Daniel Botănoiu se retrage din funcția de director executiv al Federației Naționale a Producătorilor din România (FNPAR), ca urmare a lipsei de reactie a președintelui Viorel Matei în rezolvarea problemelor federației legate de participarea la nivelul organizatiilor europene.

„Consider că în condițiile actuale în care rolul organizațiilor profesionale devine din ce mai important în stabilirea politicilor agricole, implicarea celor care conduc aceste organizații este esențială. Că lucrurile nu stau așa, în cazul FNPAR, o arată ultimul eșec: excluderea federației din Copa-Cogeca pentru neplata cotizației. Or, absența noastră de la această ”masă”, în aceste momente în care se discută viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2014, nu este de bun augur. Dacă susținerea agricultorilor din Spania, Polonia, Ungaria, Slovacia etc nu este considerată ajutor de stat, așa cum ne arată documentele pe care le deținem, cum poate fi considerat ajutor de stat plata cotizației agricultorilor români la Bruxelles?  Nu se aplică aceeași legislație la nivel european? Vă mărturisesc că mi-e teamă, domnule Matei, că sunt pe cale să revin într-o Românie în care nu profesionalismul face cariera, ci falsul, poza, slugărnicia. Am trăit acele vremuri și am crezut că ele nu vor mai reveni niciodată, însă m-am înșelat. Aștept în continuarea tranșarea, cu prioritate a acestei probleme, și poate că un gest tratat cu seriozitate și onoare nu ar fi lipsit de importanță”, declară Daniel Botănoiu. 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că s-au efectuat plăţile în conturile beneficiarilor pentru ajutoarele specifice acordate producătorilor de lapte din zonele defavorizate şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

1. Ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate:

Suma totală plătită beneficiarilor pentru ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate a fost de 22,03 milioane euro pentru un număr de 221.134 capete vaci de lapte eligibile şi, respectiv, 69.520 beneficiari.

2. Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică:

Suma totală plătită beneficiarilor pentru ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică în cele două tranşe a fost de 3,09 milioane euro din care 2,57 milioane euro pentru un număr de 791 exploataţii din producţie vegetală şi 0,52 milioane euro pentru un număr de 276 exploataţii din domeniul creşterii animalelor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit, până joi, 30 iunie 2011, procentul de 97,77% din suma de 700,42 milioane de euro, reprezentând sprijin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat României pentru finanţarea schemelor de sprijin pe suprafaţă în cadrul campaniei SAPS 2010. S-a depăşit cu 2,77 % pragul minim de 95 % stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 883/2006 şi s-au evitat astfel penalizările pentru plăţile întârziate.

Menţionăm că APIA a efectuat plăţi în valoare de 689,54 milioane de euro, reprezentând plată SAPS, pentru un număr de 1.088.279 fermieri. În acelaşi timp au fost efectuate plăţi naţionale directe complementare (PNDC1) în cadrul campaniei 2010 în valoare de 304,5 milioane euro.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este institutia guvernamentala cu atributii in verificarea modului de aplicare a prevederilor OUG 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru copiii prescolari din gradinite de stat cu program normal si elevii din invatamantul de stat primar si gimnazial, precum si a prevederilor OUG 24/2010 privind implementarea programului de incurajare a consumului de fructe in scoli.

In perioada ianuarie-iunie 2011, din ordinul secretarului de stat Constantin Cerbulescu, presedinte ANPC, au fost controlate 1697 de scoli, 991 de gradinite, 26 de producatori si 29 de distribuitori. Pentru abaterile constatate au fost oprite definitiv de la distributie circa 49 kg produse lactate, produse de panificatie si mere improprii consumului, alte 1039 kg de produse au fost oprite temporar de la distributie pana la remedierea deficientelor si au fost aplicate 17 amenzi contraventionale insumand 128.000 lei.

A. Programul „cornul si laptele”, abateri constatate

- Neincadrarea in data limita de consum reglementata sau inscriptionata

In urma controlului efectuat ca urmare a unei sesizari privind lipsa de prospetime a cornurilor distribuite in scoli s-a constatat ca pe ambalajul cornurilor fabricate in 28.02.2011 era inscriptionata data de productie de 01.03.2011, prelungindu-se astfel in mod ilegal cu 24 de ore data limita de consum, impusa prin lege, de 48 ore de la fabricare (judetul Hunedoara).

Cornuri care aveau inscriptionata pe ambalaj data limita de consum 29.02.2011 – data inexistenta in calendar sau cornuri care aveau data limita de consum 11.09.2011 in loc de 11.03.2011 (Ialomita).

- Distribuirea de produse neconforme calitativ

Lapte distribuit in ambalaje murdare, prezentand miros dezagreabil din cauza laptelui scurs din cutiile deteriorate si alterat (judetul Satu Mare).

Corn in ambalaj neetans ce continea un corp strain, de culoare neagra (Satu Mare).

Pachete de biscuiti avand cantitatea neta de 25g distribuite timp de trei zile, cate un pachet pe zi pentru fiecare elev, contrar prevederilor legale conform carora un elev trebuie sa primeasca 80g de biscuiti pe zi (Ialomita).

Cornuri cu grad diferit de prospetime, avand coacere incompleta si neuniforma, deformate, in ambalaje ce nu asigurau o inchidere etansa, cornuri care contineau fibre sintetice sau chiar, intr-un singur caz, o pana de pasare aderenta la suprafata produsului (Mures).

Cornuri avand consistenta foarte tare desi, conform datelor de pe eticheta si a documentelor insotitoare, se incadrau in data limita de consum (Valcea).

Corn ambalat care avea o insecta aderenta la suprafata produsului (Maramures).

Lapte UHT ce prezenta impuritati in continut, intreaga cantitate de 500 l fiind oprita de la distributie (Hunedoara).

- Nerespectarea graficului de distributie

Produse lactate si de panificatie distribuite saptamanal sau o data la doua saptamani in loc de doua ori pe saptamana (Bihor).

Produselor lactate si de panificatie distribuite scolii dupa ce elevii au terminat programul, acestia nebeneficiind in acea zi de produse (Galati).

Cornuri distribuite pentru doua zile odata desi, conform graficului de livrare din caietul de sarcini, distributia trebuia facuta zilnic (Ialomita).

- Nerespectarea conditiilor de transport, depozitare si pastrare

Cutii de carton cu lapte, asezate direct pe paviment, contrar normelor sanitare sau depozitate intr-un spatiu impropriu, impreuna cu materiale didactice, calculatoare etc. ori pe holul comun de acces in clase (Bistrita Nasaud).

Produse de panificatie si lactate pastrate pe holul scolii sau in cancelarie, precum si produse lactate pastrate la temperatura mediului ambiant din cauza utilajelor frigorifice defecte sau aveau capacitate insuficienta pentru intreaga cantitate de produse (Mures).

Ambalaje cu produse alimentare si mere asezate direct pe paviment, intr-o sala de clasa, la temperatura de peste 20 grade C desi, in cazul produselor lactate, temperatura de pastrare indicata de producator si inscrisa pe ambalaje era de maxim 8 grade C (Vaslui).

Spatiu de pastrare a produselor alimentare inadecvat, nefiind indeplinite cerintele de curatenie si igiena (Bihor).

- Nerespectarea normelor de etichetare, marcare si ambalare

Branza care nu avea inscriptionat avertismentul obligatoriu „Produs distribuit gratuit conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 96/2002. Este interzisa comercializarea!” (Bihor).

Cornuri care nu aveau inscrise pe eticheta denumirea produsului si adresa producatorului sau inscrisurile erau ilizibile (Neamt).

Cornuri pe ale caror etichete inscrierea datei limita de consum nu era conform prevederilor actelor normative, iar o parte din produse aveau inscrisurile greu lizibile.

B. Programul „mere in scoli”, deficiente constatate

- Nerespectarea cerintelor minime de calitate

Mere improprii consumului, alterate, cu pete de putregai sau mere deshidratate si cu defecte provocate de lovituri (Vrancea, Bihor, Ialomita)

- Lipsa buletinelor de analiza privind continutul de pesticide, nitriti, nitrati sau alti contaminanti (Bihor).

- Distribuirea de mere avand cantitatea neta - calibrul determinat dupa greutate, sub cel minim prevazut de 90 g/mar (Constanta, Bihor, Satu-Mare).

- Nerespectarea normelor de etichetare, marcare si ambalare

Mere care nu aveau trecute pe ambalaj informatiile obligatorii despre denumirea produsului, denumirea soiului, cantitatea neta, conditiile de depozitare, denumirea si adresa distribuitorului au fost depistate in judetele Cluj, Neamt, Bihor, Tulcea.

- Nerespectarea graficului de livrare

In judetele Alba, Galati, Olt, Sibiu nu s-au distribuit mere trei luni consecutiv, in judetul Suceava nu s-au distribuit mere timp de o luna, in judetele Bihor, Timis, Teleorman si Vaslui s-au distribuit mere doar in unele localitati in care primariile au incheiat contracte in acest scop, iar in judetul Ialomita s-au distribuit mere doar in primele doua saptamani ale lunii martie.

Opt state membre ale Uniunii Europene aşteaptă decizia Serviciului sanitar rus privind reluarea livrărilor de legume proaspete pe piaţa rusească, a anunţat astăzi şeful Rospotrebnadzor, medicul sanitar-şef al Rusiei, Ghennadi Onişcenko.

„Din 12 state, 4 au primit autorizaţie de livrare”, a declarat miercuri Ghennadi Onişcenko. Potrivit afirmaţiilor lui, ţările care au trimis documentele necesare reluării livrărilor de legume proaspete în Rusia sunt Cehia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Italia şi Grecia. Şeful Rospotrebnadzor a declarat că Rusia era gata să dea „undă verde” reluării livrărilor de legume din Cehia şi Polonia, însă din Cehia au sosit informaţii privind descoperirea bacteriei E.coli în sticle de apă îmbuteliată şi din acest motiv nu a fost autorizată reluarea livrărilor.

În ceea ce priveşte Polonia, Ghennadi Onişcenko a declarat că nu a fost autorizată reluarea livrărilor de legume din această ţară din cauză că Serviciul sanitar rus are o serie de îndoieli în legătură cu lista laboratoarelor care trebuiau să certifice siguranţa producţiei. „Vineri ne vom întâlni cu o delegaţie din Polonia pentru a discuta aceste probleme şi a lua decizia dacă să autorizăm sau nu reluarea livrărilor de legume din această ţară”,  a declarat Onişcenko. 

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că nu există niciun risc ca fondurile europene pentru agricultura românească să fie suspendate, aşa cum s-a întâmplat în domeniul infrastructurii.

El a adăugat, în interviul acordat în exclusivitate pentru Radio România, că la nivelul comunitar a fost remarcată o lipsă de coordonare între ministere în ceea ce priveşte utilizarea banilor europeni. Comisarul Dacian Cioloş crede că înfiinţarea unui minister pentru gestionarea acestor fonduri ar fi o soluţie pentru rezolvarea problemelor din domeniu.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit efectiv, până în data de 30 iunie 2011, suma de 2,11 miliarde de euro din fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR).

Fondurile nerambursabile au fost acordate solicitanţilor de fonduri care au înaintat o cerere de plată eligibilă, în acord cu prevederile Programului şi care, după ce a fost verificată, atât din punctul de vedere al documentelor, cât şi efectiv pe teren, a fost aprobată de către experţii APDRP.

Alocarea totală pentru Măsurile de investiţii din cadrul PNDR pe care APDRP le implementează este de 7,01 miliarde de euro, din această sumă fiind solicitate până la sfârşitul lunii iunie 2011 peste 14 miliarde de euro prin 69.686 de cereri de finanţare, respectiv 209,8%.

Această situaţie arată interesul uriaş pe care Măsurile PNDR îl suscită şi potenţialul de absorbţie totală pe care România îl are pentru acest Program.

Situaţia foarte bună a implementării PNDR de către APDRP şi Autoritatea de Management a fost reafirmată şi de către Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, cu prilejul ultimei întâlnirii cu Dacian Cioloş, Comisarul European pentru agricultură şi dezvoltare rurală: „Cu ceea ce facem acum, pentru că este un progres real pe PNDR, pe măsuri, eu sunt convins că în 2 – 3 ani, agricultura românească se va aşeza într-o zonă, nu cu potenţial, ci cu baze de parteneriat şi pentru piaţa românească şi pentru piaţa de afară, pentru că asta este ţinta.”

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a selectat pentru finanţare un număr de 47.692 de cereri de finanţare în valoare de 4,41 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare a fondurilor de 63% din alocările Măsurilor de investiţii. APDRP a contractat până în prezent 30.071 de proiecte, procesul fiind în plină desfăşurare.

Consumatorii vor putea face alegeri în mai bună cunoștință de cauză și mai sănătoase atunci când cumpără alimente, acesta fiind principalul obiectiv al noilor reguli UE de etichetare a alimentelor, adoptate miercuri de Parlamentul European. Pe viitor, valoarea energetică, precum și cantitățile de lipide, acizi grași saturați, carbohidrați, glucide, proteine și sare vor trebui să fie ușor de observat pe pachetele alimentare, astfel încât consumatorii să poată identifica mai repede aceste informații.

Raportoarea Parlamentului, Renate Sommer (PPE, DE), care a condus negocierile cu Consiliul, finalizate printr-un acord, a afirmat în cadrul dezbaterii ce a precedat votul: "În ciuda diferențelor politice și ideologice din Parlamentul European, în pofida convingerilor ideologice la nivel național, am reușit să ajungem la un compromis foarte bun".

„Noile reguli ar trebui să asigure informații mai multe și mai bune consumatorilor, pentru ca aceștia să poată alege în cunoștință de cauză atunci când cumpără. Mai mult decât atât, industria alimentară va trebui să beneficieze la rându-i, ar trebui să existe mai multă stabilitate juridică, mai puțină birocrație și o mai bună legislație în general. ... acest lucru este foarte important pentru IMM-uri.(...) mai mult de 80% din sectorul alimentar la nivelul UE este reprezentat de IMM-uri.”

Declarația nutrițională obligatorie

Potrivit noilor reguli, valoarea nutrițională și cantitățile de lipide, acizi grași saturați, carbohidrați, glucide, proteine și sare, trebuie să apară într-un mod vizibil pe ambalaj, în formă de tabel, împreună și în același câmp vizual. Toate aceste informații trebuie să fie raportate la 100g sau 100ml. În plus, aceste informații ar putea fi raportate și per porție.

Alergeni

În prezent, toate ingredientele - incluzând aici substanțele alergene - trebuie să fie specificate pe etichetele alimentelor pre-ambalate. Pe viitor, va fi mai ușor pentru consumatori să observe dacă un produs conține substanțe alergene, odată ce acestea vor fi obligatoriu subliniate în lista de ingrediente. Prin urmare, consumatorii vor găsi informațiile despre alergeni la prima vedere.

Noile reguli stipulează de asemenea că informațiile despre alergeni vor trebui făcute disponibile și în cazul alimentelor neambalate, așa cum este cazul mâncării vândute în restaurante sau cantine. În acest caz, statele membre pot lua măsuri în ceea ce privește modalitatea în care vor face disponibile aceste informații către consumatori.

Eticheta privind țara de origine

Proveniența anumitor alimente, cum este carnea de vacă, mierea, uleiul de măsline, fructele proaspete și legumele, trebuie deja indicată pe etichete în concordanță cu legislația sectorială specifică. Acest lucru a devenit deja obligatoriu acolo unde absența sa ar duce la inducerea în eroare a consumatorului. La solicitarea Parlamentului, această obligație va fi acum extinsă la carnea proaspătă provenită de la porci, oi, capre și păsări. La doi ani de la intrarea în vigoare a noului regulament, Comisia va trebui să introducă regulile de implementare în acest scop.

Pe viitor, s-ar putea decide extinderea etichetării țării de origine la alte categorii de alimente (cum este cazul cărnii folosite ca ingredient, al laptelui sau al alimentelor neprocesate), dar înainte ca acest lucru să se întâmple, Comisia va trebui să deruleze evaluări de impact pentru a testa fezabilitatea și costurile potențiale ale unor astfel de cerințe de etichetare.

România va primi, din 2013,  mai multe fonduri decât în prezent, din bugetul politicii agricole comune, a declarat comisarul european, Dacian Cioloş.

El a adăugat că resursele financiare vor fi concentrate, în viitor, spre zona de Sud a Uniunii Europene, dar autoritătile vor trebui să promoveze programe eficiente, care să corespundă obiectivelor politicii comune: securitatea alimentară, buna gestionare a resurselor naturale şi coeziunea teritoriului rural.

Majoritatea deputaților a susținut proiectul Comisiei de a crea o nouă categorie de regiuni beneficiare în cadrul politicii de coeziune 2014-2020. Într-o rezoluție adoptată marți, 5 iulie, Parlamentul prevede în plus o utilizare orientată și mai transparentă a fondurilor structurale, pentru a reduce disparitățile dintre regiuni, răspunzând în același timp provocărilor comune ale Strategiei Europa 2020.

Cea mai mare parte a deputaților s-a pronunțat în favoarea creării, temporar, a unei noi categorii de regiuni "cu PIB-ul/cap de locuitor între 75% și 90% din media UE, în vederea evitării unui tratament inegal pentru regiuni care se află totuși în situații similare". Această situație este determinată de faptul că unele regiuni au depășit pragul de 75%, care le permite să beneficieze de subvenții de "convergență" acordate regiunilor cele mai sărace, iar altele au avut de suportat efectele crizei economice sau au dificultăți structurale care le frânează dezvoltarea.

Sistemele actuale de eliminare și de introducere treptată a finanțării vor fi astfel înlocuite de subvenții mai previzibile și mai echilibrate pentru o perioadă de șapte ani pentru un număr de aproximativ 50 de regiuni din Marea Britanie, Grecia, Germania, Belgia, Franța, Portugalia, Finlanda, Austria, Spania, Polonia, Italia și Malta.

Priorități tematice și obiective măsurabile

Conform rezoluției elaborate de Markus Pieper (PPE, DE), Parlamentul solicită o creștere substanțială a finanțării destinate cooperării teritoriale ("obiectivul 3"), în special pentru susținerea proiectelor transfrontaliere pentru rețelele transeuropene de transport și energie.

Resursele alocate obiectivului 2 ("competitivitate regională și ocuparea forței de muncă") ar trebui să servească "obținerii de rezultate în privința unui număr limitat de priorități ale UE, cum ar fi sprijinul pentru IMM-uri, inovarea ecologică, economiile locale, educația și formarea profesională, infrastructura, mobilitatea durabilă, energia din surse regenerabile și aprovizionarea cu energie, eficiența utilizării resurselor și incluziunea socială", acordând un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alegerile și rezultatele care trebuie obținute în funcție de nevoile specifice ale fiecărei regiuni.

Controale mai simple și mai eficiente

Deputații insistă asupra faptului că "Fondul social european (FSE) trebuie să rămână o componentă a politicii de coeziune" și să permită realizarea unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni la nivel local - Comisia trebuind să reducă dificultățile administrative care împiedică întreprinderile mici să beneficieze de finanțări.

Pentru simplificarea sistemelor de control și responsabilizarea statelor membre, rezoluția solicită "utilizarea unei proceduri de inspecție cu un singur nivel, astfel încât statele membre să verifice proiectele, iar Comisia să verifice sistemele de inspecție ale statelor membre".

Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 48 împotrivă și 101 abțineri.