Se spune că românii au memoria scurtă și își uită cu ușurință trecutul, chiar și evenimente din istoria recentă. Este o afirmație valabilă în proporție covârșitoare, însă unul dintre atuurile adevărului istoric este și acela că, măcar o fațetă a sa, oricât de ștearsă sau plină de praf, învinge timpul și guma de șters/penița tocită a „binevoitorilor”.

Recunosc, nu o dată am pășit pe holurile facultăților din USAMVB-TM, inclusiv pe ale celei de Agricultură, însă nu am avut timp să „miros” istoria, să întreb cine a pus umărul la construirea viitorului agriculturii din Banat. Indiferență? Lipsă de timp? Teama că articolul nu interesează pe nimeni? Toate la un loc și poate chiar mai mult.

Sunt sigur că mulți dintre cititori știu că Regele Mihai I a fost mereu apropiat de Timișoara și, pe lângă faptul că a ctitorit catedrala, a înființat două universități și Filarmonica. Dacă nu, acum este momentul să aflăm.

Vorbim de acel Decret Regal nr. 660/1944, practic actul de naştere al Universității de Vest din Timişoara, a patra universitate a ţării după cele din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Printr-un alt decret, din 1945, Majestatea Sa a înființat Facultatea de Agronomie care a stat la baza Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (USAMVBT). Doi ani mai târziu, în 15 aprilie 1947, Regele Mihai I a semnat și actul de înfiinţare a Filarmonicii de Stat.

Să revenim însă la ceea ce ne interesează. În demersul meu jurnalistic, am aflat că Facultatea de Agricultură reprezintă de peste șapte decenii o instituție de referință în spațiul național și internațional al învățământului superior agronomic. Până în anul 1989, facultatea a funcționat doar cu specializarea Agricultură, celelalte fiind înființate ulterior, ca răspuns la exigențele societății bazate pe cunoaștere.

În urma Dictatului de la Viena, Facultatea de Agricultură din Cluj s-a refugiat la Timișoara, funcționândîn cadrul Școlii Politehnice. La data de 30 iulie 1945, Regele Mihai I a promulgat Legea 617 pentru înființarea Facultății de Agronomie din Timișoara, lege considerată ca fiind „actul de naștere” al acestei instituții. Cu această ocazie, facultatea a fost dotată și cu o serie de ferme: Timișoara, Ceala-Arad, Voiteni, Teremia Mare.

Ca urmare a reformei învățământului din 1948, s-a înființat Institutul Agronomic din Timișoara, care a funcționat cu această denumire, în structuri diferite, până în anul 1990. În timp, Institutul a avut în componența sa, pe lângă Facultatea de Agronomie, și Facultatea de Medicină Veterinară, și Facultatea de Zootehnie.

Mesaj de condoleanțe transmis de rectorul USAMVBT „Regele Mihai I al României”, prof. dr. ing. Cosmin Alin Popescu

Documentarea jurnalistică m-a îndrumat, de asemenea, și pe prima pagină a site-ului USAMVBT, acolo unde rectorul universității, prof. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, vorbește de personalitatea marcantă a monarhului român și deplânge moartea sa, transmițând totodată familiei îndoliate condoleanțele întregii comunități universitare românești.

„Comunitatea noastră este îndoliată și profund marcată de trecerea la cele veșnice a celui care, în anul 1945, a devenit ctitorul Facultății de Agronomie din Timișoara: Majestatea Sa Regele Mihai I al României. Prin personalitatea sa marcantă, prin activitățile de promovare a spiritului național și de păstrare a valorilor societății românești, Majestatea Sa va rămâne veșnic în gândurile, inimile și spiritul tuturor celor care l-au cunoscut și care astăzi îi sunt recunoscători.

Trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Mihai I al României a înlăcrimat întreaga noastră comunitate academică, în numele căreia transmit Casei Regale a României cele mai sincere mesaje de condoleanțe și de susținere, în aceste momente cu o încărcătură emoțională inegalabilă.

Odihnească-se în pace cel al cărui nume va fi purtat de universitatea noastră pentru totdeauna: Regele Mihai I al României!”, este mesajul emoționant al prof. dr. ing. Cosmin Alin Popescu.

Regele-grădinar

O carte de istorie ar putea fi scrisă de pe urma vieții tumultuoase a Majestății Sale, Mihai I, Rege al României. Că pe lângă aviație și alte domenii, Mihai I a iubit și sectorul agrozootehnic, se vede poate mai mult decât niciodată în exil. Interesant este cât de devotat a fost familiei sale Mihai I și cât de multă tărie de caracter a trebuit să aibă acest om de a trece de la cârmuirea unei țări la munca în fermă.

Pentru a ajunge însă la acest reper din viața sa, trebuie adusă în atenție cronologia evenimentelor. Astfel, în noiembrie 1947, cu o lună înainte de abdicare, Regele Mihai a participat la Londra la nunta actualei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe prinţesa Ana de Bourbon-Parma. Monarhul român, atunci în vârstă de 26 de ani, îmbrăcat în uniforma aviaţiei române, a fost salutat milităreşte de către fiica de 24 de ani a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei.

La numai o săptămână de la prima lor întâlnire, Regele Mihai i-a cerut mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma la Lausanne, în Elveţia. În ciuda abdicării şi a exilului, cei doi se căsătoresc pe 10 iunie 1948 la Atena, pentru că nicio ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Ana de Bourbon era de religie romano-catolică, iar Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul regelui de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai I.

Și am vrut să vorbesc și de Regina Ana pentru că dimensiunea trecerii de la o viață de monarh la una de... fermier este greu cuantificabilă pentru oameni obișnuiți ca noi, susținerea necondiționată venită însă din partea partenerei de viață a Regelui Mihai I fiind definitorie pentru ceea ce avea să urmeze.

După abdicarea din 30 decembrie 1947, Regele Mihai I şi-a continuat viaţa în exil ca oricare alt om, fiind nevoit să-şi câştige existenţa ca fermier, pilot, antreprenor la o companie de electronică sau broker la Bursa de pe Wall Street.

Până la sfârşitul anului 1948, cei doi au locuit la Vila Sparta lângă Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena, iar din 1949, la Lausanne, unde se naşte prima fiică, principesa Margareta. Tot la Lausanne, se nasc principesele Elena şi Irina. În 1950, familia se stabileşte în Marea Britanie, unde va locui timp de şase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire, şi apoi la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire, pe o proprietate a Lordului Brocket.

De aici devine însă totul interesant (pentru noi, cel puțin). Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele și Regina au înfiinţat o fermă de găini şi gâşte şi au construit un mic atelier de tâmplărie. Au muncit în grădină, au dat de mâncare păsărilor, iar produsele obţinute în gospodăria ţărănească, ouă, carne şi legume, le vindeau pentru a-şi câştiga existenţa.

Într-un interviu acordat British Pathe în anul 1953, Regele și Regina vorbeau cu un optimism uimitor despre mica lor fermă: „Fac tot ce pot. Am grijă de copii și de găini, lucruri de genul acesta”, spunea, zâmbind, Ana de România, în engleză, cu accentul ei franțuzesc.

Rege la șase ani, tată, familist, fermier cu demnitate în exil.

Restul este de prisos. Nu mi-am dorit o poveste lacrimogenă, ci o pildă. Poate și de aceea, n-am abuzat de epitete și de fraze colorate.

Drum bun, Majestate!

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017