Pe agenda Comisiei Europene s-a aflat către mijlocul acestei luni soarta fermelor de semi-subzistenţă. Vreo 11 milioane în UE dacă luăm în calcul şi fermele de subzistenţă. Foarte multe sunt evident în România, dar nici celelalte ţări, Bulgaria, Polonia, nu stau deloc mai bine.
Cât de bine sau mai puţin bine este că există acest tip de agricultură?
A încercat să dea răspuns, pe parcursul a trei zile, conducerea DG Agri, organizatorul seminarului de la Sibiu.
De ce sunt importante pentru societate aceste ferme? De ce sunt importante pentru economia unei ţări? Sau care este aportul acestora pentru mediu şi păstrarea biodiversităţii?
Ei bine, deşi fac parte din categoria fermelor de familie, care produc în special pentru autoconsum şi mai puţin pentru piaţă, beneficiile sunt dintre cele mai diverse pentru ţară.
Aş spune că, în primul rând, forţa de muncă din familie este ocupată cu lucrul pământului sau creşterea animalelor şi obţinerea de produse tradiţionale. Acestea din urmă, într-o mai mică măsură, ajung şi la piaţă. Dacă avem în vedere faptul că sunt câteva milioane numai în ţara noastră, atunci importanţa lor pentru stabilitatea vieţii economice şi sociale este deosebită.
Dacă rolul acestora a fost bine determinat, în ceea ce priveşte viitorul fermelor de semi-subzistenţă depinde atât de cel al Politicii Agricole Comune( PAC), cât, mai ales, de limitele pe care şi le stabileşte fiecare ţară membră, de ţintele acestora.
Pe de o parte susţinerea de până acum, prin măsura 141 din PNDR, de doar 1500 de euro, pe o perioadă de 5 ani, s-a dovedit insuficientă pentru dezvoltarea acestora şi trecerea lor către categoria de ferme mici. Cel mult, aceşti bani au acoperit şi vor acoperi doar nevoile zilnice ale fermei de semi-subzistenţă. Cu alte cuvinte, cum se zice pe la noi, traiul de azi pe mâine al fermierului.
Doar o susţinere mai mare din partea UE, fără măsuri concrete din partea ţărilor cu număr mare de astfel de ferme, acestea nu vor avea viitor. Este valabil şi pentru România sau mai ales pentru România, unde, în afara plăţilor europene, pentru aceştia nu s-a făcut nimic. Şi aici este vorba despre accesul la piaţă, chiar şi la cea locală, care, în acest moment, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.
Accesul la alte fonduri europene, ca să nu zic la bănci. Ce bancă, din România, ar acorda unei astfel de ferme un împrumut cât de mic? Deşi, aceeaşi bancă, în altă ţară a UE, altfel tratează creditul pentru fermele de semi-subzistenţă, ca să nu zic pentru agricultură în general. Numai în România fermierii sunt trataţi altfel. Suntem în UE şi nu prea suntem. Depinde de ce parte a baricadei te afli.
Oricum, revenind, fără o implicare mai mare a guvernului în sprijinirea chiar a asocierii acestui tip de ferme, în realizarea de investiţii în utilaje, depozite pentru produse, accesul la pieţe, creditare, vom rămâne doar cu frumuseţea biodiversităţii create de aceştia, de beneficiul pentru mediu, cu păstrarea tradiţiilor culturale. Sună bine, dar nu-i suficient. Nivelul de trai al acestei populaţii, în atari condiţii, nu va creşte niciodată. Şi nu cred că acesta-i viitorul pe care şi-l doreşte UE. Sau, cel puţin, aşa l-am perceput.
La data de 10 noiembrie, cea de a xv-a ediţie a expoziţiei internaţionale în domeniul produselor şi echipamentelor dedicate agriculturii şi zootehniei a INDAGRA FARM și-a deschis porţile, reunind 400 de firme, din 19 de ţări - duminică, 14 noiembrie, fiind ziua de închidere. Printre ţările prezente se vor număra Austria, Belgia, Bulgaria, China, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Ungaria, pe o suprafaţă totală de expunere de 19.500 mp, din care 11.500 mp în interior. Gradul de internaţionalizare a acestei manifestări este de 40%.
La această ediţie, Franţa are o participare de grup prin intermediul UBIFRANCE, a Spaniei, prin ARAGON EXTERIOR şi a Austriei, organizată de Austrian Agricultural Cluster.
Expozanții au pregătit pentru vizitatori o serie de evenimente la car epot participa. Astfel vor putea afla despre diferitele programe care li se adreseaza, cum ar fi cel de la MAP, importator unic Deuze Fahr – agricultorii pot achiziționa utilaje fără a plăti pe loc nimic ci in luna septembrie a fiecarui an.
Facilităţi de afaceri
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordă, şi în acest an, o atenţie deosebită acestei manifestări, confirmând faptul că din perspectiva reformei Politicii Agricole Comune, România este interesată să realizeze parteneriate viabile cu alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea promovării intereselor comune.
Pentru a facilita contactele de afaceri, vizitarea şi identificarea domeniilor de interes, expoziţia este structurată pe cele mai reprezentative domenii:
» maşini şi utilaje agricole;
» seminţe şi îngrăşăminte;
» tehnologii de creştere a animalelor;
» tehnologii de creştere a păsărilor;
» tehnologii de creştere a porcilor;
» flori şi grădinărit.
Ca în fiecare an, zootehnia va fi reprezentată în mod cuprinzător la INDAGRA FARM, fiind prezentate taurine, ovine şi caprine, cabaline şi păsări de rasă. Zilnic vor avea loc demonstraţii hipice în spaţii special amenajate, iar sâmbătă, 13 noiembrie 2010, va fi organizată cea de a 4-a ediţie a Concursului naţional de taurine, ovine şi caprine.
Pe toată perioada manifestării vor putea fi degustate produse tradiţionale româneşti realizate de cei 30 de producători din Ardeal, Banat, Moldova şi Maramureş, precum şi vinuri româneşti de la cele mai renumite podgorii, în spaţiile special amenajate pe aleea principală a Complexului. Sunteţi invitaţi la tradiţiile, obiceiurile şi bunătăţile din Bucovina într-un spectacol inedit, pe o suprafaţă de peste 1000 mp. Cei care doresc să savureze produsele ecologice, le vor putea găsi în cele cinci zile de expoziţie în pavilionul dedicat producătorilor bio.
Privire în trecut
Cu ocazia manifestării INDAGRA FARM, Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia va pune vizitatorii în faţa tradiţiei şi evoluţiei agriculturii. Sub sloganul „Veşnicia s-a născut la sat”, vom descoperi maşinile şi utilajele de epocă: maşini producătoare de forţă, treierat şi vânturat (locomobil, batoză, vânturătoare). Vom putea admira expoziţia şi demonstraţii practice – „Cununi de Seceriş”, împletituri tradiţionale din spice de grâu şi expoziţia ”Povestea ţestului” însoţită de demonstraţii practice de coacere a pâinii la ţest, vedetele participării Muzeului Naţional al Agriculturii.
Organizatorii INDAGRA spun că expoziția se bucură atât de aprecierea specialiştilor, cât şi de interesul tot mai crescut al fermierilor, numărul vizitatorilor ediţiei anterioare depăşind 15.000.
Vizitarea standurilor se poate face între orele 10.00-18.00 şi în ultima zi, 14 noiembrie, între orele 10.00-16.00, tariful biletului de intrare fiind de 5 lei. Accesul celor din domeniul agriculturii este liber în baza invitaţiei de specialist.