Ca urmare a celor 20 de întâlniri de lucru organizate în perioada martie-mai 2017 de către direcțiile agricole și solicitate de conducerea MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020, au fost identificate o serie de alimente cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de Ministerul Agriculturii, lista cuprinde Telemeaua de Vaideeni, Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Gemul de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc.

Concret, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.

La aceste întâlniri au participat, în medie, un număr de 50 de persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL,  reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.

De asemenea, au fost prezenți președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.

„Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).

Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit”, a anunțat MADR prin comunicatul de presă.

Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.

În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.

„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.

Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.

În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.

Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Nu mai puțin de 39 de rachete antigrindină (RAG) au fost lansate ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și în punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Concret, în data de 27 mai 2017, UCCG Iași a intervenit cu 15 RAG, lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

„După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, anunță specialiștii.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:

1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.

În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.

2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)

Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.

Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.

Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).

3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.

O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017

Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.

5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.

Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.

În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.

Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.

6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.

Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au o șansă pentru încasarea ajutorului de 3.000 de euro/beneficiar/an, ca urmare a prelungirii termenului de depunere a actelor justificative pentru ajutorul de minimis la tomate, anunță Executivul Grindeanu printr-un comunicat de presă.

Concret, valorificarea producției de tomate din cadrul Programului se va putea face în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv și/ sau noiembrie – 20 decembrie, inclusiv.

Prin prelungirea acestui termen se urmărește eficientizarea activității sectorului tomate produse în spații protejate, asigurarea necesarului de consum intern din producția autohtonă de tomate, realizarea unei proceduri de identificare a producătorilor autohtoni de produse agricole și o corectă informare a consumatorilor.

De asemenea, se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea şi valorificarea acestora.

În plus, producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, care vând tomatele în spații de vânzare precum piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante, vor purta elemente de identificare.

„Elementele de identificare și procedura de distribuire a acestora, precum și tipul cheltuielilor aferente se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, suportarea cheltuielilor aferente identificării producătorilor beneficiari ai acestui program se va realiza din resursele financiare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se menționează în același document de presă.

Dacă luni, 15 mai 2017, erau doar vorbele ministrului atunci când se vorbea de prelungirea termenului pentru programul de tomate până la 15 iunie 2017, marți, 16 mai 2017, la o zi după deplasarea din Cilieni, pe seară, pe site-ul MADR era deja postat proiectul de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” beneficiarilor, a condițiilor de eligibilitate, a modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control.

„(Fermierii – n.r.) au sesizat faptul că, din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă, n-au ajuns tomatele la faza de coacere deplină și că solicită o prelungire a perioadei de valorificare. Am analizat o posibilitate în Ministerul Agriculturii - pregătim hotărârea de guvern, pentru o prelungire până pe data de 15 iunie pentru programul de tomate”, preciza Daea la Cilieni, în data de 15 mai, a.c.

La fix 24 de ore de la declarație, pe site-ul ministerului de resort apărea în dezbatere proiectul de act normativ. „De asemenea, în cadrul actului normativ s-a prevăzut condiția ca valorificarea producției de tomate să se facă în perioadele ianuarie - mai, inclusiv, și noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.

În lunile martie – mai 2017, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile acestei culturi, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume: îngheț târziu, temperaturi scăzute, sub 0º C, pe o perioadă continuă de două săptămâni, ninsori și strat de zăpadă consistent în unele județe ale țării. Totodată, aceste fenomene au implicat o nebulozitate accentuată, ceea ce a condus la o încetinire, chiar stagnare, în dezvoltarea plantelor, cu efecte negative asupra polenizării și fructificării în spații protejate.

Pentru motivele menționate mai sus, apare necesitatea extinderii perioadei de valorificare a producției de tomate din spații protejate din ianuarie până la 15 iunie 2017, precum și crearea posibilității ca valorificarea producției să se facă în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv, și/sau noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.

Nerealizarea unei astfel de modificări referitoare la perioada de valorificare va produce efecte negative asupra producătorilor, întrucât aceștia vor fi constatați ca fiind neeligibili în cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, motivat de faptul că au vândut în afara perioadei eligibile”.

În plus, se mai scrie în proiectul de hotărâre de guvern, „având în vedere creșterea cantităților de tomate autohtone ce se vor comercializa în perioada următoare în piețele agroalimentare și târguri, se impune individualizarea și recunoașterea producătorilor autohtoni de tomate din cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate. În acest sens, în vederea informării cât mai corecte a consumatorilor și a creșterii credibilității produselor autohtone, este necesară completarea actului normativ prin introducerea unor dispoziții privind identificarea producătorului care valorifică producția de tomate din cadrul Programului, în scopul confirmării autenticității produsului”, adică exact ceea ce spunea și șeful PSD la Cilieni. „În acest sens, a fost elaborat proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei ,«Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control».

Ultimele cifre oficiale transmise printr-un comunicat de presă datează din 5 aprilie 2017. La acea vreme, MADR preciza că, la data de 4 aprilie 2017, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 de tone de tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, se mai menționa în comunicat.

Joi, 25 mai 2017, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a primit pentru România, în ședința plenului Adunării Mondiale a delegaților OIE, actul oficial de recunoaștere a statutului de țară liberă de pestă porcină clasică, anunță agenția printr-un comunicat de presă.

Conform biroului de presă al ANSVSA, obținerea acestui statut este decisivă pentru deschiderea de noi piețe pentru exporturile de carne de porc și produse din carne de porc, în: Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, state care s-au arătat foarte interesate pentru inițierea de negocieri în acest sens.

Președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a decis ca recunoașterea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România să fie unul dintre obiectivele prioritare ale instituției pentru acest an.

„Pentru mine, tergivesarea demersurilor către OIE, ințiate din anul 2014, a fost inacceptabilă. Am tratat acest subiect cu seriozitate și am demonstrat, cu toate dovezile tehnice necesare, faptul că virusul acestei boli nu mai circulă în țara noastră. Restricțiile pentru comerțul cu țările terțe au avut un impact negativ considerabil asupra industriei de profil din țara noastră, prin pierderea unor importante oportunităţi de piaţă. România merită acest statut, iar produsele românești să fie cunoscute în cât mai multe țări”, a declarat președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, la finalul ședinței plenare a Adunării Mondiale a delegaților OIE.

Și Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică, potrivit unui alt comunicat de presă remis la redacție.

„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar -veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, a transmis Ioan Ladoși. „Este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitar-veterinare centrale și locale, a fermierilor, a medicilor veterinari din sectorul suin, de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin prin care se asigură un status corespunzător de sănătate a animalelor și trasabilitatea cărnii de porc. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor”.

În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), România a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică.

ANSVSA a supus analizei Comisiei Științifice a OIE dosarul României pentru recunoașterea statutului de liber de pestă porcină clasică. Documentul a inclus prezentarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, implementate de serviciile veterinare din țara noastră în perioada 2007 – 2015, modul de funcționare și eficacitatea sistemelor de supraveghere sanitar-veterinare instituite pentru pesta porcină clasică, prin care se demonstrează că boala nu evoluează pe teritoriul României.

Experți ai Organizației au desfășurat o misiune în țara noastră, în perioada 8 – 12 mai, pentru a evalua alinierea la prevederile Codului Terestru al OIE, în vederea recunoașterii oficiale a statutului de țară liberă de pestă porcină pentru România.

Raportul acestei misiuni consemnează acordul Comisiei Științifice a OIE asupra faptului că România îndeplinește cerințele pentru a fi recunoscută drept țară liberă de pestă porcină clasică și recomandă oficializarea acestui statut, prin vot, cu prilejul celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților OIE.

Povestea francezului care a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie, va fi spusă la RALF 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.

Denis Digel este unul dintre fermierii invitați în programul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc în această toamnă la București.

Pentru inițiativa sa, larg mediatizată în presa franceză și internațională, Denis Digel a primit recent Ordinul Meritul Agricol, distincție importantă a statului francez pentru agricultură.

„Împreună cu alți 35 de fermieri, Denis Digel a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie.

Reușita lui Denis Digel, care a depășit obstacolele impuse de piață și de marile rețele de distribuție, poate fi un exemplu și pentru alți fermieri europeni. Povestea lui și a celor 35 de fermieri francezi, pe 9 noiembrie, la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017”, se mai precizează în comunicat.

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reunește anual marii fermieri din România, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici și exemplelor de succes din agricultura românească și internațională.

Înscrieri fermieri și companii din agricultură: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.</a></p>"</p>"

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Oficialitățile saudite și-au manifestat recent interesul față de capacitatea României de a asigura cantități importante de furaje pentru șeptelul propriu, context în care acestea au solicitat și au primit informații referitoare la condițiile de certificare pentru cereale și furaje, se arată într-un comunicat al ANSVSA transmis presei în urma unei vizite de lucru pe care specialişti ai Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în frunte cu președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, au efectuat-o în perioada 23 – 26 aprilie în Arabia Saudită.

De cealaltă parte, reprezentanții părții române și-au exprimat dorința și disponibilitatea de a organiza vizite ale unor specialiști saudiți la exploatații de animale, centre de colectare pentru animale, cât și la unități de abatorizare în sistem „halal” (agreate din punctul de vedere al normelor de sacrificare islamice), pentru a certifica, conform procedurilor, faptul că nu există riscuri sanitar-veterinare sau de siguranță a alimentelor pentru eventuale exporturi din România.

La finalul vizitei, cele două părți au convenit asupra abordării cu prioritate a relațiilor de cooperare sectorială în domeniul agro-alimentar și asupra derulării cu celeritate a tuturor etapelor necesare, pentru demararea, în cel mai scurt timp, a exportului de animale și de produse de origine animală în Regatul Arabiei Saudite.

Vizita, care a avut drept obiectiv inițierea negocierilor tehnice pentru deschiderea exportului de animale și produse de origine animală către Arabia Saudită, a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Regatul Arabiei Saudite.

Primele discuții au avut loc la Saudy SFDA (Saudi Food and Drug Authority) cu șeful instituției, dr. Hisham Bin Saad Al Jaddaei, cu directorul departamentului de cooperare internațională, ing. Abdulrahman Al Ghurairi, și cu directorul departamentului de management al controlului, dr. Mohammed Ali Al Nasser.

A doua rundă de negocieri la nivel înalt a avut loc la sediul Ministerului Apelor, Mediului și Agriculturii, cu ministrul adjunct, dr. Hamad Abdulaziz Al Batshan, cu directorul Departamentului Carantină, Ibrahim Al Nowaiser, Mediului, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și reprezentanți ai oamenilor de afaceri interesați de domeniul agroalimentar.

Tema principală a discuțiilor a fost deschiderea exportului de animale și de carne și produse din carne de ovine, bovine și de pasăre din România.

În acest sens, reprezentanții ANSVSA au  prezentat modul de organizare și funcționare al serviciilor veterinare și pentru siguranța alimentelor din țara noastră, aspecte privind inspecţia oficială a efectivelor de animale, a produselor alimentare și a capacității analitice a rețelei de laboratoare aparținând sistemului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din România.

Totodată, a fost înaintată oficialilor saudiți o propunere tehnică, care a inclus modele de certificate sanitar-veterinare de sănătate pentru exportul de animale și produse de origine animală.

Partea română a folosit acest prilej pentru a evidenția calitatea, extrem de apreciată pe piețele europene, a produselor avicole românești, care pot asigura cu succes și pe termen lung necesitățile pieței saudite.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, deputatul PSD Costel Lupașcu a declarat recent că este îngrijorat de creșterea alarmantă a incidenței obezității în rândul copiilor din România și că va propune reglementarea unui impozit special pentru alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr.

„Am citit un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății care plasează România pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește obezitatea în rândul copiilor și adolescenților. Practic, 3 din 10 copii și adolescenți din România sunt obezi, aceasta fiind o consecință directă a consumului mare de băuturi și alimente cu un conținut mare de zahăr. La copiii cu vârsta de 8 ani, prevalența obezității este de 26,7%. Este o chestiune de sănătate publică, deci se impune o intervenție a statului”, a declarat deputatul Costel Lupașcu.

Referitor la modul în care crede că se poate interveni pentru limitarea acestui fenomen îngrijorător, deputatul PSD a spus că ar putea iniția o propunere legislativă pe care o va discuta în partid și în grupul PSD din Camera Deputaților.

„Iau în calcul o lege pentru supraimpozitarea alimentelor și băuturilor cu un conținut mare de zahăr. Există astfel de reglementări în Statele Unite, Marea Britanie, Franța, precum și în alte state. Organizația Mondială a Sănătății recomandă tuturor statelor să aplice un astfel de impozit. Există și dovezi că astfel de măsuri au condus la scăderea consumului acestor produse. Evident, înainte de a iniția o propunere legislativă, mă voi consulta cu ceilalți colegi din partid și din grupul PSD de la Camera Deputaților”, a precizat Lupașcu.

La începutul lunii martie 2017, eurodeputata Daciana Sârbu a prezentat politicile anti-obezitate ale Parlamentului European la conferința Coaliției Împotriva Obezității de la Varșovia.

„Obezitatea este cea mai importantă provocare a secolului 21 în domeniul sănătății publice, alături de îmbătrânirea populației”, potrivit reprezentanților Coaliției Împotriva Obezității, o rețea europeanaă de organizații si instituții, care a găzduit în martie, la Varșovia, conferința „Epidemia de obezitate – provocări pentru Europa Centrală si de Est. Pacienții, experții, sistemul”, reunind reprezentanți ai instituțiilor UE și pe cei ai statelor central si est-europene.

Europarlamentara Daciana Sârbu a fost invitată atunci să susțină o alocuțiune despre politicile adoptate de Parlamentul European în lupta împotriva obezității în UE. Comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, a fost invitat să reprezinte Comisia Europeană.

„Sunt onorată să particip la un eveniment care tratează cu maximă seriozitate impactul acestui fenomen foarte grav și tot mai dificil de gestionat, mai ales că, adesea, instituțiile europene sau cele din statele membre aleg să ignore sau să treacă în plan secund această prioritate de sănătate publică.

Voi prezenta măsurile și programele adoptate deocamdată la nivelul Parlamentului European, însă trebuie să afirm ca politicile europene sunt insuficiente, slab finanțate și incorect calibrate pentru amploarea curentă și prognozată pentru viitor a acestui fenomen. Uniunea Europeană nu acționează suficient, nici pentru prevenție (prin campanii de informare si educație nutrițională), nici pentru a face alimentele sănătoase mai accesibile, nici pentru sprijinirea celor care suferă deja de obezitate.

Copiii sunt, în viziunea mea, cea mai mare victimă, deoarece ei cresc într-un mediu dominat de opțiuni nesănătoase și deprind obiceiuri nocive de la cele mai mici vârste, păstrându-le apoi și în viața de adult”, sublinia Daciana Sârbu.

Conform unui studiu realizat cu câțiva ani în urmă, piaţa autohtonă a băuturilor răcoritoare este dominată de trei jucători importanți, și anume marii rivali Coca-Cola şi Pepsi, dar şi de producătorul local European Drinks, aceştia fiind completaţi de maximum 10 jucători cu acoperire naţională, dar cu o cotă de piaţă infinit mai mică.

Potrivit structurării pieţei băuturilor, realizată de MEMRB (companie internaţională de marketresearch), băuturile răcoritoare carbonatate ocupă locul al II-lea, cu o pondere din piaţă de 20,6%, fiind precedate de bere, cu 30% din piaţă.

În aceeaşi piaţă mai pot fi enumerate cafeaua (10%), apa minerală (8,2%), Ice Tea-ul (1,7%) și băuturile energizante (0,8%).