Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

„Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).

Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.

Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.

Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.

Jurnaliști agrarieni din mai multe țări ale Uniunii Europene (UE) au participat în zilele de 26 și 27 iulie 2017 la evenimentul anual mediatic al companiei Case IH, care a avut loc în acest an în Slovacia pe o proprietate administrată de danezii de la FirstFarms A/S, în condițiile în care aceștia dețin cea mai mare suprafață agricolă în proprietate în România.

Case IH contribuie la schimbarea aspectului agriculturii din Europa de Est, care, în ultimii ani, a înregistrat o creștere masivă a eficienței și a productivității în fermele cele mai bine gestionate. O mare parte din aceste îmbunătățiri s-a datorat avansurilor în ceea ce privește calitatea, puterea și eficiența mașinilor utilizate, care au contribuit la transformarea oportunității operațiunilor pe teren, la asigurarea unor condiții optime de creștere pentru culturi și la reducerea costurilor de producție.

FirstFarms A/S este o companie care se află în prim-planul acestei agriculturi „noi”. Cu sediul în Billund, Danemarca, investește în, exploatează și dezvoltă agricultura în Europa de Est, unde exploatează 16.400 ha și are 250 de angajați. În 2016, cifra de afaceri a FirstFarms era de 130,3 milioane DKK și are planuri ambițioase de a deveni una dintre cele mai mari companii de gestionare a fermelor din Europa.

Din cele 16.400 ha, nu mai puțin de 8.000 ha (suprafață aflată în creștere) sunt terenuri arabile din România, deținute de danezi în proporție de mai bine de 60 de procente.

În cadrul conferinței de presă de dinaintea demonstrațiilor din câmp cu tractoarele Quadtrac, Maxxum și Puma, Soren G. Nielsen, administratorul fermei din Slovacia (COO), a recunoscut că planul companiei este de a continua investiția în suprafețe de pământ în România, dar și continuarea dezvoltării fermelor slovace.

El a adăugat că, în momentul în care FirstFarms a achiziționat pământul în România, a reglat și investiția în utilaje. În prezent, Nielsen a precizat că, în țara noastră, compania daneză deține tot echipamentul necesar bunei desfășurări a activității din ambele ferme românești (Deta și Buzău).

„Avem două locații în România. În cea din estul țării (Buzău) am debutat cu activitatea în 2007 prin achiziția de teren și lucrul acestuia, suprafața totală operată în exploatația respectivă fiind de 4.000 de hectare. În Timișoara (Deta), pe de altă parte, am început activitatea cu patru ani în urmă (anul acesta, avem cea de-a patra recoltă). Și acolo avem peste 4.000 de hectare în lucru”, a răspuns Nielsen unei întrebări din partea reprezentantului Revistei Fermierului. „În România, suprafețele de teren sunt atât achiziționate, cât și arendate. În Slovacia, în principal arendăm terenuri agricole și avem în proprietate cam 650 ha. În România deținem cam 60 la sută din teren și 40 de procente este arendat. În Ungaria, pe de altă parte, în fermele noastre nu deținem decât clădirile, terenul de sub clădiri și facilitățile de producție, dar nu avem suprafețe nici în proprietate, nici arendate”.

Mai mult, administratorul fermei din Slovacia a mărturisit că planul companiei daneze este acela de a primi avizele de construcție pentru facilități în domeniul creșterii porcilor în Timișoara și de a aduce acolo purcei din Ungaria la îngrășat.

Și asta, deoarece prețul cerealelor românești este cu 20-30 mai mic decât media, datorită distanțelor mici de transport.

„Motivul este simplu – în ultimii doi ani, dacă ar fi să comparăm nivelurile prețurilor cerealelor din Buzău și Timișoara față de zona Bratislavei, atunci mai mereu acesta este cu 20-30 de euro mai mic, datorită distanțelor mici, față de prețurile mondiale. Cele mai ieftine cereale le avem aici, necesare pentru a le transforma rapid în valoare adăugată, și anume carne”, a precizat Soren G. Nielsen.

Îmbunătățirea eficienței agriculturii slovace

Conceptul pentru FirstFarms a început în 2005, an în care opt investitori și-au unit forțele pentru a achiziționa compania agricolă Agra M. în Slovacia, apoi în iulie 2006 au cumpărat o altă societate agricolă slovacă, Mast Stupava. În luna decembrie a acelui an, Firstfarms A/S, listată la bursa NASDAQ OMX din Copenhaga, atrăgea peste 2.600 de acționari, iar în 2007 s-a extins în Slovacia , prin achiziționarea de Mlyn Záhorie A / S.

FirstFarms operează în prezent în Slovacia, România și Ungaria, unde costurile favorabile, condițiile de producție și de vânzări oferă baza pentru câștigurile operaționale continue ridicate. În plus față de rentabilitatea capitalului acționarilor investit, FirstFarms se așteaptă ca, în timp, să realizeze câștiguri semnificative de capital pentru acționarii săi, sub forma creșterilor valorii terenurilor și a imobilizărilor corporale.

Investiția companiei în Slovacia este una dintre cele mai mari din istoria unei afaceri daneze din Europa de Est. În Slovacia, cele trei exploatații agricole se află la 20-30 km nord de capitala Bratislava, unde compania operează aproximativ 9.300 ha, constând în principal din terenuri fertile de închiriere. O parte din teren este deținută de FirstFarms, în jur de 600 ha, iar restul este arendat.

De asemenea, FirstFarms a constituit un șeptel de 2.500 de bovine de lapte plus un stoc mic, tot laptele produs la FirstFarms fiind vândut la fabricile europene de procesare a materiei prime. Abilitatea FirstFarms de a furniza cantități mari și consistente de produse uniforme de înaltă calitate este atractivă pentru companiile internaționale de produse lactate, plasându-le într-o poziție bună atunci când negociază contracte.

Structura de cultură include 1.948 ha grâu de toamnă, 1.465 ha porumb, 1.278 ha rapiță, 874 ha secară, 505 ha sfeclă de zahăr și 220 ha dovleci. Afacerea din Slovacia produce, de asemenea, o serie de culturi furajere, inclusiv 936 ha de porumb, 400 ha de lucernă și 274 ha de sorg, împreună cu 875 ha de iarbă și 392 ha de usturoi.

Prin investiții orientate spre producție și prin punerea în aplicare cu succes a tehnicilor de gestionare a agriculturii în stil danez, cele trei companii realizează economii de scară importante, eficiență sporită și creșterea producției.

Randamentele culturilor și calitatea au fost îmbunătățite semnificativ, parțial datorită investițiilor considerabile ale companiei în utilaje și mașini agricole avansate. Echipamentele vechi, uzate și utilajul agricol au fost eliminate și investițiile au fost făcute în mod continuu în mașini noi, inclusiv două tractoare Case IH Quadtrac care au ajutat la revoluționarea operațiunilor pe teren.

O nouă abordare

COO-ul Soren Nielsen, care s-a alăturat echipei FirstFarms în urmă cu 11 ani, a vorbit despre buna colaborare cu Case IH și a precizat că în fermele companiei daneze din Slovacia funcționează în prezent două tractoare Quadtrac 620 care au înlocuit cele două modele Quadtrac 600 pe care le-a operat anterior. Acestea au fost achiziționate prin AgriCS, distribuitorul Case IH din Republica Cehă, cu care au o bună relație de lucru.

„Designul pe patru piste al lui Quadtrac oferă avantaje semnificative față de un sistem dublu, și am evaluat atât înainte de a decide ce să cumpere. Quadtrac este foarte eficient la transferul puterii la sol, iar faptul că este sub 3 m lățime este un avantaj semnificativ, deoarece înseamnă că nu trebuie să furnizăm o escortă atunci când călătoriți pe șosea.

Tractoarele Quadtrac 620 au redus considerabil timpul și costul creării de culturi. Ele ne permit să facem aproape toate cultivările grele și lucrările de pregătire a solului pe 9.300 ha cu doar două astfel de mașini. Fiecare Quadtrac are doi operatori care lucrează în schimburi de 12 ore pentru a le menține 24/7 în timpul recoltării. Noi folosim o gamă de echipamente cu trecere de la 6 m la 12 m lățime, la viteze de 5-15 km/h, acoperind 5-10 hectare pe oră, în funcție de sarcina și mărimea câmpului”, a mai spus el.

Soren a adăugat că, în exploatație, a fost folosit și sistemul AFS AccuGuide de la achiziționarea celui de-al doilea Quadtrac în 2012. Acesta funcționează cu o precizie de 10 cm și este utilizat pentru toate operațiile de cultivare, pe toate câmpurile, asigurând că tractoarele funcționează cu o eficiență de 99%, în loc de aproximativ 80%.

„Sistemul AccuGuide este mult mai ușor decât sistemul de ghidare pe care l-am folosit anterior, operatorii îl găsesc ușor de utilizat și reduc foarte mult oboseala șoferului”, a recunoscut el. „Acest lucru ne-a permis să îmbunătățim în mod semnificativ productivitatea și profitabilitatea operațiunilor noastre agricole din Slovacia. Astăzi, operăm 9.300 de hectare, cu același număr de angajați pe care l-am avut în 2006 la 3.800 ha, ceea ce reprezintă o îmbunătățire masivă. Prin agricultura mai eficientă, am reușit să reducem în mod semnificativ costurile de producție și randamentele îmbunătățite, care sunt acum cu 10% până la 40% mai mari decât înainte. Randamentele medii, pe sol bun, sunt de 3,4 t/ha pentru rapița de iarnă, 7 t/ha pentru grâul de toamnă și 65 t/ha pentru sfecla de zahăr, respectiv 25 t/ha de porumb și 4,5 t/ha de fân produse pe brichetă soluri”, a conchis el, adăugând că fiecare Quadtrac va termina 2.000 de ore în primul său an și 1.500 de ore în următorii ani.

Despre Quadtrac și Maxxum, vedetele evenimentului din ferma danezilor de la FirstFarms, pe larg în primul număr din august al Revistei Fermierului și pe site.

Cu doar puțin peste cinci hectare a scăzut încărcătura pe tractor de la aderarea României la Uniunea Europeană (de la 54,1 ha în 2007 la 48,7 în 2014), în condițiile în care mai bine 19.000 de unități au fost achiziționate de fermieri în toată această perioadă, se arată în cel mai recent raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agricultura României), publicat recent pe site-ul instituției.

Potrivit documentului, dacă în 2014, numărul de tractoare existențe la nivel de țară era de 193.120 unități, în 2007 acesta era de 174.003 unități.

Creșteri ale numărului de unități achiziționate de fermierii români au mai fost și la pluguri pentru tractor – 156.964 unități în 2014 față de 139.782 cât se înregistrau în 2007.

În aceeași perioadă, numărul de combine autorpropulsate pentru recoltat cereale a fost de 27.399 unități (2014), cu șapte ani în urmă numărul acestora fiind de 24.656.

Numărul semănătorilor mecanice a fost în 2014 de 76.301, în timp ce cu șapte ani în urmă, acesta totaliza 67.761 unități.

La irigații, am stagnat

Conform raportului MADR, în 2014, numărul hectarelor cu amenajări pentru irigații erau de 2.997 mii ha, în condițiile în care cu șapte ani în urmă, numărul a fost același.

Informațiile MADR, extrase din Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014 (tabelul 14.2) și din datele operative ale instituției la nivelul anului 2014, relevă că suprafața agricolă irigată din sistemul administrat de ANIF a scăzut de la 320,2 mii ha la 111,3 mii ha.

Practic, se mai precizează în document, procentajul din suprafața amenajată a scăzut de la 10,6 mii ha în 2007 la 3,7 mii ha în 2014.

„În 2010 a fost irigată circa 2,7% din suprafața amenajată pentru irigat, în 2011 3,4 la sută, în 2012 5,5 procente, iar cu un an mai târziu 6 la sută. Suprafața fluctuează, întrucât din 2010 apa pentru irigații se livrează Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF) și celorlalți beneficiari, numai la solicitarea acestora”, se precizează în raport.

Pe plan naţional, relevă documentul, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei româneşti. Contribuţia agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.

În trimestrul III al anului trecut, contribuția agriculturii la formarea PIB a fost de 8,9 la sută, în scădere față de același trimestru al lui 2014 când totalul a fost de 9,6%, iar în 2013 și 2012 de 9,3 procente. (I.Văduva).