Săptămâna aceasta, AGRARIA își deschide porțile, la Jucu, în județul Cluj - Parcul Industrial Tetarom III. În perioada 6 - 9 aprilie 2017, între orele 10.00 și 18.00, poate fi vizitat Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie AGRARIA, ajuns la a 23-a ediție. „AGRARIA este la ora actuală cea mai dinamică expoziție în câmp din Transilvania”, spune Corina Mareș, director general al companiei organizatoare - DLG InterMarketing.

Din dorința de a simplifica procedura de înregistrare ca vizitator AGRARIA, organizatorul a lansat anul acesta varianta de înregistrare on-line. Oricine dorește să ajungă la expoziția din câmpul de la Jucu se poate înregistra pe internet la adresa http://www.agraria.info.ro/pentru-vizitatori/#inregistrare și în două-trei minute primește pe mail confirmarea de înregistrare.  

Peste 325 de companii furnizoare de input-uri, din 13 țări, sunt prezente la Agraria 2017. Pe o suprafață expozițională de zece hectare, aflată pe platforma de la Jucu (jud. Cluj), oferta companiilor participante acoperă o tematică variată: utilaje, mașini, echipamente agricole, producția vegetală, nutriția și protecția plantelor, agricultura și mediul, energii regenerabile, zootehnie, industrie alimentară și ambalaje, horticultură, management și consultanță, electronică și mecanică, prestări servicii în agricultură, instituții publice și neguvernamentale etc.

„ZOOTEHNICA SHOW” este noul concept integrat dedicat sectorului zootehnic și prezentat anul acesta în cadrul Târgului Agraria. „La actuala ediție, am extins suprafața dedicată expoziției de animale de rasă. Vizitatorii au ocazia să participe la prezentări live, în ring, de animale de rasă, la concursuri, să vadă ce înseamnă și cum se face bonitarea animalelor. Avem și o licitație de bovine Angus, dar și conferințe și forumuri organizate în parteneriat cu Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Națională pentru Zootehnie, Colegiul Medicilor Veterinari din România, Direcția Sanitar-Veterinară - DSVSA Cluj, Cooperativa Agricolă Someș-Arieș, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Aberdeen Angus România și Federația Agricultorilor de Munte Dorna”, a specificat Corina Mareș. Menționăm că organizatorii au anunțat un show culinar de excepție la Agraria, în cadrul „Zootehnica Show”.

Mașini agricole în mișcare. Așa cum ne-a obișnuit, DLG InterMarketing organizează și la această a 23-a ediție Agraria, în fiecare zi, demonstrații cu tractoare și mașini agricole. „Tehnica agricolă modernă, performantă va putea fi văzută la lucru pe suprafețele destinate demonstrațiilor practice. La această secțiune a Târgului Agraria, fermierii vor admira tractoarele inteligente și, totodată, vizitatorii își vor putea testa abilitățile în manevrarea tractoarelor. De asemenea, vor fi prezentate tehnici moderne pentru protecția plantelor și va fi testată stabilitatea rampelor mașinilor de erbicidat”, a precizat directorul general Corina Mareș.

Mai multe detalii, aici: http://www.agraria.info.ro/

Senatorul PSD Lucian Trufin a anunțat vineri, 31 martie 2017, că va începe organizarea de întâlniri locale cu fermierii din județul Botoșani pentru a-i informa și a le prezenta măsurile pe care le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Toate aceste întâlniri vor fi organizate împreună cu autoritățile administrației publice din fiecare localitate și vor fi prezenți consultanți în accesarea proiectelor europene, precum și reprezentanți ai instituțiilor din domeniul agriculturii de la nivel județean.

„Așa cum am promis atunci când am candidat pentru Parlamentul României, în perioada imediat următoare mă voi deplasa în fiecare zonă a județului Botoșani pentru a organiza sesiuni de informare și pregătire a fermierilor botoșăneni privind măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Aceste consultări și dezbateri publice le voi realiza sub egida «Forumului fermierilor botoșăneni», eveniment pe care îl voi realiza periodic pentru producătorii și agricultorii din Botoșani”, a declarat Lucian Trufin, conform unui comunicat de presă remis redacției.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR vor avea la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect; start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru prima parte a lunii aprilie va fi următorul:
Vineri, 7 aprilie, ora 10.00, în Trușești, la Campusul Școlar „Demostene Botez” vor fi invitați fermierii din: Trușești, Blândești, Sulița, Durnești, Ștefănești, Dobârceni și Gorbănești.
Vineri, 7 aprilie, ora 13.00, în Todireni, la căminul cultural vor fi invitați fermierii din: Todireni, Lunca, Albești, Românești, Santa Mare, Hlipiceni, Călărași și Răuseni.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 11.00, în Manoleasa, la Căminul Cultural vor fi invitați fermierii din: Manoleasa, Ripiceni, Mihălășeni, Avrămeni, Adășeni și Mitoc.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 14.00, în Săveni la sala de ședințe a primăriei vor fi invitați fermierii din: Săveni, Vlăsinești, Hănești, Dângeni, Ungureni, Știubieni și Drăgușeni.
Duminică, 9 aprilie, ora 12.00, în orașul Darabani, la Casa de Cultură vor fi invitați fermierii din: Darabani, Concești, Hudești, Suharău, Havârna, Mileanca, Coțușca, Viișoara, Păltiniș și Rădăuți Prut.

3.400 de proiecte depuse de tinerii fermieri, la nivel național, selectate

Nu mai devreme de joi, 30 martie 2017, aproximativ 3.400 de proiecte propuse de tinerii fermieri în sesiunea din 2016, cu o valoare totală de peste 139 de milioane de euro, au fost selectate pentru finanţare nerambursabilă prin măsura sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat al agenției, AFIR a publicat pe pagina oficială de internet Rapoartele de selecţie aferente submăsurilor 6.1 şi 6.3 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3).

„Comitetul de selecţie constituit la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (format din experţi ai AFIR şi ai Autorităţii de Management pentru PNDR) a selectat pentru finanţare 3.121 de proiecte propuse de tinerii fermieri, dintr-un total de 4.545 de proiecte depuse în sesiunea din 2016, mai exact, în perioada 28 aprilie - 31 octombrie 2016. Proiectele selectate au fost depuse online la AFIR prin sM 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» şi sunt în valoare de 128 de milioane de euro. De asemenea, ulterior soluţionării contestaţiilor depuse la rapoartele de selecţie, au mai fost selectate pentru finanţare alte 270 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea totală nerambursabilă a acestor proiecte este de aproximativ 11,2 milioane de euro", precizează AFIR.

De la demararea programului şi până în prezent, AFIR a semnat contracte de finanţare cu 2.977 de tineri fermieri, beneficiari ai sM 6.1, în valoare totală de aproximativ 124 de milioane de euro. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei şi 160 sunt persoane juridice.

Suprafaţa totală a exploataţiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanţare cu tinerii fermieri este, până în acest moment, de circa 18.600 de hectare.

De asemenea, au fost selectate 992 de solicitări de finanţare a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici prin intermediul sM 6.3 ''Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", în valoarea totală nerambursabilă de aproximativ 15 milioane de euro.

„Solicitările au fost depuse la sediile Oficiilor judeţene ale AFIR în sesiunea anuală 2016, desfăşurată în perioada 28 aprilie - 31 octombrie. În această sesiune au fost depuse 3.688 de solicitări de finanţare în valoare de aproximativ 55,3 milioane de euro. Până în acest moment, AFIR a contractat 821 de proiecte de investiţii pentru dezvoltarea fermelor mici, în valoare totală nerambursabilă de 12,3 milioane de euro”, spune Agenţia.

Suprafaţa totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare. Dintre cei 821 de fermieri beneficiari ai sM 6.3, 195 sunt femei şi şase sunt constituiţi ca persoane juridice.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.1 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol). Valoarea sprijinului este, în funcţie de dimensiunea exploataţiei, de 40.000 euro sau de 50.000 euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de primă în două tranşe (75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului se acordă cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri).

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de şefi/ manageri ai unei exploataţii agricole, pentru prima dată. Exploataţia agricolă produce în principal produse agricole vegetale şi/sau animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor. Astfel, sunt eligibile în cadrul sM 6.1, investiţiile în ferme zootehnice (de exemplu: bovine, ovine, caprine, suine, păsări, apicultură), precum şi cele în sectorul vegetal.

Potrivit AFIR, sunt foarte căutate investiţiile în legumicultură, fie că sunt în spaţiu deschis, în câmp, fie că este vorba despre sere şi solarii de legume.

Totodată, prin sM 6.1, se poate obţine sprijin pentru producerea de material săditor sau chiar pentru pomicultură.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.3 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) şi este de 15.000 de euro. Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare, iar 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri.

Deputatul PSD Marius Budăi a anunțat că a intrat în dezbatere parlamentară propunerea legislativă pe care a inițiat-o în legătură cu instalarea echipamentelor electronice de plată și sumele pe care trebuie să le plătească în numerar pentru fiecare client, agenții economici care se ocupă de comerțul cu amănuntul, se arată într-un comunicat de presă.

„Având în vedere nenumăratele plângeri pe care le-am primit la cabinetul parlamentar cu privire la cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru achiziționarea mijlocacelor electronice de plată cu cardul inclusiv operatorii economici care se ocupă de comerțul cu amănuntul din comune și sate, am considerat că trebuie să adaptăm această lege la realitatea de pe plan local. De aceea, am inițiat o propunere legislativă prin care se prevede că va crește cifra de afaceri anuală pe care o realizează firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul și trebuie să accepte ca mijloc de plată cardurile, de la 10.000 de euro pe an la 50.000 de euro pe an. În același timp, va scădea avansul pe care comercianții trebuie să îl acorde în prezent în numerar de la 200 de lei la 100 de lei”, a declarat deputatul PSD Marius Budăi.

În prezent, este în vigoare Legea 209 din 2016 care modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Promovarea acestui act normativ a urmărit acordarea posibilității locuitorilor din mediul rural de a face plăți cu cardul la comercianții din localitatea de domiciliu și de a putea lua în avans anumite sume de bani. Cu toate acestea, nu s-au avut în vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie să le plătească pentru instalarea echipamentelor tehnice și nici sumele pe care trebuie să le plătească în numerar pentru fiecare client, chiar dacă aceștia nu au încasări zilnice pentru a acoperii cererea.

Senatorul PSD Lucian Trufin a declarat, vineri, că în urma evaluărilor Ministerului Agriculturii, fermierii din județul Botoșani organizați în asociații de udători vor putea accesa fondurile puse la dispoziție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, potrivit unui comunicat de presă al PSD Botoșani.

Sprijinul acordat de Guvern de la bugetul de stat și din fonduri europene va fi de 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, în valoare maximă de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și de 1,5 milioane de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.

„Județul Botoșani a fost inclus în programul național pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații. Vizita directorului general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuț Barbu, la Botoșani a avut ca scop identificarea problemelor de pe plan local și comunicarea soluțiilor prin care fermierii botoșăneni, organizați în asociații de udători, vor beneficia de apă gratuită până la stația de punere sub presiune. În prezent, asociațiile de udători din Havârna-Concești și Curtești sunt incluse în anexa care permite depunerea cererilor de finanțare, iar în două săptămâni organizația de la Manoleasa va obține recunoașterea de către Ministerul Agriculturii. În aprilie va fi funcțională stația de pompare din Manoleasa, care va pompa apă gratuit prin 50 km de canale de irigații către terenurile agricole ale fermierilor din zonă”, a declarat Lucian Trufin.

Cadrul legal în domeniul amenajărilor de irigații prevede ca beneficiarii investițiilor pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații să se asocieze în organizații de udători la nivel local și să demonstreze că există consumatori în zona respectivă.

„În perioada imediat următoare, voi organiza întâlniri cu primarii și fermierii din cele 12 zone ale județului unde există amenajări de irigații, dar care astăzi sunt nefuncționale, pentru a explica fermierilor procedurile și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a se organiza în asociații de udători. Astfel, vor putea să acceseze fondurile nerambursabile, ceea ce înseamnă că va crește substanțial și suprafața amenajărilor agricole irigate”, a subliniat senatorul social-democrat.

În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.

„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.

În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.

Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.

Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice  prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.

„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).

Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.

Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.

KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment, transmite compania printr-un comunicat de presă.

De această dată, KWS aduce în prim-plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.

„Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta, KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primilor trei producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida «Câte ferme, atâtea soluții», pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, ci și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, a declarat doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman - inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Disciplina Fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vicepreşedinte al secţiei „Cultura plantelor de câmp”.

În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.

„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare”, a mai precizat Doriana Nițu.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel: Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin Roman; Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu; Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor; Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos, respectiv De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.

În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică „Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.

Cu tematica „Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific „Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.

Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 de angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna un partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017

Cea de a doua ediție a conferinței internaționale GLOBALG.A.P. a reunit producători agricoli, furnizori de produse și servicii necesare agriculturii, mediul academic, precum și reprezentanți de seamă ai Ambasadelor și Camerelor de Comerț străine din România.

Conferința s-a bucurat de un real succes, datorat atât prezenței a peste 130 de participanți, cât și a speakerilor care au realizat prezentări de interes depre modul în care pot fi implementate standadele GLOBALG.A.P., costuri și beneficii, dar și cum pot fi ajutați fermierii români pentru a reuși să își impună recoltele pe piața din România și din Europa.

Conferința fost deschisă de organizatorul acesteia, Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, care a făcut și un anunț în premieră, și anume că INAQ Consulting a devenit prima companie românească de consultanță, recunoscută ca „FARM ASSURER”, fiind totodată cel mai nou membru GLOBALG.A.P.

Din partea GLOBALG.A.P.  au  participat în calitate de speakeri Andras Fekete, Vicepresident & Chief Integrity Officer, GLOBALG.A.P. și domnul Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training GLOBALG.A.P.  care au prezentat activitatea internațională a GLOBAL G.A.P. și întregul proces de certificare.

Florin Bercu, director executiv PRO AGRO, a anunțat în cadrul evenimentului că-i va sprijini pe membrii asociației pe care o reprezintă, astfel încât să obțină cerificarea GLOBALG.A.P., aceasta reprezentând încă un pas pentru comercializarea produselor în condiții echitabile pentru producători, dar mai ales pentru consumatori.

„Cu toții ne dorim să consumăm produse proaspete așa cum se întâmplă în toată Europa, iar lanțul scurt de aprovizionare are un rol primordial în acest sens. Încurajăm parteneriatele directe între producători, forme de asociere ale acestora și rețelele comerciale autohtone sau din piața comunitară”, a menționat Florin Bercu. Reprezentantul PRO AGRO a propus și realizarea unui ghid de bune pactici în ceea ce privește publicarea caracteristicilor tehnice și de calitate a produselor agroalimentare, între rețelele comerciale, organizațiile de producători și Federația Națională PRO AGRO.

Adrian Rădulescu, preşedintele Asociației Fermierilor din România şi unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemelor producătorilor agricoli, a prezentat avantajele certificării GLOBALG.A.P. pentru fermierii din România, pentru accesul acestora atât în magazinele marilor lanțuri de retail din România, cât şi din Europa.

Participanții la eveniment au putut afla detaliile motivaționale ale afacerii de succes - Amplus, prezentată de domnul Miroslav Maziarka, Quality and Technical Director Amplus, și care a dezvăluit cum ajută Certificarea GLOBALG.A.P. pe fermierii polonezi să fie unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
 
Alți speakeri invitați au prezentat soluții inteligente pentru ușurarea activității producătorilor agricoli. Adrian Bălăoi, director general AB Frigo Consult, a prezentat cele mai noi metode de economie a energie electrice şi de maximizare a profitului prin întreţinerea corectă a instalaţiilor frigorifice, iar Sebastien Record, reprezentant GEOSYS, a discutat despre  modul în care ne poate ajuta tehnologia pentru a ne apropia de natură şi pentru a putea optimiza input-urile. În acest sens a fost prezentată audienței aplicația variabilă de îngrășământ și cum se pot gestiona în mod integrat, pe baza imaginilor din satelit, stadiile de vegetație și de sănătate a culturilor.

Loredana Voicu-Gîdea, Business Developer Professional Training, a prezentat programul de training Black Sea Agribusiness Exécutive care cuprinde atât componentă de administrare a afacerii, cât și componentă pentru detaliile tehnice ale afacerii.

Participanţii la conferință au aflat din partea reprezentantului LIDL, Alexandru Mag, Manager Achiziţii Legume&Fructe, care sunt cerinţele acestui retailer privind calitatea legumelor şi fructelor achiziţionate și decizia LIDL ca, începând cu 1 septembrie 2017, să fie acceptaţi doar furnizorii certificaţi GLOBALG.A.P.

„Conferința GLOBALG.A.P. a devenit o tradiție în România și ne mândrim să aducem în fiecare an noutățile internaționale din domeniu pentru fermierii autohtoni. Le transmitem celor care nu au putut participa că îi așteptăm anul viitor, tot în luna februarie, la cea de a treia ediție: GLOBALG.A.P. 2018”, a declarat Ionuț Nache.

Mulțumim tuturor partenerilor noștri:
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE, GEOSYS
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro, Halewood
Partener media princial: Agro Inteligența
Parteneri Media: Lumea Satului, AgroBusiness, Meat & Milk, Revista Fermierului, TMT PR, SoftLead, Revista Primm, 1Asig.

Evenimentul a fost susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, AFR, Camerele de Comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).