Intrarea pomilor în starea de repaus fiziologic profund cu un stoc redus de substanțe de rezervă, cauzat de seceta pedologică prelungită din toamnă, a diminuat rezistența pomilor la gerurile din iarnă, la oscilațiile mari de temperatură (decălirea prin temperaturi ridicate - maxime >15ºC, urmată de apariția bruscă a unor valori minime sub -20ºC) și la înghețurile târzii din primăvară, au anunțat, joi, 21 februarie 2019, specialiștii ASAS în periodicul lor.

Cu privire la aspectul fenologic, speciile pomicole măr, păr, prun, cireș și vișin se află în repausul facultativ.

La capitolul pornire în vegetație, s-a constatat începutul umflării mugurilor de rod la cais, la soiul de migdal Sandi și la soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, precum și la speciile de arbuști fructiferi agriș, trandafir de dulceață, coacăz roșu și afin.

Totodată, a fost observat debutul dezmuguririi la speciile lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), soc (Sambucus nigra L.), corn (Cornus mas), scorușul negru (Aronia melanocarpa) și murul cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. De asemenea, la alun se desfășoară fenofaza de înflorire.

Are loc, în continuare, acumularea „orelor de frig” - temperaturile orare cuprinse între 0 și 7 grade Celsius având efect maxim. În zona Subcarpaților sudici și a Podișului Getic, s-au acumulat de la 1 noiembrie până în prezent aproximativ 1.250 ore de frig între 0 și 7 grade Celsius și 960 de ore după modelul UTAH (0-10 grade Celsius).

Iată și temperaturile înregistrate în zonele pomicole (minimele zilei, obținute în adăpostul meteorologic la doi metri de la nivelul solului, față de maximele zilei anterioare): Pitești -0,2 grade Celsius față de 16,9 grade Celsius; SCDP Băneasa -1,0 grade Celsius față de 15,2 grade Celsius; Bistrița -1,8 grade Celsius față de 8,0 grade Celsius; SCDP Constanța 4,4 grade Celsius față de 16,0 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,3 grade Celsius față de 17,2 grade Celsius; SCDP Geoagiu -3,8 grade Celsius față de 13,2 grade Celsius; SCDP Iași -0,3 grade Celsius față de 10,5 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -2,5 grade Celsius față de 17,9 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești -2,8 grade Celsius față de 16,8 grade Celsius.

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Ca urmare a apariției bruște și a manifestării în forță a fenomenelor meteo din ultima perioadă (temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României), s-au înregistrat pierderi în sectorul pomi-viticol chiar și de 100% (la nuc, în zona colinară), iar în podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol (-1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70–90%, se precizează într-un comunicat de presă al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

În plus, potrivit Agerpres, în perioada următoare este necesară determinarea pagubelor înregistrate, cât şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.

„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade Celsius, până la -6 grade Celsius), în perioada 20 - 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de staţiile meteorologice ale staţiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie şi prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 - 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din staţiile meteorologice ale unităţilor de C-D amplasate în livadă”, spun specialiștii ASAS, toate acestea în contextul în care speciile pomicole seminţoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) şi arbuştii fructiferi (căpşun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Mai mult, speciile pomicole sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârşitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcţie de soi şi zona climatică.

În cazul prunului, au adăugat cei de la ASAS, plantațiile aparținând Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, cele de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, de la SCDP Tg. Jiu și de la SCDP Voineşti au înregistrat pierderi de până la 95%. Și asta, în timp ce în zonele Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley şi Anna Spath.

La cireş au fost puternic afectate plantații în aceleaşi zone ca şi prunul, soiuri ca Regina, Kordia, în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat într-o pondere de 35%.

La piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată.

Nucul a fost afectat însă 100% în zona colinară.

Cu privire la plantațiile de măr, în acest caz au fost înregistrate pagube în special în zonele Piteşti, Voineşti, Tg. Jiu, prin afectarea florilor în proporţie de la 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared.

Cultura de căpşun a fost afectată 90% în zona colinară.

Ca soluții de management al situației, cercetătorii ASAS propun determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale. Totodată, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantaţiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menţinerea unui frunziş normal, care să susţină diferenţierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte şi aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzişului).

Instituţia susţine că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi de pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifere.

„Pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei”

Mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol ( -1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, fapt care a condus la pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei. În cazul de față, refacerea butucilor este posibilă numai din mugurii dorminzi.

În zona centrală (Odobeşti), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la şes şi la plantaţiile tinere cu forme de conducere semiînaltă şi înaltă.

În partea de sud ;i de sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4 grade Celsius au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 - 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20% și 80%, în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturi de -1,2 grade Celsius au afectat parţial producţia (15-50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi pe platouri.

De asemenea, pe şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi, unde au îngheţat lăstarii porniţi în proporție de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ două-trei săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-o pierdere de 15%.

O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15% și 100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală”, se precizează în comunicatul dat publicității de Agerpres.

Ca urmare, ASAS recomandă refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

De asemenea, instituţia propune refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi de intensitatea acestora, este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei, fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3 - 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parţială a producţiei.

În plus, agronomii ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

În condițiile în care ninsoarea este ca la ea acasă în Bacău, atât loc de baștină, dar și loc de muncă pentru președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, iar în Călărași, unde s-a născut și unde lucrează pâmântul șeful Pro Agro, Emil Dumitru, vremea este deosebit de rece pentru această perioadă, în toate regiunile țării se va produce brumă în cursul nopții de joi spre vineri, îndeosebi în regiunile vestice, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă în cea mai mare parte a țării, este de înțeles îngrijorarea manifestată de cei doi cu privire la culturile pomicole și viticole, dar și la cele de rapiță, porumb, grâu și floarea-soarelui.

Potrivit președintelui Pro Agro, Emil Dumitru, Moldova este afectată în primul rând de temperaturile foarte scăzute, dar și partea de vest, în special Clujul. El spune că, pentru moment, încă nu poate face o evaluare a potențialelor pagube, pentru că iarna și zăpada „sunt în plină desfășurare”.

„Este clar că pentru pomi și viță-de-vie vom avea pierderi însemnate de recoltă. Culturile au plecat în vegetație, au pornit mugurii, pomii erau înfloriți; este clar că aici vom avea pierderi plecând de la 100%, până la 50 la sută”, a mărturisit cu îngrijorare în glas șeful Pro Agro, pentru Revista Fermierului.

Și Laurențiu Baciu spune despre culturile pomiviticole și de câmp că sunt în pericol. El este de părere că dacă temperaturile nu vor coborî în orele următoare (puțin probabil să nu se întâmple așa), în afară de unele specii de pomi și de rapița înflorită, restul culturilor nu ar fi afectate prea mult de acest val de vreme rece și de precipitații. În caz contrar, „dezastrul este la el acasă”!

„Deocamdată, ninge (n.r. - în ferma sa din Bacău); este un grad Celsius afară. Să vedem ce se întâmplă la noapte și mâine. Pomii erau toți în floare, (...) mai toate speciile. A răsărit lucerna, a răsărit floarea-soarelui, rapița este în floare; cum e mai prost. Depinde de acum ce se va întâmpla cu vremea. Dacă temperatura nu coboară sub zero grade, în afară de unele specii la pomi sau chiar la rapiță, care este înflorită, restul nu ar fi afectat. Pentru orele următoare se anunță temperaturi cu minus. În acest caz, dezastrul este la el acasă”, a afirmat, la rândul său, Laurențiu Baciu.

Conform aprecierilor lui Emil Dumitru, speciile care ar putea fi afectate în cea mai mare măsură de acest val de frig și precipitații sunt caisul, cireșul, prunul, specii pomicole care, în momentul de față, au trecut chiar și prin înflorire și au format fructul.

„La minus patru grade există deja probabilitatea de a avorta toate fructele pe care un pom le-a legat și orice ar mai face un pomicultor - ar da foc sau eu știu ce ar mai putea face - nu l-ar avantaja cu nimic, pentru că vin precipitații de sus. Este nu numai frig, ci și zăpadă, iar lucrurile în mod clar nu pot fi controlate de nimeni”, a adăugat președintele Federației Pro Agro.

În opinia sa, în această perioadă critică din punct de vedere agrometeorologic, rapița se află în plină perioadă de înflorire și există riscul de a avorta primul etaj floral, dacă vor apărea temperaturi de minus 2, minus 3 grade Celsius.

„Chiar și rapița, care este în buton în momentul de față și nu și-a deschis florile, poate fi afectată. Ea este foarte sensibilă în momentul de față la orice fel de oscilații de temperatură”, a punctat oficialul Pro Agro.

În plus, Emil Dumitru nu se teme să afirme că fermierii români vor avea cu siguranță pierderi de producție în urma acestor fenomene meteo nedorite.

În ceea ce privește cultura grâului, potrivit informațiilor pe care șeful Pro Agro le deține, în prezent, aceasta prezintă un al doilea internod, iar unele soiuri se află chiar în faza de burduf, astfel că, în momentul în care grâul își formează fructul, va suferi un șoc termic foarte mare. Zona Moldovei, încă o dată, este cea care are de suferit.

„Zona Moldovei este cel mai puternic afectată de vremea aceasta destul de rea. Din punctul de vedere al pierderii de producție, nu din cel al pierderii de cultură, (...) (pentru că există stresul termic destul de important, coroborat și cu precipitații), să ne gândim la o solă de grâu cu tehnologia la zi. În cazul în care aceasta are o densitate de 700 de plante pe metrul pătrat, cu o înălțime de 20 de centimetri, a căzut pe sola în cauză 10-15 cm de zăpadă, tot acel grâu este culcat și aproape nu mai este în faza în care să se poată ridica, pentru că este deja în burduf și începe împăierea. E clar că avem o problemă”, a declarat Emil Dumitru.

Nu în ultimul rând, el a ținut să vorbească despre faptul că producătorii agricoli români încă plătesc pentru faptul că țara noastră nu are încă funcțional un mecanism de compensare a pierderilor de venit. În opinia sa, banii prevăzuți PNDR ar fi soluția.

„Trebuie să discutăm foarte serios - dincolo de ajutorul de minimis care este unul temporar, fără notificare la Comisia Europeană, de maximum 15.000 de euro pe beneficiar, pe trei ani - dacă nu cumva trebuie regândit ceva pe un alt sistem. Dacă Fondul Mutual a fost un eșec răsunător, cauzat de proastele intenții ale celor care l-au manageriat, dar, pe de altă parte, și cu complicitatea celor care au fost la momentul acela la Ministerul Agriculturii, ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism prin care, sigur, putem să despăgubim, să avem în bugetul național de dezvoltare rurală 220 de milioane de euro pentru despăgubiri în caz de pierderi de venit. Însă noi stăm cu banii prevăzuți în PNDR și nu am reușit să creăm un mecanism viabil prin care, în astfel de condiții, să-i despăgubim pe fermieri”, a mai spus Dumitru.

În ceea ce privește situația din ferma sa, diferită față de cea a lui Laurențiu Baciu, mari probleme nu a întâmpinat, deocamdată, în urma apariției acestui val de frig. Depinde însă de cât vor persista temperaturile negative, noaptea.

„Dis de dimineață, am plecat de la București către ferma mea, situată în comuna Chiselet, județul Călărași (n.r. - 170 ha în total, din care porumb – 50 ha, rapiță 36,20 ha, floarea-soarelui 20 ha). Avem o platformă de porumb de 21 ha cu Monsanto, a fost ultima semănată și am fost să văd dacă putem avea vreo temere față de ceea ce înseamnă lipsa de germinație la porumb din cauza temperaturilor foarte joase; să se distrugă sămânța, să «clocească». Din fericire pentru mine, făcând un sondaj, n-avem nicio problemă. Porumbul a început deja să încolțească. Rapița este înflorită toată, erau patru grade Celsius când am plecat, probabil că vom avea și noi minus un grad Celsius la noapte, dar depinde cât de mult se va întinde acel minus un grad Celsius. Pământul este cald, a acumulat temperatură, iar la noi, în sud, este un pol al căldurii, nu al frigului”, a conchis Emil Dumitru.

„Am câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt»”, Laurențiu Baciu

În contrast cu situația din ferma lui Emil Dumitru, culturile din exploatația lui Laurențiu Baciu au clar de suferit.

Așa cum și fotografiile o arată, situația este „albă” de-a dreptul. Putem spune că, în Bacău, este „iarnă în Prier”, situație întâlnită de șeful LAPAR doar în 1996, dar nu la același nivel cu aceasta din prezent.

Baciu se plânge că are câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt», atunci când vine vorba de investiții. El se teme de faptul că s-ar putea confrunta cu situația în care culturi sau specii ar putea dispărea în totalitate, unde pierderile sunt de 100%. Baciu continuă și spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi în zilele și, mai ales, în nopțile următoare. În acest context, șeful LAPAR nu speră la mai mult de două treimi din producția de grâu a anului trecut, în condițiile date, mai ales că nici startul însămânțărilor nu a fost unul bun. Nici speranța unei producții bune la rapiță, pe care mulți fermieri români au mizat, nu mai poate fi luată în calcul.

El se teme că de vineri, 21 aprilie 2017, va începe să numere pierderile.

„Până când am văzut că ninge, chiar am sperat că nu o să se întâmple. Îmi doream de data aceasta ca angajații ANM să mintă, dar n-a fost așa, din păcate. (...) Nu pot crede că și la noapte va fi aceeași temperatură. În situația asta ne putem aștepta, începând de mâine, la a număra pierderile. Azi este prematur. (...)

Ținând cont că vine vara și că sunt șanse de a avea deficit de apă în sol, la toamnă, plus condițiile actuale, nu ne vom mai putea lăuda cu producțiile din ultimii ani. N-aș vrea să mă întorc puțin în urmă și să spun că însuși începutul a fost mult mai anevoios decât cel de anul trecut. Perioada de însămânțări a fost secetoasă pe unele zone, în timp ce pe altele a fost exces de umiditate. În unele părți, temperaturile au fost foarte scăzute; un lucru care nu face bine plantei - variația de temperatură de la o zi la alta. Azi erau 20 de grade Celsius, iar mâine șapte grade Celsius. Vă dați seama ce stres pe plantă? Și nouă, ca oameni, ne este greu, chiar dacă noi avem posibilitatea, mișcându-ne, să ne-o reglăm imediat. Plantele sunt neputincioase în fața naturii.

Chiar dacă la mine în fermă am făcut tehnologie destul de completă, mă refer la cultura grâului, nu mă aștept să mai am producțiile de anul trecut. Spre exemplu, la finele anului agricol 2015-2016, producția de grâu la mine în fermă a fost în medie de 7.000 de kilograme. Anul acesta, la mai mult de două treimi din totalul anului trecut nu mai sper. Depinde și de cum mai evoluează vremea. Mă așteptam la o producție bună, anul acesta, la rapiță. Nu mai am curajul să fac nicio previziune privind producția. Situația aceasta m-a prins într-o situație dificilă, cu 120 ha de lucernă abia răsărită, în fază de cotiledon. Ce se va întâmpla? Dumnezeu cu mila. În aceeași situație se află și cele 100 ha de floarea-soarelui răsărită deja. Nu știu ce se va întâmpla cu ea. Știu însă că atunci când se află în faza de cotiledon, rezistă până la minus două grade Celsius. Ea rezistă până la -6, -7 grade Celsius, dar în situația în care era în două frunze adevărate. Nu este așa. Cultura se află în faza de cotiledon și, atunci, orice temperatură peste minus 2-2,5 grade Celsius îmi distruge cultura.

În zona noastră, ninge din seara de 19 aprilie 2017, ora 19:00, încontinuu. Vizibilitatea este la maximum 100 de metri și ninge încontinuu. În zonele de nord și în cele submontane (jumătate din Neamț, jumătate din Bacău, chiar jumătate din Vrancea), zăpada este undeva la 25-30 cm, până acum. Ninge încontinuu însă. Mâine, s-ar putea să ne trezim cu zăpada de un metru. A mai fost ceva similar în 1996. Într-un an, pe 23 aprilie, duminică, dar practic totul s-a petrecut într-o zi. A nins, n-a înghețat și a doua zi - soare de dimineață. Or, acum, din ce văd, anunță meteorologii, ar mai ține încă două zile cu ninsoare și ploi, iar temperaturile s-ar duce cu minus până pe luni, ceea ce este foarte mult”, a afirmat șeful LAPAR.

În încheiere, el a spus că nu crede că deocamdată se pune problema „întoarcerii” rapiței pe tarla, în Moldova. Pentru sudul țării însă, este greu de anticipat. Baciu spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi acolo.

„Rapița, la temperaturi chiar cu plus, dacă sunt foarte joase, sterilizează florile. Mai ales că rapița era în plină înflorire, în plină fructificare”, a concluzionat fermierul băcăuan.

Petre Daea: „Este prematur să facem estimări pe producţii”

Într-o declarație pentru Agerpres, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este prematur să se facă estimări în ceea ce priveşte pagubele produse culturilor agricole din cauza temperaturilor scăzute şi a vremii nefavorabile din ultimele zile, cu toate că ploile care au cuprins toată ţara în această perioadă sunt benefice pentru sol şi plante.

„Urmărim cu îngrijorare şi preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată ţara pentru că solul şi plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluţia şi pe urmă vom face determinări în câmp şi vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producţii. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se văd gradul de afectare şi efectul la nivelul ţării. Din păcate, agricultorii ţării româneşti întotdeauna lucrează sub zodia riscurilor", a declarat, joi, șeful MADR, Petre Daea.

ANM: Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile

Potrivit prognozei agrometeorologice ANM, valabilă pentru perioada 21-27 aprilie 2017, temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5 și 15 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 până la 13 grade Celsius.

„Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4 și 15 grade Celsius, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului”, se arată în prognoza agrometeo ANM.

Ca urmare, mai spun specialiștii ANM, în zilele cele mai reci, din cauza temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomiviticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof), procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.

„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.

În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.

Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.

Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice  prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.

„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).

Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.

Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.