APIA informează că cererile de solicitare a ajutorului de stat privind plata primelor de asigurare se depun până la 31 octombrie, inclusiv, la centrele judeţene ale agenţiei. Ajutorul de stat se referă la poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare, plătite pentru culturile înfiinţate în primăvara anului 2011 (plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi, de hamei şi de vii - cu excepţia soiurilor de struguri pentru vin care beneficiază de sprijin conform OMADR nr. 756/2008).

Subvenţiile pentru bunăstarea păsărilor şi porcilor, a anunţat Valeriu Tabără, vor fi trecute în cadrul PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), a cărui susţinere financiară se realizează din bani europeni. Prin urmare, aceste subvenţii nu se vor mai acorda de la bugetul statului nostru.

Agricultorii acuză guvernul că vrea să reducă subvenţia pe suprafaţă de la 176 euro/ha la 100,65 euro/ha. Preşedintele LAPAR Nicolae Sitaru: ”A fost iniţiat un proiect de act normativ care stabileşte pentru anul 2011 pentru schema unică pe suprafaţă SAPS, un cuantum maxim de plată pe hectar de 100,65 euro. Din nota de fundamentare reiese că sumele totale necesare aplicării schemelor directe, PNDC, care se alocă de la bugetul de stat nu se mai acordă”.

Asociaţia Crescătorilor de Albine (ACAR) estimează că producţia de miere din România atinge 21.000 de tone în 2011. Comparativ cu 2010, producţia este în creştere cu 30-40%. Românii consumă, în medie, 500 grame de miere anual, în timp ce în ţările UE şi cele nordice, anual se mănâncă între 1,5 şi 3 kg de miere. Din punct de vedere al producţiei de miere, România se află pe locul patru în Europa după Germania, Franţa şi Ungaria. La numărul de familii de albine, cu aproape 1,2 milioane, ne situăm pe locul şapte.

Comisia Europeană a adăugat 7 produse agricole în Registrul de Denumire de Origine Protejată (PDO) şi Indicaţiilor Geografice Protejate (PGI)."Vinagre del Condado de Huelva" (oţet - PDO - Spania); "Vinagre de Jerez" (oţet - PDO - Spania); "Queso Casín" (brânză - PDO - Spania); "Cordero de Extremadura" (carne de miel - PGI - Spania); "Nanoški sir" (brânză - PDO - Slovenia); "Jablka grójeckie" (mere - PGI - Polonia); "Katsikaki Elassonas" (carne de capră - PDO - Grecia). Cele şapte denumiri au fost adăugate pe lista cu peste 1000 de produse protejate de legislaţia europeană ca mărci înregistrate de produse tradiţionale şi cu origine controlată.

Octombrie este a zecea lună în calendarul Gregorian  şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. În popor, octombrie poartă denumirea de “Brumărel”. În această lună cad frunzele din copaci, ţăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei şi totodată acum se fac însămânţările de toamnă. Fiind luna de mijloc a toamnei, tradiţiile populare fac iarăşi legătura între luni şi vreme. Astfel, dacă de “Brumărel” este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, atunci luna ianuarie va fi moale şi călduţă. În schimb, dacă avem ploaie multă, în decembrie vor fi vânturi mari. Dacă tună în octombrie, iarna va fi mai uşoară, iar dacă va fi ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele copacilor cad curând, anul următor va fi roditor, iar dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea şi la anul vor fi multe omizi. Dacă şoarecii de câmp se retrag spre sat, înseamnă că iarna vine curând.

Pentru agricultură, octombrie este luna în care pe de o parte se continuă campania de pregătire a terenului şi de semănat pentru cultura grâului, iar pe de altă parte suntem spre finalul sezonului de recoltare a culturilor de porumb mai tardive.

Înainte de a trece la lucrările care se vor desfăşura în  luna octombrie, e bine să facem un rezumat al începutului de toamnă, care, din păcate, nu este unul favorabil agriculturii. Din punct de vedere climatic, ultimele două luni au fost caracterizate ca  foarte secetoase şi cu temperaturi destul de mari. În multe zone terenul nu a putut fi lucrat şi nici la ora actuală nu sunt şanse prea mari pentru asta. Culturile au fost uscate forţat, iar boabele (în special la porumb) au început procesul de şiştăvire. Mai mult de atât, seceta persistentă nu a permis semănatul culturilor de rapiţă. Acolo unde cu eforturi uriaşe s-a semănat rapiţa, fără suficientă umiditate în sol, sămânţa a rămas în pământ în aşteptarea ploii.

Pe de altă parte, acolo unde au prins un pic de umiditate, seminţele de rapiţă au pornit în germinaţie şi în lipsa precipitaţiilor de susţinere plantulele abia apărute s-au uscat. Cu toată bunăvoinţa fermierilor, cu toată tehnologia aplicată, o parte din suprafeţele de rapiţă semănate sunt compromise încă din start. “Avantajul” în cazul acestei culturi este dat de faptul că fermierul nu pierde un an de recoltă. Dacă rapiţa a fost compromisă din cauzele menţionate mai sus, fermierul poate veni în primăvară şi poate reînsămânţa această suprafaţă cu floarea-soarelui pentru a diminua pierderile. De ce cu floarea-soarelui? Pentru că semănând floarea-soarelui în locul rapiţei putem menţine acelaşi tip de asolament în cadrul fermei şi putem păstra proporţia între plante.

Lucrările care se efectuează în octombrie în cultura mare, prezentate mai jos, sunt redate ca repere orientative pentru cititorii noştri şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi sau la alte culturi existente în cadrul fermelor. Fiecare fermier, în funcţie de cultura pe care o are, în funcţie de suprafeţele deţinute şi în funcţie de condiţiile climatice, va decide ce este mai corect de făcut în ferma sa.

Grâu şi orz

Normal, la data apariţiei revistei noastre, culturile de orz şi orzoaică de toamnă ar fi trebuit să fie semănate. Din păcate, din cauza secetei accentuate, multe sole destinate acestor culturi îşi aşteaptă rândul la pregătirea terenului şi la semănat. Dacă vremea nu se va schimba, s-ar putea ca şi la cultura orzului să fim în aceeaşi situaţie ca la rapiţă, adică o pregătire târzie a terenului, o pregătire neuniformă, un semănat decalat faţă de epoca optimă şi o răsărire târzie în toamnă. Rezultatele se vor vedea la intrarea orzului în iarnă, când vom întâlni suprafeţe răsărite neuniform, cu plante mici şi cu posibilitate redusă de supravieţuire peste iarnă.

În ce priveşte grâul, în prima decadă a lunii octombrie suntem în plin sezon de semănat. Încă la această cultură avem şansa să realizăm un pat germinativ bun şi să asigurăm condiţii optime de răsărire a plantelor. Pe solele unde conform asolamentului urmează să fie amplasate culturile de grâu este bine ca imediat după recoltarea plantei premergătoare să eliberăm terenul de resturile vegetale şi să executăm lucrarea de arat sau de discuit în aşa fel încât să beneficiem de toată rezerva de apă rămasă în sol din momentul recoltării. Practic, în condiţii de secetă acest lucru ar trebui să primeze în deciziile noastre. De cele mai multe ori, datorită dotării tehnice insuficiente sau a condiţiilor meteorologice nefavorabile, terenurile se lucrează mult mai târziu, ceea ce face ca această lucrare să se desfăşoare dificil şi cu costuri suplimentare mai mari.

Înainte de efectuarea arăturii de bază sau a discuitului se va trece la fertilizarea terenului cu fosfor şi potasiu. Dacă discutăm de categoria îngrăşămintelor chimice complexe, acestea se aplică la pregătirea patului germinativ, după arătură. În funcţie de tipul de sol, de tipul îngrăşământului ce se va utiliza şi de cantitatea de resturi vegetale existentă în sol, fermierul va stabili doza de fertilizare şi modul de aplicare pe teren. Îngrăşămintele cu azot se vor aplica fracţionat, iar la pregătirea patului germinativ se va da numai o pătrime din doza pe care vrem să o utilizăm. Pentru o producţie de 6 tone/ha (discutăm de boabe + paiele aferente acestei producţii) orientativ avem nevoie pentru cultura grâului de aproximativ 120 - 140 kg N; 90 - 110 kg P şi 80 - 100 kg K. Aceste doze vor fi corelate cu fertilitatea solului, cu cantitatea de resturi vegetale, cu doza de îngrăşăminte aplicată la cultura premergătoare şi cu condiţiile climatice.

Cantitatea de sămânţă necesară pentru semănatul unui hectar de grâu diferă foarte mult de la un soi la altul şi este în strânsă legătură cu indicii de calitate şi cu capacitatea de înfrăţire a soiului respectiv. În acest an, datorită condiţiilor de secetă trebuie să avem în vedere mărirea acestei cantităţi. În mod normal se utilizează aproximativ 220 - 280 kg/ha. În practică, unii fermieri seamănă o cantitate mai mare de sămânţă pe hectar pentru a nu se mai baza pe capacitatea de înfrăţire a grâului. Din start ei merg să asigure o densitate de aproximativ 700 plante/mp. La polul opus se află alţi fermieri care utilizează genotipuri performante de grâu cu o capacitate mare de înfrăţire. În acest caz ei utilizează numai 130 - 150 kg sămânţă/ha. În mod normal se caută asigurarea unui număr de aproximativ 450 - 550 boabe germinabile/mp.

Adâncimea de semănat variază de la 3 până la 6 cm şi depinde de textura solului şi de lungimea coleoptilului tipică soiului respectiv. Anumite soiuri de grâu au un coleoptil mic şi semănatul acestora la adâncime mai mare poate duce la nerăsărirea culturii.
O lucrare pe care agricultorii trebuie să o aibă în vedere în condiţii de secetă este tăvălugirea culturii. Prin această lucrare se pun mai bine în contact seminţele de grâu cu stratul de sol şi creează premisele unei răsăriri mai uniforme.
Porumb
În septembrie s-au recoltat o parte din culturile de porumb, dar mai rămân de recoltat în octombrie culturile de porumb semănate cu hibrizii mai tardivi, din grupele de precocitate FAO 450 - 550.  Dacă perioada de secetă va continua, până la finalul lui octombrie toate solele cu porumb vor putea fi recoltate. Seceta de cele mai multe ori grăbeşte uscarea forţată a acestor hibrizi în detrimentul calităţii şi al cantităţii.

Recoltarea porumbului se poate face atât mecanic (pe suprafeţe mari), cât şi manual pe parcelele de mici dimensiuni (loturile personale). Din punct de vedere mecanic, culturile de porumb pot fi recoltate în ştiuleţi sau în boabe, în funcţie de tipul hibridului, destinaţia recoltei, precum şi de umiditatea boabelor la recoltare. În mod normal, recoltarea porumbului în ştiuleţi se realizează cu combina adaptată în acest sens şi lucrarea începe când umiditatea în boabe a ajuns la 32 - 35%. Am întâlnit la micii fermieri maşini de recoltat în ştiuleţi pe două rânduri, tractate, a căror productivitate poate ajunge la 3 - 4 ha pe zi. Maşinile sunt dotate cu un buncăr de colectare a ştiuleţilor  şi pot fi descărcate hidraulic în remorci la capătul solei.

Când umiditatea în boabe a scăzut sub 24%, este recomandat să se încheie recoltatul mecanic în ştiuleţi. Dacă totuşi se va continua recoltarea, pot apărea pierderi de producţie, în principal din cauza scuturării boabelor de pe ştiulete datorate loviturilor mecanice. Sub 24% umiditate, recoltatul în ştiuleţi se poate face doar manual.

Recoltarea porumbului sub formă de boabe începe de la umiditatea de 22% şi se continuă până la terminarea operaţiunii de recoltare. În acest caz, boabele cu umiditate mai mare de 15 - 16% trebuie supuse procesului de uscare. Păstrarea porumbului sub formă de boabe se realizează în condiţii foarte bune atunci când umiditatea în masa de seminţe este sub 14%.

Pe lângă cultura porumbului, în această perioadă se mai recoltează şi culturile restante de sorg, soia, sfeclă de zahăr etc, semănate mai târziu şi care până acum nu au ajuns la maturitatea de recoltare.

Pregătirea terenului

Odată cu recoltarea ultimelor suprafeţe cultivate în acest an se poate trece la pregătirea terenului pentru culturile din primăvara lui 2012. Este bine ca toate terenurile agricole să fie arate înainte de intrarea în iarnă. Este cunoscut că cea mai proastă arătură de toamnă va fi mult mai bună decât o arătură făcută în primăvară.

De cele mai multe ori, fermierii se concentrează pe semănatul culturilor de orz şi grâu, pe pregătirea terenului destinat acestor culturi şi mai puţin pe pregătirea terenului pentru culturile din primăvară. Aratul suprafeţelor pentru culturile din primăvară se face mai târziu, înainte de intrarea în iarnă, atunci când putem utiliza toate utilajele în acest sens. Pe suprafeţele îmburuienate încă mai avem posibilitatea, în luna octombrie, să aplicăm erbicide totale de tipul “glifosat” pentru distrugerea buruienilor. Acest erbicid are avantajul că se translocă în sistemul radicular al buruienilor, în special în cazul buruienilor perene. După 3 - 4 săptămâni de la aplicare, pe suprafaţa respectivă se poate trece la realizarea arăturii de bază la 30 - 35 cm adâncime. Scopul acestor erbicidări este de a reduce gradul de îmburuienare al suprafeţelor respective, lucru demonstrat de practica agricolă prin prezenţa unui număr mai redus de buruieni în cultura postmergătoare.

La sfârşit de august 2011, în perioada 24-28, Caussade Semences Est Europa, subsidiara din România, a organizat o vizită de documentare privind activităţile de cercetare, producere şi condiţionare a seminţelor marca Caussade Semences la sediul companiei din Franţa. Fermieri şi distribuitori de input-uri din România şi Moldova au avut ocazia să vadă şi să se convingă de faptul că seminţele create de Groupe Caussade Semences au un ”bagaj” genetic demn de invidiat de celelalte firme cu care se află în concurenţă pe piaţa mondială.

De la cooperativă la multinaţională

Groupe Caussade Semences este una dintre cele mai performante companii din Franţa, cu capital 100% agricol, recunoscută pe plan naţional şi internaţional. Este producător de seminţe de cereale, plante tehnice şi furajere.

A luat fiinţă cu peste 50 de ani în urmă, în 1958, când a fost creată Societatea de Interes Colectiv Agricol pentru uscarea şi condiţionarea seminţelor. Cooperativa pune în practică profesionalismul echipei, pentru a răspunde nevoilor fermierilor. Pe de altă parte, Caussade foloseşte tehnologia de ultimă generaţie şi cercetarea agricolă fundamentală pentru ameliorarea a 50 de specii de plante. Este compania cu cel mai mare portofoliu de specii, dintre toate companiile din domeniul semințelor pentru culturi de câmp și plante furajere.

14% din venituri sunt destinate cercetării

Despre evoluţia cooperativei ne-a vorbit Georges Bernadicou, director comercial la Caussade Semences.
„În acest moment, noi suntem aproximativ 350 de persoane, în Franța,  care muncim pentru Groupe Caussade Semences, dar numărul persoanelor implicate este mult mai mare, și creşte mereu, prin angajările din filiale. Important pentru activitatea noastră e că 14% din veniturile noastre sunt alocate cercetării. În prezent, Caussade are un portofoliu de ameliorare şi comercializare de 50 de specii. Avem înscrise peste  450 de varietăţi (soiuri şi hibrizi), pe care le vindem în peste 34 de ţări. În ultimii ani, am investit foarte mult în ameliorare, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Astăzi, în Franța, suntem pe locul doi (locul 1 fiind ocupat de alte doua companii, care au cote de piață similare) la vânzările de porumb și locul 3 la floarea-soarelui”, a arătat Georges Bernadicou.

În primii doi jucători la cereale

”În Franţa, cel mai bine vândut produs este porumbul, a afirmat Ştefan Gheorghiţă, director general Caussade Semences Est Europa. În ce priveşte cerealele păioase în Franţa avem o suprafaţă de multiplicare de peste 5000 ha, în timp ce în România Caussade deţine deja o suprafaţă de multiplicare de 2700 ha. Din acest an, ar trebui să fim unul dintre primii doi jucători la cereale păioase din România, dar nu vorbim aici de varietăţile româneşti, care provin din genetica de la Fundulea, ci de restul firmelor multinaţionale. Estimările noastre pentru acest an sunt că vom vinde în jur de 8500 tone la cereale păioase.”

Investiţia în cercetare este definitorie pentru succesul acestei companii, grupul deţinând 7 staţiuni de ameliorare, din care 4 în Europa şi 3 în afara acesteia, una fiind în emisfera sudică, ceea ce face posibilă realizarea a două cicluri de vegetaţie într-un singur an.
Din 2008, grupul deține o stațiune de cercetare și în România, localitatea Mircea-Vodă -  judeţul Brăila, având ca obiectiv identificarea soiurilor şi hibrizilor adaptaţi la condiţiile pedo-climatice din ţara noastră.

Ca politică de dezvoltare, nu introducem în oferta de seminţe varietăți decât după o testare foarte laborioasă cu privire la gradul de adaptabilitate la condițiile noastre specifice. Testările le realizăm nu doar în staţiunea de la Brăila, ci şi în cele 5 centre proprii de testare din cele mai importante zone agricole ale ţării şi staţiunile de cercetare agricolă din România.

Standard de calitate peste limita europeană

Dacă în Uniunea Europeană standardul minim de calitate privind germinaţia la porumb este de 90% şi la floarea-soarelui  de 85%, Caussade Semences a impus un standard de 93% pentru porumb, respectiv 90% pentru floarea-soarelui.
Pentru a ajunge la aceste performanţe Caussade Semences dispune de 5 uzine de procesare şi condiţionare a seminţelor de ultimă generaţie, cu o capacitate de 1,5 milioane de doze pentru porumb şi 30.000 de tone pentru cereale păioase.

Confirmări ale calităţii

La porumbul pentru boabe genetica Caussade oferă un potenţial mare al hibrizilor vănduţi pornind de la numărul de rânduri/ştiulete (18-20), numărul de boabe/rând (39-40), toleranţa la secetă şi arşiţă, rezistenţa şi toleranţa la boli, rezistenţa la frângere sau cădere a tulpinilor, posibilitatea începerii semănatului când în sol sunt doar 6°C, rusticitatea hibrizilor, pierderea rapidă a apei din bob la hibrizii tardivi şi semiatrdivi. Grupul Caussade este lider de piaţă cu varietăţile de porumb boabe semitimpuri şi semitardivi. De pildă, Realli CS şi Naudi CS au confirmat valoarea geneticii de care dispune Caussade.
La porumbul siloz programele de ameliorare dezvoltate de Caussade Semences ţin cont de nevoile nutriţionale ale animalelor, într-un departament special creat, Caussade Valorificare Animală (CVA).

De asemenea, au în vedere și o serie întreagă de parametrii agro-biologici: viteza de pornire în vegetaţie, dezvoltarea vegetativă, buna fecundare, rezultând un conţinut crescut de amidon, rezistenţa la cădere, rusticitatea, regularitate şi randament, caracteristicile varietăţilor care rămân până la recoltare.

Carcteristica ”stay green”, de a rămâne verde pâna la recoltare, este esenţială pentru obţinerea unui siloz de calitate. Porumbul siloz înainte de recoltare trebuie să reprezinte 50% - ştiulete şi 50% - frunzele+tulpina. Stadiul optim de recoltare este atins atunci când bobul are următoarele caracteristici:
tare- în partea de sus; consistență ceroasă – în mijloc și lapte – la bază.

Inovaţia Caussade şi-a spus cuvântul şi aici, prin crearea conceptului DUO CS, care constă în asocierea a două varietăţi de porumb cu aceeaşi precocitate şi dezvoltare vegetativă selecţionate pentru complementaritate nutritivă şi digestiv. Câştigul fermierului este de 0,2 t. de SU/ha, creşterea la 71-75% a digestibilităţii plantei întregi, creșterea conţinutului de amidon, un raport  de 1:1 dintre planta întreagă şi știulete, caracterului stay-green, rezistenţă la agenţii fitopatogeni, la frângere şi căderea tulpinilor. Câştigul (valoric), datorită progresului genetic, este de 75 de euro pentru ultimii 6 ani.

La floarea-soarelui programele de amelioare şi cercetare urmăresc obţinerea de hibrizi care să aibă conţinut ridicat de acid oleic, rezistenţă la Orobanche şi imazamox pentru sistemul Clearfield, rezistenţă la boli, secetă şi arşiţă etc.

Caussade Semences îşi focalizează atenţia pe crearea varietăţilor adaptate arealelor de cultură din tările unde genetica sa este comercializată. Aşa cum este cazul hibrizilor ROBIA CS şi DALIA CS, hibrizi special creaţi pentru piaţa românească, ce conţin germoplasmă autohtonă.
Performanţele hibrizilor de floarea-soarelui cultivaţi în România sunt, în medie, între 2700 și 4200 kg/ha.
Pentru rapiţă 3 staţiuni de cercetare îşi concentrează eforturile în vederea creării de soiuri şi hibrizi convenţionali şi semi-pitici cu rezistenţă la ger, cu repaus vegetativ bine marcat, rezistenţă la scuturare, secetă şi cădere.

La cerealele păioase, Caussade dispune în Franţa de 2 staţiuni de ameliorare dotate fiecare cu peste 30 de ha de teren agricol, destinate colecţiei de soiuri şi testărilor pentru noile varietăţi şi 5000 de ha pentru multiplicare.

Pentru România, Caussade Semences lansează o gamă de soiuri de mare performanţă pentru speciile: grâu, orz şi triticale. Sunt soiuri foarte bine adaptate condiţiilor pedoclimatice din România, în special din punctul de vedere al rezistenţei la ger, secetă şi arşiţă. De asemenea, aceste soiuri sunt caracterizate prin indici de calitate foarte bună. De exemplu, la grâu sunt soiuri din categoriile: BAF (Blé Ameliorant de Force – grâu ameliorator sau de forţă), BPS (Blé Panifiable Superieur – grâu de panificaţie superioară) sau BP (Blé Panifiable – grâu de panificaţie curentă).

Plantele furajere ( graminee şi leguminoase perene) reprezintă o cifră de 8 milioane de euro, punând la dispoziţia fermierilor o gamă performantă de amestecuri de ierburi pentru pajişti şi borceaguri, alături de consultanţă tehnică de specialitate.

Mădălina Tufiși

ARAD, 8 -11 SEPTEMBRIE 2011

La începutul lui septembrie s-a desfăşurat, la complexul Expo Arad Internaţional, aflat la ieşirea din Arad spre Nădlac, cea de-a 22-a ediţie a Târgului Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - Agromalim. “Un bătrân ambiţios”, aşa l-aş caracteriza. Agromalim reuşeşte să menţină un standard de calitate şi de oportunităţi, mai ales cu ajutorul marilor companii implicate în agricultură.

Importanţa Târgului Agromalim pentru centrul şi vestul ţării a fost marcată şi de prezenţa lui Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, la inaugurare. După ce a participat la întâlnirea cu fermierii şi presa, Valeriu Tabără a pus o cărămidă, înconjurat de oficialităţile locale şi de presă, la noul pavilion expoziţional, care se construieşte pentru expoziţiile din anul viitor. În rest, atmosfera obişnuită de târg, cu 250 de firme expozante, care au adus tot ce-i trebuie unui agricultor, de la utilaje până la crotalii, de la animale de rasă până la proiecte de management agricol, aşa cum ne-au declarat organizatorii Nicolae Băcanu - preşedintele CCIA Arad şi Cimi Enache - manager de proiect Agromalim. Multe standuri cu produse tradiţionale sau cu fripturi la grătar au dat culoare şi au trezit interesul multor arădeni.

Un moment important din programul Agromalim 2011 a fost Adunarea Generală a Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, care a marcat o implicare profesionistă în structurarea acestui domeniu de activitate. De altfel, la Arad a devenit tradiţional concursul “Miss Arad” pentru rasele de vaci Bălţată Românească şi Holstein Friză.
În cele patru zile ale târgului din Vestul ţării am stat de vorbă cu reprezentanţii unor companii expozante.

Agricultorii vin la târg pentru oferte şi informaţii
Florin Văluşescu, manager regional Mewi:

„Venim la Agromalim de 16 ani, de când s-a înfiinţat firma. De-a lungul anilor, schimbarea a fost în bine, de la organizare până la locaţie. Din păcate, vizitatorii sunt din ce în ce mai puţini. Poate şi pentru că se intră la recoltat mai devreme şi oamenii nu pot să plece de la treabă. Poate e de vină şi comoditatea, pentru că oamenii nu s-au obişnuit să vină la expoziţii pentru a avea cele mai noi informaţii. În ultima vreme se merge mult pe proiecte, iar sesiunile de depunere sunt din ce în ce mai rare. Fermierii interesaţi vin pentru oferte, pentru informaţii.

Am adus la Agromalim 2011 cel mai nou tractor Valtra, de producţie finlandeză. Noi suntem reprezentanţii Valtra din mai 2010. Avem o gamă foarte diversificată de tractoare, de la 70 la 360 CP, foarte potrivite pentru lucrări la câmp, dar şi pentru ferme zootehnice, pentru că se pot ataşa încărcătoare frontale. Bineînţeles că avem în stand şi tractoarele Fendt, pe care toată lumea le ştie. Chiar dacă n-am putut să aducem în târg toată gama noastră de utilaje, îi invităm pe fermieri la firma noastră, care este situată la 22 km de Arad.”

Creştere a vânzărilor de utilaje spre finele anului
Dragoş Dima, director executiv Munax:

„În zona de vest a României, toamna începe şi cu Expoziţia Agromalim de la Arad. Aici e locul de întâlnire dintre fermieri şi furnizorii de utilaje şi tehnologii agricole, input-uri şi servicii pentru agricultură. Firma noastră are o gamă diversă de utilaje agricole, piese de schimb, produse tehnice şi programe de finanţare. La ediţia 2011 am remarcat numărul mare de expozanţi şi diversitatea utilajelor şi a tehnologiilor prezentate. Cu toate acestea, vremea foarte bună a fost unul dintre “adversarii” noştri de anul acesta, numărul vizitatorilor de specialitate fiind puţin sub aşteptări. Cei mai mulţi vizitatori au fost din rândul fermierilor mici. Se pare că agricultorii au optat pentru lucrările câmpului decât să se documenteze la Agromalim. Ne aşteptăm ca ediţia 2011 a Târgului Agromalim să constituie un punct de inflexiune în evoluţia pieţei utilajelor agricole, cel puţin în zona de vest a României.

În condiţiile economice specifice ale anului 2011, piaţa utilajelor agricole a înregistrat o oarecare stagnare, determinată şi de oferta limitată de programe de finanţare, inclusiv cele europene. Recoltele bune din vară şi cele aşteptate în toamnă, lansarea programului Rabla şi, poate, costurile mai mici de condiţionare a recoltelor din toamnă ar putea să impulsioneze achiziţia de tractoare şi utilaje agricole în ultima perioadă a lui 2011.”

Din 2012, o nouă fabrică Maschio-Gaspardo în România
Andrea Gobbo, director comercial Maschio-Gaspardo România:

„Am venit la Agromalim cu multe utilaje, pentru că suntem acasă, sediul firmei noastre fiind la Chişineu-Criş în judeţul Arad. Avem mai mulţi vizitatori ca anul trecut, şi mai interesaţi. Este un moment bun în agricultură, când fermierii se pot extinde. Aici, în târg, oamenii vin să vadă şi mulţi cumpără. Avem o ofertă specială pentru semănătorile de cereale Nina şi Pinta. În octombrie vom avea o ofertă pentru semănătorile de porumb. O programăm din timp, pentru ca oamenii să poată face comanda, să-şi facă rost de bani şi să le aibă la vreme. Faţă de anii trecuţi, fermierii nu caută numai maşini mari, ci şi medii şi mici. Se vând bine maşinile cu deschidere de 4 m, care sunt standard.

Maschio-Gaspardo vrea să-şi mărească activitatea din România. Am extins deja fabrica pe care o avem aici, cu o suprafaţă productivă de 4000 m, care va fi operativă din octombrie. Avem acolo o secţie nouă de vopsitorie, dar şi o secţie pentru panouri fotovoltaice, pentru că ne producem singuri curentul necesar în fabrică. Toată investiţia va crea şi 35-40 de locuri de muncă. E o investiţie de 6 milioane de euro. Gama de produse care se fabrică în România se va mări cu cadrele pentru semănătorile mari, care se vor face numai aici, pentru toată lumea.

Maschio-Gaspardo a investit mult în România, iar în 2012 va mai face o fabrică. Toate acestea sunt consecinţa faptului că suntem mulţumiţi de activitatea de aici. Anul acesta am facturat dublu faţă de 2010 şi avem o bună cotă de piaţă, peste 60%. Cele mai multe ferme au cel puţin o maşină Maschio-Gaspardo. Avem o foarte bună echipă de vânzări şi anul acesta a fost record la încasări. Strategia noastră pentru 2012 este să creştem cu 15%.”

Banii proprii, mai siguri decât cei europeni
Lucian Dehelean, director general IKR România:

„Nu sunt mari diferenţe faţă de ediţiile trecute ale târgului. Nu sunt prea mulţi vizitatori, vin mai ales cei care deja ne cunosc şi câţiva potenţiali clienţi noi. Ar fi bine ca oamenii să vină la târguri, să vadă ce e nou, să vadă ofertele şi să compare diversele produse expuse. În România oamenii vin la târg doar dacă vor să cumpere ceva, nu preţuiesc, pe cât ar trebui, informaţia.
Compania noastră are mereu ceva nou, pentru că vrem să menţinem interesul clienţilor. Acum am adus, ca noutate, un scarificator nou de la Dondi şi nişte grape cu discuri grele de la MetalWolf. Aici, la târg, avem preţuri promoţionale.
Am observat că anul acesta fermierii încep să cumpere utilaje agricole chiar şi fără să aibă proiecte aprobate pe bani europeni, îşi pun la bătaie banii proprii.
Noi vrem să ne extindem activitatea în toate zonele, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor, pentru rezolvarea rapidă a oricărei comenzi.”

Vestul ţării preferă proiectele europene, iar sudul achiziţiile directe
Daniela Culda, reprezentant Z&A Logistic:

„Un procent însemnat din vânzările noastre din acest an îl reprezintă utilajele vândute prin promoţii gândite împreună cu producătorii pe care-i reprezentăm. Utilajele pe care le promovăm la expoziţiile de specialitate au întotdeauna un preţ „de târg”, adică promoţional. Nu cred că există un profil de fermier care cumpără. Fermierul care are 50 ha cumpără anumite branduri, pentru că investiţia în game de top nu se amortizează niciodată, cu toate că programele europene au schimbat puţin şi aceast fapt. Sunt programe prin care, cu 30% aport propriu, fermierul român reuşeşte să-şi achiziţioneze utilaje net superioare calitativ celor pe care şi le-ar fi permis prin achiziţie directă. Vestul ţării este mai focusat pe programe europene, iar sudul pe achiziţii directe. Începând cu acest an, printr-o colaborare cu o bancă cu experienţă în ceea ce priveşte finanţările în sectorul agricol, le-am oferit clienţilor noştri credite în lei cu dobânzi foarte bune, cu avansuri minime de 10-15% . În vara aceasta am început colaborarea şi cu un producător de uscătoare de cereale şi maşini de împrăştiat îngrăşăminte şi sperăm ca, până la  sfârşitul anului, să lansăm primele comenzi.”

Pompele de motorină au stârnit interesul vizitatorilor
Mirela Orodan, reprezentant Frenocar Parts:

„Venim de mulţi ani la Agromalim, pentru că suntem acasă, firma noastră având sediul în Arad. Am venit la târg cu sisteme de distribuţie pentru motorină, pompe, rezervoare de diverse capacităţi, fixe şi mobile, avem accesorii şi piese de schimb pentru camioane, scule pentru service-uri. Avem rezervoare cu capacităţi cuprinse între 180 - 50.000 de litri. Cei mai mulţi vizitatori sunt interesaţi de pompele de motorină. Avem un bazin de plastic de 1000 l, care e o investiţie destul de mică şi care a stârnit interesul. Avem şi produse noi, ca pompa pe care o poţi transporta într-o geantă specială, ca sistemul antifurt pentru rezervorul de motorină. Am avut destui vizitatori, care au cerut informaţii şi care vor reveni pentru contracte.”

Furaje pentru porc şi pasăre create de nutriţionist
Ioana Ardeleanu, reprezentant Nutrientul Group:

„Participăm de doi ani la Agromalim şi suntem foarte prezenţi pe piaţă în toată ţara. Producem nutrienţi şi achiziţionăm cereale, pe care le uscăm şi le stocăm. Avem două silozuri, al doilea fiind gata în această toamnă. Producem peste 10.000 tone de furaje pentru porc şi pasăre, pe lună. Avem un laborator de autocontrol, pentru tot ceea ce producem. Avem reţete de furaje pe categorii de vârstă, calculate de nutriţionistul companiei. Reţetele sunt verificate chiar în fermele noastre - 5 ferme de porci şi o fermă de pui de carne. Firma noastră se ocupă şi cu comercializarea cărnii de porc în viu.”

Concept de fermă, de la producţie până la valorificare
Csaba Vaszita, director general Stallprofi International:

„Firma-mamă este în Austria, iar Stallprofi International funcţionează în România de doi ani. Am venit la târg pentru a ne face mai cunoscuţi pe piaţă. Acţionăm pentru proiectarea, dimensionarea şi găsirea celor mai bune soluţii pentru o fermă, dar şi pentru relaţionarea ei cu unităţile de procesare, adică ne ocupăm de managementul agricol. Elaborăm un concept de fermă de la partea de producţie până la valorificare. O producţie constantă aduce un profit constant.

Pentru fermele zootehnice, concepem şi un management al dejecţiilor, care se pot depozita într-un fermentator şi se transformă în biogaz, care produce energie electrică şi termică. O instalaţie de biogaz poate fi, în viitor, un punct de colectare a dejecţiilor de la mai multe ferme sau a subproduselor din industria alimentară, rezolvându-se şi problemele de mediu. Este un sistem integrat, aşa cum îl proiectează politicile agricole europene.”

Crotalii speciale pentru animale
Ovidiu Pâşlea, director executiv Allflex România:

„Suntem prezenţi în România din 2005, când firma noastră a câştigat licitaţia naţională pentru crotalii, iar din ianuarie 2011 avem subsidiara Allflex Europe la Timişoara. Firma noastră deţine cam 80% din piaţa mondială de crotalii şi suntem prima dată prezenţi la târgul de la Arad. Suntem singurii producători de crotalii de pe piaţă şi clienţii vin la standul nostru pentru că deja ne ştiu produsele. Avem reprezentanţi comerciali zonali şi acoperim piaţa din toată ţara. Faptul că acţionăm în foarte multe ţări ne ajută să ne adaptăm produsele la cerinţele din fiecare zonă, pentru că modalitatea de identificare diferă de la ţară la ţară. De asemenea, avem produse cu calităţi speciale, pentru diferite animale. Spre exemplu, pentru ovine şi caprine, în zonele deluroase, avem sisteme Ultra inserate la partea electronică, care au orificii ce permit ventilarea şi cicatrizarea rapidă a urechii. Avem şi un produs nou, Allflex Ultra, o crotalie care e 100% inviolabilă şi care e numărul unu în vânzările din SUA.”

Ferme de porci „la cheie”
Cosmin Pomoje, reprezentant Hog Slat:

„Compania noastră este americană şi a venit pe piaţa din România în urmă cu patru ani. Am venit la târgul de la Arad pentru că vrem să promovăm echipamentele pentru fermele de porci, noi fiind reprezentanţa firmei americane care le produce. Avem aici adăpători, sisteme de ventilaţie, tot ce trebuie pentru o fermă. Putem face ferme “la cheie”. Sunt deja în ţară mai multe ferme pe care le-am echipat cu toată linia, îngrăşătorii cu 2000 de capete. Noi putem echipa orice fel de fermă, inclusiv pe cele din gospodării, cu condiţia ca fermierul să-şi permită o astfel de investiţie. Linia cuprinde prelatele, boxarea, sistemul de ventilaţie, grătarele pentru porci, hrănitoarele, care sunt incluse într-un sistem complex, pentru că hrana vine printr-un tub direct din siloz, sistemul de adăpare. Cel mai important este computerul, care gestionează toate acţiunile. Toată ferma poate fi supravegheată de un singur om. Noi ne ocupăm şi de service pentru clienţii noştri.”

Proiectele de cercetare aşteaptă banii europeni
Florin Neciu, cercetător ştiinţific Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Arad:

„La ferma staţiunii avem un efectiv de 700 de capete de bovine, mai ales Bălţată Românească şi Brună. Difuzăm material genetic pentru gospodăriile fermierilor şi rezultatele se văd. Acţionăm şi pentru îmbunătăţirea rasei, a calităţilor fizice şi a cantităţilor de lapte. Avem şi un laborator, realizat pe baza unui proiect, la care mai avem nevoie de acreditare, în care se fac cercetări genetice de ultimă generaţie. Peste tot în lume se dezvoltă ingineria genetică. Lucrăm 1000 ha de teren, pentru a asigura furajarea animalelor. Din păcate, terenul nostru e foarte vânat, pentru că se află la drumul naţional, lângă Arad. Am pierdut deja 400 ha în favoarea unui particular, deşi terenul este al statului român. Aceste terenuri au fost donate de Regele Ferdinand.

Funcţionăm sub patronajul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, suntem instituţie de stat şi ne autofinanţăm, dar ni s-au tăiat şi nouă salariile cu 25%. Ne bucură faptul că ne aflăm în zona de interes a Comisiei Europene, care alocă mulţi bani pentru cercetare şi vom depune cât mai multe proiecte, pentru că avem idei.”

Cercetarea genetică evoluează
Daniela Ilie, cercetător ştiinţific Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Arad:

„Sunt specialist în biologie moleculară şi mi-am făcut doctoratul în biotehnologii, aşa că era firesc să mă implic în cercetările din acest domeniu, iar SCDCB Arad este locul potrivit. Aşa am şi câştigat un proiect finanţat de Banca Mondială şi Ministerul Agriculturii, pentru înfiinţarea unui laborator de biologie moleculară, unde facem teste de ADN pentru gene care au importanţă economică. Am dezvoltat genetica din sinteza laptelui şi aplicăm cunoştinţele câştigate în ferma noastră, dar şi la alte 22 de ferme, implicate în proiectul nostru. Am constatat că rezultatele cercetărilor noastre au condus la crearea unor animale care dau un lapte mult mai consistent, ca proteine şi grăsimi. Bineînţeles că vom acţiona asupra populaţiei de animale, pentru a creşte calitatea laptelui. Vrem să genotipăm taurii, pentru că prin ei se transmit cel mai mult calităţile superioare ale animalului. Noi facem cercetare aplicată, dar vrem să facem mai intens cercetare fundamentală, aşa că ne interesează direcţia în care merge Comisia Europeană pentru agricultură, şi anume finanţarea cercetării ştiinţifice. Avem destule proiecte pentru care să aplicăm.
De altfel, ferma noastră, unde aplicăm rezultatele cercetărilor, este una de elită.”

DANA MEDAR

România a absorbit peste trei miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din fondurile alocate până în 2013, de 9,67 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

'Anul 2011 înseamnă o accelerare majoră a absorbţiei fondurilor pe care le gestionează APDRP. Nu mă refer numai la partea de primire şi contractare a proiectelor. În primul rând, este vorba despre plăţile efective, adică lucrul care contează cel mai mult. În acest an am plătit către beneficiarii PNDR aproape un miliard de euro. Cu această sumă, am absorbit până în prezent peste trei miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din fondurile pe care le avem la dispoziţie. Am încredere că până la sfârşitul acestui an şi până la finalizarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală vom cheltui aproape toate fondurile pe care Uniunea ni le-a pus la dispoziţie' a declarat directorul general al APDRP, Mihai Gavril Vădan.

Cele mai multe plăţi au fost efectuate în acest an pentru măsurile 322, 121, 112 şi 312, dar şi pentru măsurile implementate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), pentru care APDRP efectuează plăţile.

În 2011, APDRP a primit peste 35.700 cereri de finanţare pentru măsurile de investiţii pe care le implementează, valoarea solicitată prin aceste proiecte este de 2,19 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate pentru a primi finanţare un număr de 19.055 de cereri de finanţare în valoare de 636,19 milioane de euro. APDRP precizează că restul solicitărilor nu au putut fi finanţate deoarece depăşeau cu mult alocările financiare pentru sesiunile de depuneri. Una dintre măsurile de investiţii cele mai accesate a rămas şi în acest an 'Modernizarea exploataţiilor agricole' (Măsura 121), care aproape şi-a epuizat fondurile alocate pentru întreaga perioadă de implementare a PNDR 2007 - 2013. În cursul acestui an, pentru această măsură, APDRP a primit 571 de cereri de finanţare, dintre acestea fiind contractate 174 de cereri, în valoare de 93,95 milioane de euro. .

Totodată, au fost finalizate, în cadrul măsurii 121, peste 970 de proiecte, în valoare de 207,47 milioane de euro, cele mai multe (264) situându-se în Regiunea 3 Sud Muntenia.

În ceea ce priveşte Măsura 112 - 'Instalarea tinerilor fermieri', în acest an au fost depuse 4.083 de proiecte, în valoare de 83,63 de milioane de euro, aproape dublu faţă de întregul an 2010.

Potrivit datelor APDRP, pe această măsură au fost semnate contracte de finanţare cu 2.565 de tineri fermieri, observându-se un echilibru între proiectele promovate de către femei şi de către bărbaţi. Astfel, s-au încheiat 1.109 contracte pentru femei şi 1.456 de contracte pentru bărbaţi, ceea ce arată o implicare din ce în ce mai mare a tinerelor în agricultură. Deşi implementarea planului de afaceri se face într-o perioadă mai lungă de timp, 105 tineri au finalizat deja ceea ce şi-au propus, informează agenţia.

Măsura 123 - 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice', împreună cu Schema de Ajutor N578/2009 au atras 482 de proiecte, în valoare de 395,16 milioane de euro. Au fost contractate până în prezent, numai în acest an, 211 cereri de finanţare în valoare de 203,41 milioane de euro, fiind finalizate, totodată, 235 de proiecte din portofoliul Agenţiei.

De asemenea, măsura 312 - 'Înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor' a atras un interes major şi în cursul acestui an. Posibilitatea de a finanţa cu maximum 200.000 de euro nerambursabili şi un procent de cofinanţare proprie de doar 30% a făcut ca 2.553 de solicitanţi să depună cereri. APDRP a selectat pentru contractare, până în acest moment, 975 de proiecte de mici afaceri în valoare de 107,42 milioane de euro. Mai mult, peste 560 de proiecte au fost deja finalizate şi îşi desfăşoară activitatea pentru care au primit finanţare.

Pe de altă parte, turismul rural a suscitat în acest an un interes mai mic, pentru măsura 313 - 'Încurajarea activităţilor turistice' fiind depuse 297 de proiecte în valoare de 45,27 de milioane de euro, cele mai multe vizând capacităţi de cazare, aproximativ 160 de cereri de finanţare.

Nu în ultimul rând, măsura 141 - 'Încurajarea fermelor agricole de semi-subzistenţă' a generat un aflux foarte mare de cereri de finanţare, 26.942 de solicitări în valoare de 202,06 milioane de euro APDRP contractând în cursul acestui an 15.796 proiecte, restul fiind încă în etapa de evaluare.

În ceea ce priveşte finanţările destinate autorităţilor publice, în primele nouă luni ale acestui an au fost depuse 186 de proiecte pentru măsura 322, componenta d - 'Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010' şi 660 de cereri de finanţare pentru măsura 125 - 'Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice'. Valoarea tuturor acestor proiecte depăşeşte suma de 877 de milioane de euro.

De la demararea PNDR, în anul 2008, APDRP a gestionat 95.266 de cereri de finanţare, în valoare de 15,15 miliarde de euro.

Până la această dată, au fost selectate spre finanţare 47.697 de proiecte în sumă de 4,41 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 46% a fondurilor disponibile prin PNDR. De asemenea, au fost finalizate peste 2.000 de proiecte, valoarea acestor investitţii ridicându-se la 395,64 milioane de euro.
Alocarea totală pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este de 9,67 miliarde de euro, bani europeni, pentru perioada 2007 - 2013. PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a declarat, marţi, la Miercurea Ciuc, că şi-a propus ca toate plăţile pe suprafaţă să fie achitate integral până la sfârşitul lunii martie, astfel încât fermierii să aibă fonduri pentru a începe cum se cuvine sezonul de primăvară.

Tanczos Barna a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Harghita, că de la 15 octombrie va începe plata avansurilor pentru anul 2011 şi, ca o noutate, în luna decembrie vor exista plăţi efectuate integral.

'Sistemul APIA este pus la punct şi suntem pregătiţi pentru începerea plăţilor. (...) Foarte mulţi fermieri vor primi subvenţia integral în luna decembrie şi mi-am propus ca, până la sfârşitul lunii martie, toate plăţile pe suprafaţă să fie achitate integral, pentru ca fermierii să aibă la îndemână bani pentru înfiinţarea de culturi sau alte activităţi specifice sezonului de primăvară', a precizat Tanczos Barna.

El a arătat că fermierii din Harghita sunt tot mai interesaţi de sumele alocate pentru suprafeţe, numărul cererilor depuse fiind în creştere.

Pentru anul 2010 s-au plătit, în Harghita, subvenţii doar prin APIA de aproximativ 42 de milioane de euro, pentru o suprafaţă totală de 184.700 de hectare. În 2011, suprafaţa pentru care se solicită subvenţii a crescut la 185.619 hectare, suma preconizată fiind de aproximativ 50 de milioane de euro.