Firma Vogel&Noot Agrorom SRL din Arad, prezentă pe piaţa românească din anul 1995, are, începând cu luna septembrie 2016, un nou proprietar - BEYNE NV- producător din Belgia de echipamente de erbicidat agricole, cu un renume de peste 40 de ani pe această piață, calitatea şi durabilitatea produselor adaptate la nevoile clienţilor fiind recunoscute în lume. „Beyne este un proeminent lider pe piaţa europeană, prin gama largă de mașini de erbicidat montate, tractate şi autopropulsate”, susțin reprezentanții companiei.

Vogel&Noot Agrorom, prin preluarea de către compania Beyne NV, începând cu februarie 2017, şi-a schimbat denumirea în BEYNE AGROROM SRL şi a devenit importator autorizat pentru: maşini de erbicidat, maşini de administrat îngrăşăminte chimice, cultivatoare Multivator marca Beyne; grape cu discuri marca Tulip, pluguri marca Jean de Bru, sisteme de ghidare de înaltă performanţă Track-Guide, mărindu-şi astfel portofoliul de produse. „În continuare le vom asigura clienţilor noştri piesele de schimb pentru utilajele deja achiziţionate. Suntem în căutare de noi furnizori pentru a le oferi fermierilor o gamă completă de utilaje necesare prelucrării solului. Datorită reţelei de dealeri, formată de-a lungul celor 22 de ani de activitate şi tehnicienilor bine pregătiţi, Beyne Agrorom continuă să garanteze o livrare rapidă şi un service excelent”, a transmis compania prin intermediul unui comunicat de presă.

Beyne Agrorom invită agricultorii să-i viziteze standul din cadrul Expoziţiei AgriPlanta – Romagrotec, în perioada 18 – 21 mai 2017, în localitatea Fundulea, județul Călăraşi.

Cercetările efectuate de echipa Pioneer arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor, afirmă Mihai Valentin, product manager, Pioneer România, într-o lucrare transmisă presei de specialitate.

Conform rezultatelor muncii de cercetare, prezentate de angajatul companiei, hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se coloreaza în roșu, fie că nu.

Ar trebui fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii, cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu?, se întreabă specialitul Pioneer. Tot el dă și răspunsul: „Depinde de cauzele care provoacă fenomenul. Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diverșilor factori (meteorologici, antropici, chimici etc), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (faza de sevraj a porumbului). Și, ca prin minune, în faza de șase frunze, această colorație să dispară exact ca în reprezentațiile lui David Copperfield”, a declarat Mihai Valentin, product manager, Pioneer România.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și nuanțele date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile, a adăugat el.

Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o „invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă „cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc in zonele montane răcoroase din Peru și Mexic.

Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact opt la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic, a detaliat angajatul Pioneer. Există numeroase plante care dețin același numar de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care, culmea, face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e „roșie”, cum, de altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre „varianta” colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizarea pigmentului antocianic.

În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți, ca de altfel multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb deține cinci din cele opt gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte trei gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi, care sunt și usor mai sensibili la temperaturi scăzute. Atunci când acești hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când, noaptea, temperatura aerului coboară sub 10 grade Celsius, iar ziua temperaturile depășesc 15 grade Celsius, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în șase frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea „perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol, acoperite de resturi vegetale, cu siguranță hibrizii ce dețin toate cele opt gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste șase frunze), însă în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămari mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt soi de gene sunt răspunzătoare.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu există nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute pot afecta însă plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Vremea rece reprezintă un factor de stres, ce vor afecta porumbul verde, alb, roșu sau orice altă culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Este o regulă general valabilă în lumea vie.

Cercetările Pioneer arată că atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig, au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior (unde se găsește clorofila).

În portofoliul Pioneer se găsesc o serie de hibrizi consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele opt gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Aduc aminte aici de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente-record în grupa FAO 400, care prezintă acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare foarte rapid, după faza de șase frunze, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei), sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă. Temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă.

Recomandarea ar fi ca atunci cand alegeți un hibrid, să consultați un reprezentant Pioneer din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu al Pioneer.

Alte cauze care pot provoca fenomenul de carență în fosfor (P)

„După cum bine știți, carența în fosfor se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor”, afirmă de la bun început specialistul companiei. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de fosfor disponibil (din soluția solului). Mare atenție însă, cea mai mare parte a fosforului din sol este sub formă „blocată”, inaccesibil plantelor. Dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba în verde culoarea violet a plantelor.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

În cazul în care colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă, cauza este, cel mai probabil, determinată genetic. Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, indică de obicei o carență în fosfor. Carența în fosfor este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de șase frunze.

Solurile reci, cu textură grea, se încălzesc mai greu, plantele suferă, metabolismul fiind încetinit -  reprezintă o altă cauză a apariției colorației violacee.

Sistemul de lucrări - pe solurile lucrate în sistem „minimum tillage”, acoperite de resturi vegetale, zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.

Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

În momentul de față, Pioneer are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.
Garanția succesului fermierului constă în productivitatea și în stabilitatea produselor Pioneer.

„Toate aceste caracteristci sunt înglobate sub o singură umbrelă, un brand deja consacrat în România - Optimum® AQUAmax®”, a conchis Mihai Valentin.

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Mai bine de 130 de legumicultori buzoieni se încadrează în normele impuse de „Programul de susţinere tomate 2017”, situație care permite ca, în luna mai 2017, producția lor de roșii să fie prezentă în pieţe, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Cosmin Florea, citat de Agerpres.

„Au fost controlaţi circa 130 de cultivatori de legume din cei 330 care şi-au depus dosarele de intenţie pentru a accesa fonduri guvernamentale, în majoritatea cazurilor roşiile se află la primul nod şi au un diametru de 5-6 centimetri, ceea ce face ca în luna mai să găsim în pieţe primele roşii româneşti”, a afirmat oficialul DAJ Buzău.

Conform spuselor sale, primii 30-40 de legumicultori ar putea intra în plată la finalul lunii mai.

„Legumicultorii fac eforturi financiare ridicate pentru încălzirea spaţiilor protejate, aceştia au făcut deja devize de cheltuieli cu energia termică consumată în perioada 1 ianuarie-15 martie a.c., iar aproape 40 dintre ei s-ar putea să livreze în luna mai cantitatea de 2.000 de kilograme, care le permite să intre în posesia banilor alocaţi de guvern”, a menţionat Cosmin Florea.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor prin 'Programul de susţinere tomate 2017' este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 mp, cu condiţia ca aceştia să obţină o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

Datorită faptului că un tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat nu este asimilat autovehiculului, conducerea sa pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu reprezintă o infracțiune, a decis miercuri, 12 aprilie 2017, un complet al instanței supreme într-o speță care a vizat dezlegarea unor chestiuni de drept.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de Curtea de Apel Timișoara în vederea dezlegării unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat (Ion Ilie Creinicean) a fost achitat de Judecătoria Deta pentru săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art 334 alin.1 și art.335 alin.1 din Codul penal.

Magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au solicitat instanței supreme pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept cu următorul enunț: „În ce măsură tractorul agricol sau forestier condus pe drumurile publice devine asimilat autovehiculului, iar conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînregistrat, potrivit legii, sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere întrunește condițiile de tipicitate a infracțiunilor prevăzute de art.334 alin. 1 din Codul penal, respectiv art. 335 alin.1 din Codul penal”.

ÎCCJ a admis sesizarea și a decis că nu constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

„În interpretarea noțiunii de «autovehicul», prevăzută de art. 334 alin.1 din Codul penal și art. 335 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 6 pct.6 si pct.30 din OUG nr.195/2002, modificată și completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunilor prevăzute de art.334 alin.1 din Codul penal, respectiv, de art.335 alin.1 din Codul penal. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozițiilor art.477 alin.(3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, 12 aprilie 2017”, se arată în decizia instanței, citată de Agerpres.

Art. 334 alin.1 prevede: „Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă”.

Art. 335 alin.1 stipulează: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani”.

† DANIEL
PRIN HARUL LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER
ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

HAR, BUCURIE ŞI PACE DE LA DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,
IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI

„Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad”
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt de Sfintele Paşti)

Hristos a înviat!

Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi,

Iubiți credincioși şi credincioase,

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este, în același timp, biruinţă asupra păcatului neascultării lui Adam, asupra morţii şi asupra iadului, pentru că trupul lui Hristos din mormânt nu a cunoscut stricăciunea sau descompunerea, iar sufletul Lui care a coborât la iad nu a fost reţinut acolo. Biruinţa Domnului Iisus Hristos asupra păcatului neascultării lui Adam, prin care a venit în lume moartea (cf. Facere 3, Romani 5, 12 şi 14 şi 6, 23), este prezentată de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Filipeni, în care se spune că Iisus Hristos „S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-se până la moarte, şi încă moarte pe cruce” (Filipeni 2, 8). Părintele Dumitru Stăniloae spune, în acest sens: „chenoza Fiului lui Dumnezeu, prin asumarea firii noastre şi prin acceptarea morţii, este inițiativa Lui spre restabilirea comuniunii Sale, ca Dumnezeu, cu noi (oamenii), dar şi spre restabilirea comuniunii Sale, ca om, cu Tatăl şi prin aceasta şi a noastră cu Tatăl, în El”[1].

De aceea, Dumnezeu L-a înviat pe Iisus din morţi şi „I-a dăruit Lui nume care este mai presus de orice nume; ca întru numele Domnului tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl” (Filipeni 2, 9-11).

Taina Învierii Domnului Iisus Hristos ca biruinţă asupra iadului şi asupra morţii a fost profețită cu sute de ani înainte de către psalmistul şi prorocul David în Psalmul 15, unde se spune: „Nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea” (Psalmul 15, 10).

Sfântul Apostol Petru, în predica sa din ziua Pogorârii Sfântului Duh şi a constituirii Bisericii în Ierusalim, mărturiseşte adevărul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos şi aminteşte că taina aceasta a  fost  prezisă  de  prorocul David, care „mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea. Dumnezeu a înviat pe acest Iisus, Căruia noi toţi suntem martori” (Fapte 2, 29-32).

Despre scopul coborârii Domnului Iisus Hristos la iad cu sufletul, ne vorbește Sfântul Apostol Petru în prima sa Epistolă, zicând: „Hristos a suferit o dată moartea pentru păcatele noastre, El Cel drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul, cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare (în iad)” (1 Petru 3, 18-19; vezi şi Apocalipsa 1, 18). Aici iadul, ca închisoare pentru suflete, este înțeles ca fiind un spaţiu întunecos în interiorul pământului, dar şi ca stare spirituală de însingurare şi suferință a sufletului după moartea fizică a trupului omului.

Adevărul coborârii Mântuitorului Iisus Hristos la iad cu sufletul este menționat în slujbele ortodoxe din sărbătorile perioadei Penticostarului (de la Paşti până la Rusalii) de peste 200 de ori, iar în slujbele din duminicile întregului an liturgic, de peste 150 de ori[2].

Biruinţa Domnului Iisus Hristos asupra iadului este menţionată mai ales în cântările Canonului Sâmbetei celei Mari, ale Canonului Învierii şi în Stihirile Învierii din Săptămâna Luminată[3].

În Cuvântul de învățătură al Sfântului Ioan Gură de Aur care se citeşte la slujba din noaptea Sfintelor Paşti este descrisă biruinţa Domnului Iisus Hristos asupra morţii şi asupra iadului, în cuvinte de o rară frumusețe, astfel: „Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ţinut de ea. Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. […] A primit un trup şi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Înviat-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte”[4].

Sfânta Scriptură ne arată că, prin pogorârea sau coborârea în iad cu sufletul Său unit cu dumnezeirea Sa, Hristos-Domnul a predicat Evanghelia mântuirii tuturor sufletelor ţinute în închisoarea iadului (cf. 1 Petru 3, 18-22) din cauza păcatului neascultării strămoșilor Adam şi Eva, prin care a intrat în umanitate moartea, ca despărţire a omului de Dumnezeu – Izvorul vieţii veşnice şi apoi ca despărţire a sufletului de trup.

Însă, aşa după cum nu toţi oamenii care au ascultat Evanghelia lui Hristos în timpul vieţii pământeşti au crezut în El, tot aşa nici toţi cei aflați în iad n-au primit cu credință Evanghelia prezenţei Sale luminoase, iubitoare şi preaslăvite[5].

De altfel, Sinaxarul din Slujba Învierii, care se citeşte în noaptea Sfintelor Paşti, precizează că: „pogorându-Se la iad, Domnul nu a înviat (ridicat) pe toţi câţi erau acolo, ci numai pe cei care au voit să creadă în El; şi sufletele sfinţilor din veac, ţinute cu sila în iad, le-a slobozit şi a dăruit tuturor putința să se urce la ceruri”[6].

Din acest motiv, şi icoana ortodoxă a Învierii Domnului ne prezintă pe Domnul Iisus Hristos coborând la iad, sfărâmând porțile iadului şi ridicând din moarte şi din iad natura umană robită de păcat şi de moarte, reprezentată simbolic de strămoșii neascultători de Dumnezeu, Adam şi Eva (pictați fără aureolă), şi, totodată, binevestind drepţilor ascultători de Dumnezeu din Vechiul Testament (pictați cu aureolă), Evanghelia mântuirii ca biruinţă a lui Hristos asupra păcatului, asupra morţii şi asupra iadului.

Sfânta Scriptură ne arată că rostul coborârii Domnului Iisus Hristos la iad, adică la starea de robie a sufletelor celor decedați, a fost „ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe aceia pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa” (Evrei 2, 14-15).

Astfel, Hristos Cel răstignit, mort şi înviat este Domn sau Stăpân şi peste cei morţi şi peste cei vii, aşa cum spune Sfântul Apostol Pavel, zicând: „pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii” (Romani 14, 9; vezi şi Efeseni 4, 8-10; Filipeni 2, 7-11).

Despre biruința lui Hristos Cel răstignit şi înviat asupra iadului şi asupra morţii vorbeşte şi cartea Apocalipsei, în care Hristos-Domnul spune: „Eu sunt Cel ce sunt viu. Am fost mort, şi, iată, sunt viu, în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului” (Apocalipsa 1, 18). Explicând această biruinţă a lui Hristos, părintele Dumitru Stăniloae spune că: „primul pas al lui Hristos în iad a fost ca biruitor”[7]. Totodată, el precizează că „iadul este existenţa chinuită pe planul eternității. Este deficienţa spiritului, deformarea, fără speranţă de îndreptare, a vieţii sufleteşti. Este neputinţa spirituală împreunată cu disperarea, produsă de conştiinţa veşnicei perpetuări a acestei stări. E neputinţa iubirii, a comuniunii”[8].

Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,

De ce trebuie să mărturisim noi adevărul Învierii Domnului Iisus Hristos ca biruinţă asupra păcatului, asupra morţii şi asupra iadului?

Pentru că iubirea milostivă şi smerită a lui Hristos pentru noi, oamenii, este mai tare decât păcatul, decât moartea şi decât iadul, ca forme de existenţă egoistă, însingurată şi nefericită. În acest sens şi Biserica Domnului Iisus Hristos, unită cu El prin harul Sfântului Duh, este mai tare decât porțile iadului (cf. Matei 16, 18). De ce? Pentru că Biserica lui Hristos este comuniunea sfântă şi veşnică a oamenilor cu Preasfânta Treime, Izvorul vieţii şi al iubirii veşnice (cf. 2 Corinteni 13, 13)

Prin Răstignirea şi Învierea lui Hristos se dezleagă blestemul care lega sau robea întreg neamul omenesc ca urmare a păcatului neascultării protopărinţilor Adam şi Eva (cf. Facerea 2, 17). Aşadar, deși din cauza păcatului neascultării de Dumnezeu a strămoşilor neamului omenesc toţi oamenii mor în Adam, totuşi, prin darul ascultării smerite a lui Hristos Cel răstignit pe Cruce, toţi oamenii vor învia în Hristos (cf. 1 Corinteni 15, 22 şi 52). Învierea tuturor oamenilor este, deci, darul exclusiv al lui Dumnezeu, însă fericirea sau nefericirea fiecărui om după învierea universală şi după judecata finală depinde de credinţa, pocăința şi faptele bune sau rele săvârșite de om în timpul vieţii sale pe pământ (cf. Ioan 5, 28-29).

Iubiţi frați şi surori,

Invidiat şi prigonit de cărturarii şi fariseii care pierduseră în mare parte capacitatea de a simţi prezenţa lui Dumnezeu în istorie, trădat şi vândut de ucenicul robit de patima iubirii de arginţi (Iuda Iscarioteanul), judecat sumar şi superficial de către Ponţiu Pilat care pierduse simţul dreptăţii, părăsit şi neînțeles de ucenicii sau prietenii descurajați din prea multă teamă, Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor, a fost răstignit pe Cruce, între doi tâlhari făcători de rele.

Sfintele Evanghelii ne arată, însă, că, înainte de răstignire şi moarte, Iisus nu a răspuns la violenţă cu violenţă, refuzând folosirea sabiei pregătită de Simon-Petru (cf. Ioan 18, 10) şi nu a răspuns la răutate cu răutate, ci S-a rugat pentru iertarea ucigaşilor Săi, zicând: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34).

Sfântul Apostol Pavel ne învață că prin puterea Crucii Sale sau a iubirii Sale smerite şi jertfelnice, Domnul Iisus Hristos a biruit şi duhurile rele sau necurate încât „dezbrăcând (de putere) începătoriile şi stăpâniile (diavoleşti), le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin Cruce” (Coloseni 2, 15).

Învăţăm din acest adevăr al biruinţei lui Hristos Cel răstignit şi înviat că numai cu ajutorul lui Dumnezeu, numai uniţi cu Hristos prin rugăciune, prin Sfintele Taine şi prin împlinirea poruncilor Lui în viaţa noastră, putem birui şi noi păcatul, iadul şi pe diavolul, ca forme de existenţă egoistă, pentru a dobândi apoi raiul, adică mântuirea şi viaţa veşnică, prin unirea noastră cu Hristos şi cu Sfinții Lui, în iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.

Când sufletul omului se umple de gânduri rele, de viclenie, de ură, de invidie şi de violenţă, atunci el se deschide spre iad (cf. Psalmul 87, 3). Însă, când sufletul omului se umple de pocăinţă smerită şi iertare sinceră, de pace şi de iubire milostivă, atunci el se deschide spre rai. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos ne învaţă că „Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Luca 17, 21).

Credinţa noastră în biruinţa lui Hristos Cel înviat asupra păcatului, asupra morţii şi asupra iadului ne întăreşte în lupta noastră cu patimile egoiste individuale sau colective şi în lupta cu duhurile răutăţii (cf. Efeseni 6, 12), care produc adesea deznădejde sau însingurare în suflete, ceartă şi dezbinare în familie şi societate, violenţă şi crimă, conflicte de putere şi războaie în lume ş.a.

Prin urmare, bucuria biruinţei Domnului Iisus Hristos asupra păcatului, asupra morţii şi asupra iadului ne cheamă să ne rugăm şi să lucrăm pentru pace şi viaţă, să aducem bucurie în jurul nostru, ajutând, după putinţă, prin cuvânt şi faptă, pe cei care au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru.

Drept-credincioşi creștini,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti, dar şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.

Comemorarea Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului este o datorie morală faţă de înaintașii noștri, care în vremuri ostile Bisericii şi religiei în general au mărturisit credința lor în Hristos Cel răstignit şi înviat cu prețul pierderii libertății, sau chiar a vieţii. Totuşi, mulți dintre aceşti apărători şi mărturisitori ai Ortodoxiei în timpul prigoanei comuniste au trăit minunea transfigurării sau a schimbării suferinţei lor fizice în pace şi bucurie spirituală, simțind astfel că puterea Crucii sau a suferinţei pentru Hristos şi Biserica Sa conţine în ea însăşi germenele sau arvuna Învierii, a luminii comuniunii oamenilor cu Dumnezeu – Izvorul vieţii şi al bucuriei veşnice.

Mulţimea mărturisitorilor şi a martirilor credinţei din timpul regimului comunist ne îndeamnă mereu să nu uităm cât de mare a fost suferinţa lor pentru a păstra credinţa vie şi demnitatea poporului român creştin, în vreme de teroare şi prigoană, când puterile diavoleşti ale iadului s-au arătat adesea în ura şi violenţa celor care i-au torturat şi chinuit pe cei aflați în închisorile comuniste. Lumina martirilor trebuie comemorată cu recunoştinţă şi veneraţie, ea fiind totodată izvor de putere spirituală în viaţa şi misiunea Bisericii astăzi.

Cu prilejul Sărbătorii Învierii Domnului, vă îndemnăm să aduceți, prin cuvânt şi faptă bună, bucurie în casele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliaţi şi singuri, astfel încât ei să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit şi înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace şi de bucurie. Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, departe de Patrie, să-i purtăm în rugăciune şi în iubire frățească.

Ne rugăm Preasfintei Treimi ca Sfintele Sărbători de Paşti să vă aducă tuturor pace şi bucurie, sănătate şi mântuire, adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul rugător şi de tot binele doritor,

† D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[1] Pr. Dumitru STĂNILOAE, „Teologia Dogmatică Ortodoxă”, vol. 2, ediţia a IV-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2010, p. 142.

[2] Cf. Nikolas P. VASSILIADIS, „The mystery of death” («The Saviour» ), Athens, 1997, p. 173.

[3] Vezi Slujba Învierii, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, București, 2010, pp. 22, 38, 81.

[4] Slujba Învierii, pp. 57-59.

[5] Cf. Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentar la 1 Petru 3, 19-20, PG 74, 1016 AB, citat în Nikolas P. VASSILIADIS, „The mystery…”, p. 188.

[6] Slujba Învierii, pp. 44-47.

[7] Pr. Dumitru STĂNILOAE, „Iisus Hristos sau restaurarea omului”, Opere complete, vol. 4, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, p. 413.

[8] Ibidem.

www.basilica.ro

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 12 aprilie 2017, inițiativa legislativă a senatorului PSD Lucian Trufin privind creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, potrivit unui comunicat de presă al social-democraților botoșăneni.

Conform documentului, proiectul de lege a fost votat de un număr de 267 de deputați. Un singur deputat nu a votat și nu s-au înregistrat abțineri sau voturi împotrivă. Cum, în acest caz, forul decizional este Camera Deputaților, legea urmează să fie trimisă la promulgare către președintele României.

„Împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, am luat decizia să elaborăm o serie de amendamente la proiectul de lege nr. 26/2017 pentru aprobarea OUG nr. 16/2017 pentru a veni în ajutorul fermierilor și pentru a debloca accesul la pășunat al deținătorilor mici de animale, dându-le astfel posibilitatea să acceseze subvențiile agricole. Înainte de a redacta modificările și de a le supune dezbaterii parlamentare, am avut consultări cu sute de fermieri activi și reprezentanți ai formelor asociative ale crescătorilor de animale din mai multe județe ale țării. Concluzia generală a fost că s-au pierdut bani europeni, un exemplu elocvent fiind județul Botoșani, unde, conform comunicării oficiale cu centrul APIA, diferența sumelor neîncasate între anii 2015 și 2016 depășește 1,2 milioane de euro”, a declarat Lucian Trufin în comunicat.

Cadrul legal actual care impunea înregistrarea fermierilor în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului nu a făcut decât să îngreuneze procedurile, motiv pentru care foarte mulți fermieri au pierdut subvențiile agricole.

„Prin modificările realizate am urmărit eliminarea procedurilor birocratice greoaie și excesive, astfel încât un număr cât mai mare de fermieri activi să poată beneficia de subvenții. Am avut în vedere situația reală din teritoriu și am corectat scăparea legislativă privind pășunatul pe timp de vară, luând de pe umerii fermierilor obligativitatea de a înregistra animalele în exploatația formei asociative, pe perioada păşunatului. Am simplificat procedura, permițând fermierilor, membri ai formelor asociative ale căror animale pășunează pe suprafețele de pășune concesionate de la administrațiile publice locale pe perioada verii, să depună cererea unică în vederea obținerii subvenției doar pe baza datelor personale de identificare și a codurilor exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor membrilor. Eliminarea înregistrării animalelor membrilor asociației în exploatația asociației se justifică întrucât fiecare proprietar membru al cooperativei are cod de exploatație, fiind fermier activ, în timp ce forma asociativă nu are nevoie de cod de exploatație, deoarece nu deține efectiv animalele”, a susținut senatorul botoșănean.

În calitate de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senatul României, Lucian Trufin a trimis mai multe adrese de informare către APIA, administrațiile publice locale și asociațiile de crescători de animale cu noile reglementări care privesc creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, care vor intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

Revista Fermierului a scris pe larg despre problemele din sectorul pășunatului și a efectuat inclusiv o investigație pe subiect, informații care pot fi găsite aici: http://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/item/2256-lupta-pentru-pajisti-naste-controverse-anul-acesta-m-au-scos-cu-totul-din-pasune-apostu-chiscop-fermier-repartizarea-pajistilor-este-strict-atributul-consiliului-director-si-sau-adunarii-generale-nicolae-balascuta.html

Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare se vor utiliza numai produse de protecție a plantelor omologate în România, pentru cultura, agentul de dăunare și doza pentru care au fost omologate, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PESTEXPERT, care poate fi accesata pe link-ul: www.madr.ro, Secțiunea Fitosanitar. Iată și pașii de urmat pentru accesarea programului: - Fitosanitar: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar.html; - Adrese web (josul paginii): https://aloe.anfdf.ro/; - “Continue to this website (not recommended)”. Se completează căsuțele: utilizator:„guest”; parola:„guest”; Căutare.

„Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene emit buletine de prognoză și avertizare care conțin recomandări privind efectuarea tratamentelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor din culturile agricole”, spun specialiștii MADR. „Aceste buletine sunt difuzate către instituțiile locale și fermieri, iar informațiile conținute de acestea pot fi solicitate de către toate persoanele interesate. Înainte de începerea aplicării tratamentelor, vă recomandăm să verificați dacă produsele care vor fi folosite sunt de calitate și provin din ambalaje care au indicații clare privind conținutul și natura produselor de protecție a plantelor”.

În combaterea agenților de dăunare din culturile agricole, o importanță deosebită o are evaluarea stării fitosanitare a culturilor. În baza evaluării făcute, corelată cu condițiile climatice existente, faza fenologică a plantelor și biologia agenților de dăunare identificați, se stabilesc schema de tratament și momentul aplicării, informează Autoritatea Națională Fitosanitară.

Tratamentele foliare ale culturilor agricole au un rol însemnat în dezvoltarea plantelor, deoarece contaminarea acestora determină încetinirea proceselor metabolice ale plantei și, în cele din urmă, scăderea cantitativă și calitativă a producției.

Se recomandă efectuarea de tratamente preventive in scopul reducerii surselor de infecție și pentru evitarea pierderilor economice.

În pomicultură la speciile semințoase (măr, păr etc.), la această dată se recomandă efectuarea tratamentelor pentru combaterea foculului bacterian (Erwinia amylovora), a rapanului (Venturia inaequalis), a făinării (Podosphaera leucotricha), a moniliozei (Monilinia fructigena), a gărgăriței florilor de măr (Anthonomus pomorum), iar pentru speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic, nectarin etc.) se recomandaă tratament pentru combaterea: moniliozei (Monilinia laxa), împotriva deformării frunzelor (Taphrina deformans) etc.

Fluctuațiile de temperatură, umiditatea relativă a aerului, roua, densitatea mărită a plantelor/mp, fertilizarea excesivă cu azot, cultivarea de soiuri sensibile sunt factori care favorizează apariția bolilor foliare în culturile de cereale păioase.

Astfel, la cerealele păioase (grâu, orz etc.) recomandăm tratamente fitosanitare pentru combaterea fuzariozei, a făinării, a septoriozei,a  ruginilor și a dăunătorilor (afide, ploșnița cerealelor-adulți hibernanți).

La rapiță se vor efectua tratamente pentru combaterea următorilor dăunători: gândacul lucios (Meligethes aeneus), gărgărița tulpinilor (Ceuthorhynchus napi) etc.

Culturile înființate cu semințe tratate cu neonicotinoide sunt intens monitorizate, luându-se toate măsurile pentru eliminarea oricăror riscuri care să afecteze familiile de albine și mediul înconjurător.

Sămânța tratată se va utiliza numai în zonele și pe suprafețele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp. Phyllotreta spp. şi Phylloides spp;

Parcelele însămânțate cu sămânță tratată vor fi marcate cu plăcuțe de avertizare.

Însămânțarea se va efectua cu semănători dotate cu echipamente care să asigure reducerea riscului (deflectoare), respectând buna practică agricolă.

După însămânțare, în momentul controlului nu trebuie să se depisteze sămânță tratată neîncorporată în sol.

Impar, unic distribuitor al anvelopelor BKT în România – o colaborare care a ajuns la zece ani –, a organizat întâlnirea tradițională cu partenerii săi. De data aceasta, evenimentul a avut loc la Sinaia, la începutul lunii martie, unde invitații au putut afla noutățile BKT, cum sunt anvelopele V-Flecto, care permit rularea la presiuni scăzute, reducând efectul de compactare a solului. Participanților li s-a prezentat și întregul portofoliu Impar, care cuprinde peste 2.400 de produse, din care 70% sunt destinate zonei agro. La întâlnirea BKT&Impar au fost prezenți clienți și parteneri ai companiei cu sediul în Odorheiu Secuiesc, printre care Agricost, Maschio Gaspardo, Mecanica Ceahlău, Swiss Trade, dar și Sandesh Jain – directorul de marketing BKT, Gaurav Aneja – senior manager export BKT și Grzegorz Bucko – managerul de produs și export Pronar Polonia, producător de jante pentru utilaje agricole și industriale.

BKT, grup originar din India - reprezentat în țara noastră de compania Impar, este în prezent cel mai mare producător de anvelope radiale din lume. „Producem circa 60.000 de anvelope lunar. Suntem prezenți peste tot în lume, fiind lideri de piață în mai multe țări. Spre exemplu, dacă amintim doar țările din Europa, în Marea Britanie avem peste 30% cotă de piață și suntem primii și în Irlanda, Germania, Franța, Olanda, Belgia, Țările Scandinave, Bulgaria. În medie, pot spune că suntem undeva la 15-18 procente cotă de piață, la anvelopele radiale”, a explicat celor prezenți Sandesh Jain, directorul de marketing BKT.

Anvelope ce reduc compactarea solului și cresc productivitatea

Grupul din India creează anvelope conforme cu cerințele pieței fiecărei țări. Spre exemplu, în India și în Turcia, 65% din tractoare merg pe drumurile publice, motiv pentru care au creat, pe lângă profilul RT 855, și RT 853, care este adaptat acestui tip de utilizări. Faptul că fiecare piață este analizată a dus la inovații constante, anual fiind lansate aproximativ 120 de produse noi. „BKT este cel mai mare exportator de anvelope din India și investește constant în construcția brandului, expoziția SIMA de la Paris fiind unul dintre locurile unde sunt lansate noile tehnologii. Anul acesta, am prezentat la Sinaia anvelopele V-Flecto, după lansarea oficială de la Paris. Anvelopele V-Flecto sunt produse după o nouă tehnologie VF (Very High Deflection Tire) și permit rularea acestora la presiuni joase, reducând substanțial compactarea solului, fapt ce duce la creșterea productivității”, a adăugat Sandesh Jain, care consideră că piața agricolă este cea mai stabilă, chiar și pe timp de criză.

BKT acordă o importanță crescută cercetării și dezvoltării, 6% din cei peste 7.500 de angajați lucrând în cercetare.

Trend ascendent pentru Impar

BKT și-a dublat alături de Impar cifra de afaceri în România, în ultimii trei ani. De altfel, pentru Impar, 2016 a fost un an bun, cifra de afaceri a companiei cu capital românesc reușind să depășească nivelul dinainte de criză. „Anvelopele pentru agricultură și cele industriale nu se pot vinde numai prin preț, ci și prin valoare adăugată. Dealerul sau cel care ajunge la consumatorul final trebuie să asigure și suport tehnic, iar personalul trebuie instruit. Noi, împreună cu firma producătoare, facem cursuri și pentru angajați, și pentru cei cu care colaborăm. Mai mult, politica noastră este ca, o dată pe an, să organizăm o întâlnire, cum este acum la Sinaia, unde participă dealeri, consumatori finali, firme forestiere sau operatori portuari”, ne-a declarat proprietarul Impar, Laszlo Janos.

Printre noutățile amintite la acest eveniment se află și faptul că Impar a fost aleasă unicul distribuitor de jante Alcoa în România de către producătorul care a pus bazele industriei de aluminiu. Avantajele acestor jante de camion se datorează faptului că sunt cu aproape 50% mai ușoare și de cinci ori mai rezistente decât cele din oțel, caracteristici prin care crește durata de viață a anvelopelor și a frânelor, reducându-se consumul de carburant.

Anul acesta, reprezentanții companiei Impar și produsele oferite de aceasta pot fi întâlnite la toate târgurile majore agricole din țara noastră (Cluj, București, Arad și Iași).

La doar trei zile de la anunțul Asociației Române a Cărnii (ARC) conform căruia, în primul trimestru din 2017, preţul mediu de achiziţie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015, brutarii anunță și ei că pâinea s-ar putea scumpi cu până la 10%.

Anunțul brutarilor și morarilor, prin intermediul șefului Rompan, Aurel Popescu, citat de Agerpres, se bazează pe argumentul majorării preţurilor la grâu şi făină, dar şi a costurilor cu forţa de muncă, odată cu majorarea salariului minim la 1.450 de lei.

„Sunt premise pentru ca preţul pâinii să mai crească în această perioadă, motivat de patru elemente. În primul rând, preţul grâului a crescut de la 1 martie cu 7-8 procente din cauza cererii mari de grâu la export, iar prin acest export se diminuează şi cantitatea de grâu care ne rămâne la dispoziţie. În al doilea rând, este vorba de creşterea costului cu forţa de muncă prin majorarea salariului minim la 1.450 de lei, dar corelat au crescut şi salariile celorlalţi angajaţi, care nu erau pe minim şi este o creştere semnificativă. Noi suntem de acord cu ea, pentru că oamenii trebuie să câştige mai bine şi forţa de muncă calificată să rămână în ţară, dar ne costă şi atunci trebuie să o prindem în preţul produsului finit. De asemenea, trebuie să recunoaştem că şi energia şi combustibilul şi gazele naturale sunt mai scumpe decât anul trecut. În procente, pot să vă spun că ar fi vorba de o creştere de până la 10% sau în jur de 10 bani la o pâine”, a declarat Aurel Popescu pentru Agerpres.

El a adăugat că, în această perioadă, preţul grâului este situat în intervalul 780 şi 800 de lei pe tonă adus la moară, în urcare cu aproximativ 10 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce tona de făină s-a scumpit de la 850 de lei, anul trecut, la 1.000 de lei/tonă, în prezent.

La noi în țară, consumul de pâine s-a diminuat în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puţin de 96 de kilograme în prezent, dar încă se menţine peste media europeană de 82 kg/locuitor/an. Societăţile autohtone de morărit şi panificaţie pun pe piaţă lunar în jur de 180.000 de tone de pâine.

În industria de morărit şi panificaţie lucrează 80.000 de salariaţi, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariaţi, numai în societăţile membre Rompan fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Și dacă morarii spun că scumpirea unei franzele la producător va fi de circa 10 bani pe unitate, nu același lucru se poate spune despre carnea de porc.

Preţul cărnii de porc ar urma să crească în România, în medie, cu 15-30%, începând cu luna aprilie, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Potrivit ARC, în primul trimestru din 2017, preţul mediu de achiziţie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015. În plus, în ultimul an s-a constatat o majorare importantă la pieptul de porc, unde preţul de tranzacţionare s-a majorat cu 40%. Totodată, la jambon s-a înregistrat o creştere a preţului de 25%, la fel şi la alte piese rezultate din tranşare.

Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a acestui an, în cadrul Consiliului Economic al Observatorului pentru Piaţa Cărnii se estimează că această creştere a preţului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare.

Printre cauzele care au condus la creşterea preţului cărnii de porc la nivel european se află: creşterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc în ţările asiatice, în special în China, Japonia şi Hong Kong, respectiv scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă (de până la -2,3% la exemplarele tinere între 20-50 kg şi de -1,1% la porcii la îngrăşat între 50 și 80 kg).

În plus, pe relaţia China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în ţări terţe. De altfel, în luna ianuarie 2017 a fost semnalată o creştere a exporturilor cu 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, supremaţia deţinând-o în continuare China, urmată de Hong Kong şi Coreea de Sud, se arată în comunicatul ARC.