Copiii frumoși se nasc greu, zice o vorbă din popor. Adevărat sau nu în cadrul maternității, metafora este realitate în societatea noastră unde proiectele bune apar cu mare greutate. Și totuși...

...am hotărât să ne mai opintim încă o dată pentru urnirea bolovanului branduirii României ca țară viticolă, cu accente pe toate zonele de producere a vinurilor de calitate.

Fără să fi iertat vreodată gafele, inconsistența și incoerența politicului, am fost – deopotrivă – de acord să recunosc meritele „Administrației” acolo unde se fac simțite.

Chiar dacă sub forma conceptualizării unui proiect, hotărârea Consiliului Județean Prahova îmi dă speranțe. Ca atare, subscriu eforturilor colective ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Vinului și UAT-urilor din componență și ale Instituțiilor Statului de a genera bunăstare prin exploatarea inteligentă a resursei numită VIN. Așadar, cuplăm experiența, expertiza, avangardismul, care compun VINARIUM, și trecem la luptă.

Până când vom termina arhitectura unui chestionar dedicat, unul care să inventarieze nevoi / așteptări, idei bune cu circulație, idei bune abandonate și măsurarea propriilor noastre idei, atașez gândurile grupului de lucru.

Forma suplă, schematică, nu este decât vârful aisbergului, dar, evident, v-am fi recunoscători pentru eventualele ajustări, modificări, îmbunătățiri.

1. BRANDING ȘI IDENTITATE REGIONALĂ

Obiectiv:

Crearea unei identități coerente și memorabile pentru oenoturismul din Prahova.

Acțiuni:

Slogan regional (ex. „Prahova – Ținutul Vinului” sau „Dealu Mare: vin, cultură și distracție”).

Logo oficial pentru rutele vinului – folosit pe panouri, materiale de promovare, vinuri locale etc.

Hartă turistică a cramelor și atracțiilor conexe – tipărită și în format digital.

2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SEMNALIZARE TURISTICĂ

Obiectiv:

Facilitarea accesului și orientării turiștilor spre crame și atracții adiacente.

Acțiuni:

Indicatori rutieri personalizați spre crame, spații de degustare, muzee ale vinului.

Totemuri moderne de orientare în localități-cheie (Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani etc.).

Colaborare cu CNAIR pentru semnalizare pe DN1, DN1B și A3 („Ținutul Vinului – ieșire Urlați” etc.) și A7 – Autostrada Podgoriilor.

Adaptarea stațiilor CFR de pe ruta Ploiești – Buzău pentru pachete turistice de tip wine train.

3. PACHETE TURISTICE & EXPERIENȚE LOCALE

Obiectiv:

Creșterea duratei sejurului prin experiențe tematice integrate.

Acțiuni:

Crearea unor „weekenduri tematice”:

„Vin & istorie” (cu vizită la Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească)

„Vin & natură” (cu drumeții, călărie, vizite la crame eco)

„Vin & gastronomie” (mese cu preparate locale + pairing)

Târguri sezoniere: „Toamna Vinului”, „Paștele în Dealu Mare”, „Flori și vin” (în mai).

Tururi ghidate cu microbuze sau e-bike între crame, organizate zilnic în sezon.

Introducerea unui „Wine Pass” – card care oferă acces cu reducere la degustări, cazare, evenimente sau chiar al unui pașaport generator de premii.

4. PROMOVARE MULTICANAL

Obiectiv:

Creșterea vizibilității locale, naționale și internaționale.

Acțiuni:

Platformă digitală unică (site + aplicație): „TinutulvinuluiPrahova.ro”, cu rezervări directe.

Campanie de promovare pe rețele sociale și YouTube – clipuri cu crame, experiențe, povești locale.

Colaborare cu influenceri în turism, gastronomie și vin (români + străini).

Participare cu stand propriu la târguri internaționale.

Miniserial TV sau YouTube: „Drumul Vinului din Prahova” (10 episoade x 5-10 min.), cu actori și vinificatori locali.

5. EDUCAȚIE & COMUNITATE

Obiectiv:

Implicarea localnicilor și crearea unui ecosistem durabil.

Acțiuni:

Cursuri pentru gazde (Airbnb, pensiuni) despre ospitalitate, vin, storytelling.

Proiecte cu licee și universități (agricultură, turism, arte culinare).

Festival al tinerilor viticultori și creatori locali – vin, design de etichete, muzică live.

Finanțare prin fonduri europene pentru reconversii de gospodării în pensiuni tematice viticole.

BONUS: Idei de diferențiere

Degustări cu neurofeedback (pilotat de VINARIUM) pentru turiști curioși de „ce le place cu adevărat”.

Rute pentru rulote & campinguri viticole (cu infrastructură de bază la crame).

Colțuri tematice „Instagramabile” în fiecare cramă (branduit cu „#Ținutul Vinului”).

Acțiuni suplimentare:

Integrarea conceptului „Ținutul Vinului” pe toate materialele de promovare, astfel încât să devină un brand recunoscut al regiunii Prahova.

Panouri tematice la intrările în județ și pe principalele artere, cu mesaje de bun-venit în „Ținutul Vinului”.

Semnalizare pe Autostrada A7: Panouri mari, de tip turistic (similar celor din Franța), care să indice „Autostrada Podgoriilor” și ieșirile către Dealu Mare și alte atracții oenoturistice.

Indicatoare locale în interiorul localităților, care să ghideze turiștii spre A7 – Autostrada Podgoriilor dar și evidențiind legătura între crame, zone de camping, piste de biciclete etc.

Hărți stradale mari în stațiunile montane (Sinaia, Bușteni, Azuga), dar și în Ploiești, care să includă destinațiile (până la) și rutele oenoturistice, traseele de ciclism și alte atracții, oferind o perspectivă unitară asupra întregii regiuni, nu doar a locului „unde te afli”.

Tururi ghidate care să includă și explorarea Autostrăzii Podgoriilor, cu opriri la puncte de belvedere, crame și zone de degustare.

Pachete speciale pentru rulote și campinguri viticole, promovate pe platforme internaționale de caravaning.

Campanii dedicate Autostrăzii Podgoriilor pe rețele sociale, promovând-o ca o rută turistică în sine, cu filmulețe, interviuri cu vinificatori și turiști.

Colaborări cu platforme internaționale de turism pentru a include Prahova și Autostrada Podgoriilor în traseele recomandate pentru turiștii internaționali.

Ateliere de informare pentru localnici despre beneficiile oenoturismului și despre importanța Autostrăzii Podgoriilor pentru dezvoltarea regiunii.

Programe de voluntariat pentru tinerii din zonă, implicându-i în proiectele de promovare a oenoturismului și infrastructurii turistice.

Astfel, planul devine mai amplu și mai bine ancorat în realitatea regiunii, evidențiind atât potențialul turistic al Prahovei, cât și rolul Autostrăzii Podgoriilor în conectarea și promovarea acestei regiuni viticole.

6. MUZEUL VIEI ȘI VINULUI – „CITÉ DU VIN” DE PRAHOVA

Pentru a aduce un plus de valoare și a consolida identitatea regiunii, propunem crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un adevărat „Cité du Vin” al Prahovei. Acesta va fi un spațiu de edutainment, care să îmbine informația despre tradiția viticolă cu tehnologiile moderne, oferind vizitatorilor o experiență imersivă și interactivă.

Concept:

Expoziții interactive 3D și holograme, care să prezinte istoria vinului în regiune, procesul de vinificație și specificul fiecărei crame.

Zone de degustare virtuală, unde vizitatorii pot experimenta diferite arome și alege vinul preferat prin intermediul tehnologiei.

Ateliere de upgrade profesional, dedicate atât pasionaților, cât și profesioniștilor din domeniu, contribuind la creșterea cunoștințelor și abilităților acestora.

Evenimente tematice și lansări de vinuri, care să transforme muzeul într-un punct de referință pentru întreaga comunitate viticolă și pentru turiști.

Spații winebar.

Beneficii:

Creșterea brandului regional: un astfel de muzeu va contribui la consolidarea imaginii Prahovei ca destinație oenoturistică de top, atrăgând turiști din țară și din străinătate.

Valoare adăugată: vinurile din Prahova, dar și celelalte produse vor beneficia de o notorietate crescută, ceea ce va aduce beneficii întregii economii locale.

Astfel, integrarea unui muzeu modern al viei și vinului va reprezenta un punct de atracție central în „Ținutul Vinului”, susținând dezvoltarea turismului și a brandului regional.

Prahova își propune să devină destinația principală a oenoturismului din România, printr-un plan complex și inovator, ce aduce în prim-plan conceptele de „Ținutul Vinului” și „Autostrada Podgoriilor” (A7). Iată cum se va transforma această regiune într-un adevărat paradis pentru iubitorii de vin:

Prahova va fi cunoscută drept „Ținutul Vinului”, cu un logo distinct și un slogan memorabil. Fiecare cramă, fiecare pachet turistic va reflecta această identitate, creând o experiență unitară și coerentă.

Autostrada A7 va deveni la nivelul mentalului colectiv „Autostrada Podgoriilor”, cu panouri turistice speciale care vor ghida turiștii spre Dealu Mare, crame, campinguri și alte atracții. În localitățile din Prahova, totemuri moderne vor indica distanțele și direcțiile către crame, piste de biciclete și alte puncte de interes.

Vizitatorii se vor bucura de tururi tematice – de la „Vin & istorie” la „Vin & gastronomie” – și de pachete dedicate rulotelor, toate, menite să prelungească șederea și să creeze amintiri de neuitat.

O platformă digitală dedicată va centraliza toate informațiile și va facilita rezervările. Campaniile pe rețele sociale, colaborările cu influenceri și participarea la târguri internaționale vor aduce Prahova în atenția întregii lumi.

Educație și comunitate

Localnicii vor fi implicați activ prin cursuri de ospitalitate, iar tinerii vor putea participa la programe de voluntariat și evenimente dedicate, contribuind la creșterea brandului regional.

Muzeul Viei și Vinului – „Cité du Vin” de Prahova

Un proiect de viitor ambițios este crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un spațiu de edutainment care va aduce împreună istoria, tradiția, tehnologiile avansate și buna-dispoziție.

Prin acest plan, Prahova își propune să devină nu doar o destinație turistică, ci și un simbol al excelenței economiei sustenabile, un loc în care ruralul și urbanul se întâlnesc armonios.

Ziua Internațională a Viei și Vinului va fi valorificată în mod plenar, racordată direct la mărimea și importanța zonei viticole prahovene.

Ca notă particulară – heraldica județului include și un strugure!

Sperăm ca, odată cu primii pași făcuți în implementare, noua realitate prahoveană să devină exemplu de bune practici și pentru celelalte județe, mai ales pentru cele de pe A7 – Autostrada Podgoriilor.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025

Abonamente, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că va sărbători pe 10 octombrie 2024 „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” prin organizarea de târguri și evenimente la nivel național. Prin urmare, în toată țara vor avea loc programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Ajunsă la a opta ediție, „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” va fi celebrată și în curtea MADR, cu sprijinul Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, în perioada 10 – 12 octombrie 2024, între orele 09:00 - 19:00, printr-o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare.

În premieră, la târgul dedicat produselor autohtone, de la Ministerul Agriculturii, va fi un stand în cadrul căruia reprezentanți ai Facultății de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere din cadrul USAMV București vor prezenta produse inovative de cofetărie și patiserie obținute de doctoranzii și studenții facultății și vor oferi materiale informative privind promovarea ofertei educaționale.

De asemenea, vizitatorii sunt așteptați cu o gamă variată de produse înregistrate pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene, produse atestate tradițional, produse care au dobândit dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan”, produse cu denumire protejată, precum Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru produse agroalimentare și Indicații Geografice pentru băuturi spirtoase (IG), produse certificate ecologic, preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, miere, dulcețuri.

De la târgul din curtea MADR vor putea fi cumpărate sortimente variate de dulcețuri, gemuri, sucuri și siropuri și legume proaspete de sezon varză albă și roșie, cartofi, usturoi, roșii, castraveți, ceapă albă și roșie, cartofi, vinete, ridichi negre, dovleci, conopidă, fructe precum: struguri bio, mere, pere, prune vor putea fi procurate de la producători din județele Dâmbovița, Buzău sau Olt. Mustul, băutura specifică toamnei, nu va lipsi de la târg, alături de mere, prune, prune afumate, miez de nucă, aduse de producători din județele Constanța și Vrancea.

Din județele Argeș și Sibiu vor fi expuse spre comercializare produse care au dobândit protecție europeană și reprezintă cartea de vizită a României în materie de gastronomie și păstrarea tradițiilor și valorilor europene: Magiunul de prune Topoloveni (AG)- IGP din anul 2011, un preparat renumit și apreciat, fără adaos de zahăr, E-uri, conservanți sau aditivi, dar și binecunoscuta Telemea de Sibiu (SB) – IGP din anul 2019, o brânză semitare din lapte de oaie.

Agricultura ecologică este reprezentată la târg de producători din județul Argeș și Sibiu, care vor aduce diverse sortimente de miere: miere de salcâm, polifloră, tei, faguri, amestec de miere cu cătină și propolis cu cătină.

Iubitorii de pește vor putea alege dintr-o gamă largă de produse din păstrăv de la Păstrăvăria Bușteni, înregistrate ca produse montane, precum: Păstrăv Zamorean, Păstrăv zamorean Morcovit, păstrăv jăruit, Păstrăv Prăvălit și Proțăpit, Păstrăv în zamă de roșii, Tocană de păstrăv cu legume, Tocană de păstrăv jăruit cu legume, Păstrăv murărit pe zamora, Păstrăv în osâză de legume, Pate de ficat de păstrăv zamorean, Fluștuc de păstrăv-Curcubeu. La acest eveniment va putea fi degustată în premieră plăcinta umplută cu carne de pește.

Din județul Vâlcea vor fi disponibile produse tradiționale atestate din categoria băuturilor spirtoase: „Țuică Tăria lui Cătălin” și „Rachiu din fructe Tăria lui Cătălin”, dar și băutura spirtoasă „Țuică de prune Sordony de Horezu”, care urmează etapele înregistrării ca Indicație Geografică.

La târg vor fi prezente produse tradiționale din județul Mureș precum: Pita de casă cu cartofi - produs natural de la Boianu, Chec de casă de la Boianu, Colac cu nucă de la Boianu, dar și produsele tradiționale din carne și preparate lactate din comuna Fundata, județul Brașov.

Consumatorii vor putea alege dintr-o gamă largă de preparate din categoria zonei montane: brânzeturi maturate, diverse sortimente de miere și alte produse ale stupului.

Totodată, la acest eveniment de toamnă vor putea fi găsite dulciuri precum cozonac, varietăți de turtă dulce și ciocolată de casă, alături de vinuri albe, roz sau roșii.

Oaspeții târgului se vor bucura de florile de sezon aduse de membrii Asociației Producătorilor de Flori Muntenia care vor încânta privirile tuturor celor care vor trece pragul târgului organizat cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

„Mă bucur să constat că produsele românești sunt din ce în ce mai căutate, că românii conștientizează faptul că produsele românești create de mâinile harnice și pricepute ale fermierilor sunt cele mai bune, gustoase și sănătoase, iar cumpărând românește putem răsplăti și promova producătorii autohtoni și dezvolta agricultura românească”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI:  „Ca altădată”, pe urmele produselor tradiționale românești

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

Tradiția culinară, parte a industriei alimentare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, se va desfășura în acest an pe 16 februarie, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București. Termenul limită de înscriere în concurs este 3 februarie 2023, iar data până la care se primesc probele este 10 februarie a.c.

Concursul național dedicat vinurilor ambalate la Bag-in-Box, ajuns la a șaptea ediție, are două două jurii. Unul care va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii), juriu format din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin. Al doilea juriu, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii).

Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star,  va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

Întrebat despre scopul unui astfel de concurs, Cătălin Costiniuc a explicat: „Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”.

De reținut că, sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați link-ul: https://azocstar-bag-in-box.ro/concurs-national-vin-bag-in-box-editia-a-vii-a-2023/

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 22 – 24 noiembrie 2022, la Tel Aviv se desfășoară a 38-a ediție a târgului internațional pentru alimente și băuturi ISRAFOOD. În Israel, la marea expoziție de produse alimentare va fi prezentă, pentru prima dată, și țara noastră prin Asociația BIO România, care va expune în Pavilionul 1, standul 214. Astfel, produsele bio românești au parte de promovare la nivel internațional.

„La ISRAFOOD prezentăm, în cadrul programului „Organic Fruit Juices”, suc bio de mere, de struguri roșii, sucuri de cătină, de afine, de coacăze, de aronia, precum și diverse combinații ale acestora. Toate aceste sucuri de fructe bio, de o calitate deosebită, care conservă gustul și savoarea fructelor din pădurile României, se încadrează în cerințele specifice KOSHER și pot fi cu ușurință certificate pentru potențiali clienți din Israel”, precizează Marian Cioceanu, președintele Asociației BIO România, care adaugă că Israelul este o piață din ce în ce mai importantă pentru producția și consumul de alimente bio. „Specificul vânzării alimentelor bio românești pe această piață o constituie certificarea KOSHER. Asociația Bio România în parteneriat cu cea mai mare organizație privată de certificare KOSHER din lume, OK Kosher, din New York, a promovat încă din anul 2012 cerințele certificării KOSHER pentru procesatorii de alimente bio din România.”

Din anul 2019, în țara noastră au fost certificați Kosher un procesator de ulei de floarea-soarelui, ulei de rapiță, ulei de in și miez de floarea-soarelui decorticat, precum și un mare procesator de miere bio și convențională.

Începând cu anul 2009, Asociația Bio România a promovat produsele specifice în țări precum: Germania, Franța, Elveția, Grecia, Rusia, Suedia, Norvegia, Japonia, EUA, Kuweit, Arabia Saudită, Australia.

Bio România este partener în cadrul proiectului „Organic Fruit Juices” cu finanțare europeană împreună cu asociații de profil din Bulgaria și Grecia, prin care se promovează sucuri bio din cele trei țări în China, Israel și Elveția.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) reamintește producătorilor de vin că 24 iunie 2022 este termenul limită de depunere a propunerilor de programe de promovare a vinurilor, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019−2023.

Programele se întocmesc cu respectarea cerințelor și formatului din „Ghidul solicitantului – Măsura de promovare a vinurilor”, precizează MADR.

Finanțarea programelor de informare și promovare a vinurilor puse în aplicare în cadrul PNS 2019-2023 se realizează din fonduri de la Uniunea Europeană (UE) în proporție de până la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, restul fiind în sarcina beneficiarilor, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 150/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol.

Mai multe informații, aici: https://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie/promovarea-vinurilor-pe-pietele-tarilor-terte.html

Toți pentru vin este platformă dedicată tuturor viticultorilor din România, cei care se concentrează pe calitate, cei noi, dar și experimentați, indiferent de mărimea plantației/cramei. Syngenta pune la dispoziție acestora o nouă platformă de comerț online, www.totipentruvin.ro, dedicată comercializării online de vinuri românești. Acesta este locul unde consumatorii devin susținătorii viticultorilor din România, cu fiecare sticlă cumpărată. Această inițiativă va funcționa ca un serviciu gratuit pentru viticultori, iar Syngenta se va ocupa de partea de promovare a platformei către publicul larg, consumator. Platforma Toți pentru vin devine accesibilă publicului larg de mâine, 4 decembrie 2020.

În primăvară, odată cu debutul pandemiei, Syngenta a comandat un studiu de piață cu privire la oportunitatea dezvoltării unei platforme de e-comerț, exclusiv pentru vinuri românești. La acest studiu au participat peste 120 de viticultori, iar rezultatele au evidențiat un interes și o nevoie clară pentru o astfel de inițiativă (peste 76% grad de interes), confirmând nevoia susținerii ramurii viticole pentru a depăși această perioadă dificilă pe care o traversăm.

Din luna decembrie, platforma Toți pentru vin devine accesibilă publicului larg, consumatorilor de vin, care, atunci când cumpără o sticlă de vin, fac un bine viticultorilor de la care achiziționează. Syngenta dorește să îi ajute pe consumatori să facă acest bine viticultorilor din România, deoarece crede cu tărie în forța unei comunități strânse în jurul unei cauze bune, aceea de a susține și de a recunoaște eforturile producătorilor, cumpărând un vin românesc, susțin reprezentanții companiei.

Cramele din Romania se pot înscrie accesând link-ul www.totipentruvin.ro, urmând niște pași foarte simpli: crearea contului, completarea profilului cramei, activarea plății online cu cardul, contractarea unei firme de curierat, adăugarea sortimentelor pe site, preluarea comenzilor înregistrate și livrarea prin curier.

„Acest proiect este parte din promisiunea Syngenta de a rămâne #aproapedefermieri cu soluții inovatoare pentru provocările din câmp și din piață. Acum este rândul viticultorilor să primească din partea noastră sprijinul de care au nevoie pentru a-și menține afacerea prosperă. Este nevoie să recunoaștem toată munca ce stă în spatele activității unei crame, toată pasiunea și efortul pe care viticultorii le depun pentru a le oferi consumatorilor o sticlă de vin bun. Ei merită să o și vândă cu succes”, precizează Andreea Caimac, Manager Marketing pentru culturi speciale Syngenta.

Ca urmare a solicitărilor nenumărare venite din partea producătorilor români din sectorul agroalimentar pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții etc., joi, 23 august 2018, în cadrul ședinței Executivului condus de Viorica Dăncilă a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pe plan național și internațional.

„Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți, măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017