheltuiala e mare cu furajarea și e foarte greu de crescut. Nu mi-au dat prețul cerut pentru că cei care au fost cumpărători au fost numai negustori care cumpără ca să îi dea mai departe”, ne-a spus tânărul fermier.
10 lei/kg - preţul corect pentru tăuraşi

Președintele Asociației BOVISIB, Marcel Andrei, zice că la tăurași prețul a fost sub cel corect: „A fost un început destul de bun, mai ales că e o zonă mai săracă și valoarea animalelor e ridicată. Doritori să cumpere au fost, dar au rămas doar la stadiul de potențiali cumpărători. Iar animalele care au fost prezentate arată destul de bine și merită. Mai mult, prețul corect era la masculi de 10 lei/kg. Prețul nu a fost mare, ci doar poate mare pentru această zonă. La vaci nu comentez. S-au vândut totuși două animale. Ca orice început e puțin mai greu. Dar dacă nu începeam, nu o mai făceam niciodată. Nu au venit cei care fac exportul direct, ci intermediarii care vin aici ca să cumpere și să dea mai departe celor care fac export. Și condițiile meteo ne-au defavorizat, ploaia ținând cumpărătorii acasă.”

Creșterea animalelor are viitor, în opinia ministrului Tabără

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, susţine că agricultura e un sector de viitor și că există posibilități de dezvoltare a sectorului de creștere a animalelor. „Vă asigur de pe acum că reluarea procesului de creștere a animalelor va fi un câștig pentru toți locuitorii satelor. Ceea ce se face acum și ceea ce pregătim în viitor pentru susținerea acestor sectoare sunt pentru a redezvolta economia rurală, pentru a reașeza agricultura cu cele două componente importante - producția vegetală și cea animală”, le-a spus ministrul fermierilor. Valeriu Tabără a afirmat că, din păcate, sunt destul de mulţi fermieri care încasează subvenţii de la APIA fără să respecte regulile şi bunele practici de mediu pe fâneţe şi păşuni. Din cele 4 milioane de hectare de pășuni nici 20% nu sunt folosite până la această dată. Sunt peste 20 de ani de când foarte multe dintre aceste pajiști au fost lăsate în paragină. Readuse la potențialul lor vor fi de o deosebită valoare pentru creșterea naturală a animalelor.

Ministrul a amintit și de taxarea terenurilor nelucrate: „Nu am forțat nota deoarece, spre deosebire de anii trecuți când aveam peste 3 milioane ha nelucrate, anul acesta din evaluările destul de precise pe care le avem, sunt sub 1 milion ha din care vreo 500.000 sunt justificate. Nu am rezolvat problema vânatului și avem culturi de sute de mii de hectare afectate de fondurile de vânătoare. Pe de altă parte, pregătim o lege a arendei pentru că dorim astfel să dăm drumul la reformularea unor exploatații agricole rentabile. Dorim să dăm o primă de arendare a cărei mărime să fie în funcție de durata timpului de arendare. Intervalul maxim e până la 49 de ani. Acest sistem a fost aplicat în Germania și a dus la reorganizarea exploatațiilor agricole. În plus, mulți proprietari și-au păstrat pământurile.”

Lactate cu denumire de origine, ca la vin

Ministrul Valeriu Tabără le-a mai transmis fermierilor că la lapte trebuie făcute produse care să aibă denumirea de origine, exact ca și vinul. Astfel se poate aduce un plus de valoare producătorilor agricoli.

Mai mult, asocierea este forma care poate fi de succes. „Nu e suficient să aveți 5 vaci și să veniți în târg cu ele. Trebuie să creșteți ca să puteți pune la dispoziție și produsul lactat, dar și efective pentru producerea de carne. Pasul următorul din Politica Agricolă Comună nu va veni pe individ, ci pe asociație. Dacă nu vă asociați și nu urmăriți tipul acesta de piață pe care o inaugurați astăzi aici, veți fi în pierdere. Nu veți rezista în piață”, a atenționat ministrul Agriculturii. El a adăugat că se vor continua subvențiile la animale și am putea avea chiar o creștere pe viitor. Pentru 2012 și 2013 banii sunt deja prevăzuți în buget.

Produsele tradiționale şi ecologice la mare căutare

La târgul de produse tradiționale de la Agnita au fost prezenți producători de brânză, de pâine de casă cu cartofi, dar și de dulcețuri, siropuri din fructe sau ceaiuri.Monica Cucierzan este producător de brânzeturi din lapte de capră. Spune că afacerea merge bine, mai ales de când clienții au descoperit cât de bune sunt produsele din acest lapte: „Se caută produsele noastre, pentru că sunt foarte sănătoase din toate punctele de vedere, dar mai ales urda de capră, e cea mai căutată. Am 250 de capre cu lapte din care facem produse specifice pe care le desfacem la festivaluri, la Muzeul Satului de la Sibiu o dată la 2 săptămâni și în fiecare vineri mergem în Piața Mică de la Sibiu.

Ne-am gândit să ne dezvoltăm și avem toate actele necesare pentru a livra și în magazine produsele noastre.”Tincuța Cismaș, din satul Țopa, a adus la Agnita dulcețuri de nuci verzi, de cireșe amare, de coacăze negre, de trandafiri (au 80 de ari cultivați doar cu tufe de trandafiri), ceaiuri de gălbenele, de soc, mentă, trandafir, păducel și siropuri de cireșe amare și de trandafiri. „Avem o afacere familială. Lucrez doar cu soțul, cu copiii și părinții. Ferma noastră e mixtă și avem 35 ha - culturi de plante medicinale, legume și 10 vaci cu lapte și tineret. Ne-am autorizat de la început și vindem laptele la persoane fizice sau îl facem telemea de vacă și brânză dulce, care sunt foarte căutate. Ne-a fost mai greu în 2009 până ne-am făcut cunoscuți, dar în 2010 ne-a mers bine și acum avem clienții noștri fideli. În plus, subvențiile sunt bine venite, fără ele nu ne-am descurca deși muncim de dimineața până noaptea. Cred că agricultura e de viitor”, ne-a declarat Tincuța Cismaș.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, consideră că s-ar face 'o mare şi gravă eroare' dacă producătorii primari ar fi obligaţi să îşi vândă recolta mai ieftin, el afirmând că nu sectorul agricol este de vină pentru preţurile actuale ale produselor agroalimentare.

'Nu agricultura este vinovată de ceea ce înseamnă preţurile produselor agroalimentare, vreau să fie foarte clară această chestiune, şi niciodată nu voi accepta - şi mă bucur că a fost un sprijin al echipei guvernamentale pe această temă - de a face presiune pe producătorul primar. A face şi a acţiona asupra producătorului primar, a-l obliga să vândă mai ieftin, în condiţiile în care speculanţii au lucrat ani de zile în sistemul acesta, ar fi o mare şi gravă eroare. Pentru că ani de zile s-au dat mulţi bani spre agricultură, subvenţii, fără ca ele să se vadă practic într-o creştere efectivă şi durabilă. Or, creşterea durabilă a agriculturii şi siguranţa ei este dată de puterea fermierului', a declarat vineri, la Bistriţa, Valeriu Tabără.

În opinia ministrului, în acest an este pentru prima dată când, datorită preţului şi cererii, fermierii pot să facă faţă pieţei şi să îşi întărească producţia.

'Pentru prima dată în istoria activităţilor din Ministerul Agriculturii, banii şi bugetul sunt practic asigurate pentru trei ani de zile. Pentru prima dată este un buget multianual pe agricultură. Eu sper să nu fie probleme deosebite legate de ceea ce se întâmplă la această dată în lume şi în Europa în special, care poate ne-ar putea influenţa în sens negativ. Dar, dacă mergem aşa cum avem planificat acum, eu spun că pe agricultură avem o certitudine clară de susţinere a sectorului', a mai spus ministrul.

Valeriu Tabără s-a arătat optimist şi în ceea ce priveşte fondurile europene de care va beneficia România în viitor.

'Aş vrea să vă asigur că România va fi câştigătoare în ceea ce priveşte sursele financiare venite de la Uniunea Europeană. Sunt confirmări date şi de echipa domnului comisar Cioloş, dar tot ceea ce avem pregătit până la această dată prefigurează o astfel de situaţie. Nu ne temem nici de ceea ce înseamnă înverzirea pilonului 1, adică îmbunătăţirea relaţiei cu mediul', a spus ministrul.

Valeriu Tabără a participat, vineri, la o întâlnire de lucru cu oameni de afaceri, fermieri, asociaţii şi instituţii deconcentrate din domeniul agricol din judeţul Bistriţa-Năsăud, la invitaţia Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud şi a Camerei de Comerţ şi Industrie.