Afişez elemetele după tag: ANPC

Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

„Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

„Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

„Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au efectuat un control la nivel naţional privind comercializarea băuturilor răcoritoare, a sucurilor şi a nectarurilor din fructe.

Aproape 80% dintre firmele controlate prezentau abateri de la norme. Comisarii au dat peste 500 de sancţiuni contravenţionale, iar valoarea amenzilor a fost de aproape 800.000 de lei.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este institutia guvernamentala cu atributii in verificarea modului de aplicare a prevederilor OUG 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru copiii prescolari din gradinite de stat cu program normal si elevii din invatamantul de stat primar si gimnazial, precum si a prevederilor OUG 24/2010 privind implementarea programului de incurajare a consumului de fructe in scoli.

In perioada ianuarie-iunie 2011, din ordinul secretarului de stat Constantin Cerbulescu, presedinte ANPC, au fost controlate 1697 de scoli, 991 de gradinite, 26 de producatori si 29 de distribuitori. Pentru abaterile constatate au fost oprite definitiv de la distributie circa 49 kg produse lactate, produse de panificatie si mere improprii consumului, alte 1039 kg de produse au fost oprite temporar de la distributie pana la remedierea deficientelor si au fost aplicate 17 amenzi contraventionale insumand 128.000 lei.

A. Programul „cornul si laptele”, abateri constatate

- Neincadrarea in data limita de consum reglementata sau inscriptionata

In urma controlului efectuat ca urmare a unei sesizari privind lipsa de prospetime a cornurilor distribuite in scoli s-a constatat ca pe ambalajul cornurilor fabricate in 28.02.2011 era inscriptionata data de productie de 01.03.2011, prelungindu-se astfel in mod ilegal cu 24 de ore data limita de consum, impusa prin lege, de 48 ore de la fabricare (judetul Hunedoara).

Cornuri care aveau inscriptionata pe ambalaj data limita de consum 29.02.2011 – data inexistenta in calendar sau cornuri care aveau data limita de consum 11.09.2011 in loc de 11.03.2011 (Ialomita).

- Distribuirea de produse neconforme calitativ

Lapte distribuit in ambalaje murdare, prezentand miros dezagreabil din cauza laptelui scurs din cutiile deteriorate si alterat (judetul Satu Mare).

Corn in ambalaj neetans ce continea un corp strain, de culoare neagra (Satu Mare).

Pachete de biscuiti avand cantitatea neta de 25g distribuite timp de trei zile, cate un pachet pe zi pentru fiecare elev, contrar prevederilor legale conform carora un elev trebuie sa primeasca 80g de biscuiti pe zi (Ialomita).

Cornuri cu grad diferit de prospetime, avand coacere incompleta si neuniforma, deformate, in ambalaje ce nu asigurau o inchidere etansa, cornuri care contineau fibre sintetice sau chiar, intr-un singur caz, o pana de pasare aderenta la suprafata produsului (Mures).

Cornuri avand consistenta foarte tare desi, conform datelor de pe eticheta si a documentelor insotitoare, se incadrau in data limita de consum (Valcea).

Corn ambalat care avea o insecta aderenta la suprafata produsului (Maramures).

Lapte UHT ce prezenta impuritati in continut, intreaga cantitate de 500 l fiind oprita de la distributie (Hunedoara).

- Nerespectarea graficului de distributie

Produse lactate si de panificatie distribuite saptamanal sau o data la doua saptamani in loc de doua ori pe saptamana (Bihor).

Produselor lactate si de panificatie distribuite scolii dupa ce elevii au terminat programul, acestia nebeneficiind in acea zi de produse (Galati).

Cornuri distribuite pentru doua zile odata desi, conform graficului de livrare din caietul de sarcini, distributia trebuia facuta zilnic (Ialomita).

- Nerespectarea conditiilor de transport, depozitare si pastrare

Cutii de carton cu lapte, asezate direct pe paviment, contrar normelor sanitare sau depozitate intr-un spatiu impropriu, impreuna cu materiale didactice, calculatoare etc. ori pe holul comun de acces in clase (Bistrita Nasaud).

Produse de panificatie si lactate pastrate pe holul scolii sau in cancelarie, precum si produse lactate pastrate la temperatura mediului ambiant din cauza utilajelor frigorifice defecte sau aveau capacitate insuficienta pentru intreaga cantitate de produse (Mures).

Ambalaje cu produse alimentare si mere asezate direct pe paviment, intr-o sala de clasa, la temperatura de peste 20 grade C desi, in cazul produselor lactate, temperatura de pastrare indicata de producator si inscrisa pe ambalaje era de maxim 8 grade C (Vaslui).

Spatiu de pastrare a produselor alimentare inadecvat, nefiind indeplinite cerintele de curatenie si igiena (Bihor).

- Nerespectarea normelor de etichetare, marcare si ambalare

Branza care nu avea inscriptionat avertismentul obligatoriu „Produs distribuit gratuit conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 96/2002. Este interzisa comercializarea!” (Bihor).

Cornuri care nu aveau inscrise pe eticheta denumirea produsului si adresa producatorului sau inscrisurile erau ilizibile (Neamt).

Cornuri pe ale caror etichete inscrierea datei limita de consum nu era conform prevederilor actelor normative, iar o parte din produse aveau inscrisurile greu lizibile.

B. Programul „mere in scoli”, deficiente constatate

- Nerespectarea cerintelor minime de calitate

Mere improprii consumului, alterate, cu pete de putregai sau mere deshidratate si cu defecte provocate de lovituri (Vrancea, Bihor, Ialomita)

- Lipsa buletinelor de analiza privind continutul de pesticide, nitriti, nitrati sau alti contaminanti (Bihor).

- Distribuirea de mere avand cantitatea neta - calibrul determinat dupa greutate, sub cel minim prevazut de 90 g/mar (Constanta, Bihor, Satu-Mare).

- Nerespectarea normelor de etichetare, marcare si ambalare

Mere care nu aveau trecute pe ambalaj informatiile obligatorii despre denumirea produsului, denumirea soiului, cantitatea neta, conditiile de depozitare, denumirea si adresa distribuitorului au fost depistate in judetele Cluj, Neamt, Bihor, Tulcea.

- Nerespectarea graficului de livrare

In judetele Alba, Galati, Olt, Sibiu nu s-au distribuit mere trei luni consecutiv, in judetul Suceava nu s-au distribuit mere timp de o luna, in judetele Bihor, Timis, Teleorman si Vaslui s-au distribuit mere doar in unele localitati in care primariile au incheiat contracte in acest scop, iar in judetul Ialomita s-au distribuit mere doar in primele doua saptamani ale lunii martie.

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au aplicat 575 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1,727 milioane lei, unor operatori economici din industria alimentară, care nu respectau normele de comercializare, potrivit datelor ANPC.

Astfel, în perioada 11-19 martie 2011, au fost controlaţi 994 de operatori economici, constatându-se abateri la 783 dintre aceştia (79%). Au fost verificate circa 42 tone de carne şi produse din carne, 22 tone de ouă (440.000 bucăţi), două tone de vopsea de ouă, 9 tone de produse de patiserie, 37 tone de vin, 4 tone de ciocolată şi produse din cacao şi 5 tone de produse de post.

Potrivit ANPC, 20% din cantitatea controlată nu se încadra în prevederile legale privind protecţia consumatorilor, respectiv cinci tone carne şi produse din carne, trei tone de ouă (60.000 bucăţi) 1,5 tone de vopsea de ouă, trei tone de produse de patiserie, 8,5 tone de vin, 0,7 tone de ciocolată şi produse din cacao şi 2,3 tone de produse de post.

Comisarii ANPC au retras de la comercializare 500 kg de produse alimentare improprii consumului uman, alte 20 de tone de produse au fost oprite temporar de la comercializare, până la remedierea neconformitatilor, fiind aplicate 575 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1.727.800 lei şi 272 de avertismente.

În perioada menţionată au fost verificate calitatea şi modul de comercializare a produselor specifice sărbătorilor pascale (carne preambalată - în special carne de miel, preparate din carne, ouă, vopsea de ouă, ciocolată, produse din cacao, tablete şi figurine pe baza de cacao şi grăsimi vegetale, cozonac, pască, chec, fursecuri, vin) şi a produselor de post (produse alimentare constituite din ingrediente de origine vegetală, texturat proteic de soia, făina de soia, mixuri pe baza de soia) şi produse de patiserie de post (cozonac, foietaje).