Lumea agricolă, în particular, dar și cea economică, în general, sunt foarte agitate în ultima perioadă, odată cu explozia prețurilor la materiile prime, niveluri care induc fiori reci pe toate meridianele lumii, dar în același timp trebuie să ne pună și pe gânduri dacă sunt și pot fi aplicate diverse soluții de previziune și contracarare la nivel de țară, breaslă sau entitate economică, astfel încât traversarea perioadei să se facă cu pierderi minime.
Situațiile când se manifestă această febrilitate pe piețele internaționale poate avea cauze multiple, dar evoluțiile ultimilor circa 20-30 de ani arată că cele mai mari amplitudini sunt date de crizele financiare, de crizele de producție agricolă și apoi cele militare, iar în ultimul timp încep să își facă loc și crizele energetice. O mențiune importantă este dată de faptul că o criză care are la bază, să zicem un conflict armat, poate antrena și un efect de criză financiară, așa cum se poate întâmpla și în situația unei crize alimentare care poate genera o criză financiară.
În prezentul articol o să ne aplecăm doar asupra momentelor de explozie a prețurilor produselor agricole și o să încercăm să explicăm într-un mod simplu care este procesul de formare și manifestare pe piețe ale acestor situații, la un nivel de cunoaștere care eu cred că trebuie să fie larg răspândit printre fermieri, astfel încât aceștia să înțeleagă ceea ce se întâmplă în realitate.
Cine a fost sau va merge în țări puternice în agricultură, cum sunt Franța, Germania, Olanda sau Belgia, va rămâne surprins de nivelul de cunoștințe în acest sens al fermierilor și de modul cum interpretează aceste informații pentru a se proteja ca fermă.
Se impune precizarea că înțelegerea mecanismului nu înseamnă că mâine veți deveni sigur un miliardar pe bursă, dar aproape sigur vă poate asigura supraviețuirea ca firmă în aceste perioade, dacă nu se fac greșeli grave.
În alte țări, spre care ne uităm de multe ori cu jind în ale agriculturii, sunt instituții, firme, ONG care sunt finanțate și se ocupă de astfel de analize mult mai complexe și mai profesioniste, care apoi sunt puse la dispoziția publicului interesat, cele generale în mod gratuit (vezi USDA, Agritel etc.), iar altele, mai performante și mai complexe contra cost.
Revenind la problema pe care o dezbatem, ne vom opri asupra primului grafic, unde se prezintă evoluția prețurilor la energie, materii prime agricole, minereuri, plus metale industriale și metale prețioase din perioada 2000 – 2016 și vom vedea că primul moment de inflamare (creștere) a prețurilor are loc la final de 2007, când am intrat în criza subprime declanșată în SUA și care apoi a cuprins întregul sistem financiar mondial. Reacția imediată a piețelor a fost ca investitorii să își mute banii în stocuri de produse și materii prime, iar cererea pentru toate aceste produse a dus la o explozie imediată a prețurilor. Pentru noi, cei din lumea agricolă, trebuie să nu uităm că prețul grâului atunci, în 2008, a atins nivelul-record de circa 280 euro/to, un nivel depășit abia acum două săptămâni.
(date Banca Mondială – OPEN EDITION JOURNAL – 13.01.2021 – indice IPAMPA)
Dacă peste acest grafic vom suprapune evoluția prețurilor de atunci la îngrășămintele chimice (graficul 2), vom constata o evoluție identică, cu niveluri de preț-record și care abia acum, după circa 12 ani, au fost depășite.
(8 martie 2016 – Police center for the new south)
De remarcat că, atunci, îngrășămintele cu potasiu au ajuns la circa 900 USD/to, iar îngrășămintele DAP, la prețul de 1200 USD/to, nivel la care se află și astăzi. Ureea se apropia la acel moment de circa 800 USD/to, nivel depășit la acest moment.
Dacă ne uităm la ambele grafice, vom vedea că după începerea crizei subprime în decembrie 2007, în anul 2009 a avut loc o cădere importantă a nivelurilor de preț dată de reducerea cheltuielilor populației în multe țări, odată cu creșterea șomajului.
Anii 2010-2012 au adus o nouă creștere a prețurilor odată cu ieșirea din criză, iar în cazul produselor agricole situația s-a suprapus și peste o producție agricolă mondială sub așteptări în 2010.
În graficul 3 se observă modul de reacție a pieței la producția globală de produse agricole, în cazul acesta fiind vorba de grâu, astfel încât creșterea sau scăderea producției mondiale influențează în decurs de câteva săptămâni până la 2-3 luni evoluția prețului produsului respectiv.
Graficele 4 și 5 reliefează pe o perioadă lungă faptul că evoluția prețurilor la produsele agricole este aproximativ similară, doar amplitudinea creșterilor sau scăderilor poate fi diferită, în funcție de diferite nuanțe de piață.
Această evoluție relativ comună a prețului pe piețele mondiale este datorată faptului că în general cauza este comună, iar aceasta, în majoritatea cazurilor, este seceta, acesta fiind principalul factor perturbator al producției globale de produse agricole.
Nuanțele care acompaniază situația pot fi restricții de export, creștere de taxe vamale sau orice astfel de situații, dar cauza de bază este seceta care se manifestă într-o zonă sau alta, dar în general afectează suprafețe importante și atunci impactul este puternic. Să nu uităm ca seceta din 2020, în România, numai la grâu a avut un impact de circa 5 milioane de tone în minus, ceea ce poate crea reacții în piață în cele mai multe cazuri.
26.04.2019 – LE SILLON BELGE
Etude FOP – 2 nov 2015
Imediat după graficele cu evoluția prețurilor la produsele agricole este interesant de vizualizat și graficul 6 cu evoluția prețurilor la îngrășăminte chimice, unde se constată o evoluție asemănătoare pe o lungă perioadă.
Acum, după ce am văzut grafice și evoluții, ce este totuși de reținut?
1. CREȘTEREA PREȚURILOR - În general începutul crizelor de orice fel, și în același mod și la ieșirea din crize, aduce ca primă reacție ,,fuga investitorilor” pe materii prime, inclusiv în cazul produseloe agricole, și se manifestă prin creșterea puternică a prețurilor pe burse, acestea fiind foarte volatile. Creșterile de preț accelerate în aceste perioade aduc inflație care între anumite intervale procentuale au un rol „sanitar” de sterilizare a banilor și de reașezare a relațiilor între productivitatea muncii și producția industrială și agricolă. Situația de sterilizare se manifestă deoarece, în cazul crizelor, multe țări trec la tipărirea de bani fără acoperire în productivitatea industrială.
2. SCĂDEREA PREȚURILOR - Prețuri reduse se întâlnesc în „ochiurile” crizei, adică atunci când are loc contractarea economică datorată reducerii consumului, iar al doilea moment se manifestă în perioada între două crize, când economiile în general funcționează la capacitate, încep să se acumuleze stocuri, iar prețurile sunt în scădere. Aceste perioade sunt caracterizate prin inflație redusă, productivitate mărită și prețuri în general cu variații mici. În cazul produselor agricole, în aceste perioade variațiile de preț sunt date în special de sezon, adică în cazul nostru vara la recoltat prețuri mici și cu creștere în perioada de iarnă.
În aceste condiții, ce ar putea să facă un fermier? În primul rând, este bine să urmărească astfel de informații în mod constant, în revistele de specialitate care au astfel de rubrici, site-uri de specialitate care prezintă analize ale evoluțiilor pe burse, astfel încât să fie la curent cu toate informațiile disponibile.
Fermierul român trebuie să conștientizeze că activează într-o piață globală cu probleme și oportunități globale, iar el trebuie să înțeleagă aceste lucruri, așa cum le înțeleg și colegii lui din țările vestice sau din SUA.
Dar toate aceste lucruri necesită un timp dedicat de studiu, de analiză și reflecție, de măsuri tehnologice în consecință, astfel încât riscurile să fie cât mai scăzute, fiindcă de eliminat nu este posibil niciodată.
DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, FERMIER DIN JUDEȚUL BRĂILA, MEMBRU LAPAR
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - Decembrie 2021Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html