În ciuda nenumăratelor semnale de alarmă trase de crescătorii de porci din România privind pericolul reprezentat de virusul pestei porcine africane, dar și pe fondul blocării aprobării hotărârii menite să modifice HG nr. 1156/2013, precum și pentru modificarea și completarea programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin HG nr. 830/2016, prin intermediul ANSVSA, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența primelor astfel de focare la suinele domestice dintr-o gopodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, în data de 31 iulie 2017, investigația epidemiologică relevând existența unui focar primar și a unui focar secundar.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritate, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a notificat toate structurile abilitate de la nivel național, structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul țării noastre.

Contactat telefonic, șeful APCPR, Ioan Ladoși, a precizat că și el a primit vestea ieri după-amiază (n.r. - marți, 31 iulie 2017) și a afirmat că din raportările pe care ANSVSA le-a făcut către OIE nu s-a făcut precizarea cum a avut loc infestarea sau care ar fi bănuiala cu privire la aceasta.

„Este încă încă în curs de investigare cum s-a putut întâmpla. Într-o gospodărie, indiferent cât de primitivă ar fi ea, există posibilitatea unui contact direct dintre mistreți și porcii domestici, dar mai puțin probabil sau să se fi întâmplat cum s-a întâmplat în Cehia, dar la mistreți, prin faptul că au ajuns la aceștia alimente contaminate; asta nu știm încă. Urmează să aflăm din ce ne va comunica Autoritatea”, a menționat Ladoși pentru Revista Fermierului.

El a adăugat că reprezentanții asociaților de specialitate de la noi din țară au încercat constant să facă riscul reprezentat de pesta porcină africană cât mai vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat”

Ioan Ladoși a mai menționat că la ultimele discuții din primăvară, cu autoritățile, practic, crescătorii au înțeles că nu se vorbește despre «dacă», ci «când» va intra pesta porcină în România, fapt, iată, confirmat.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat. Într-adevăr, ne-am temut foarte tare că boala va intra în țară. Iată că în ultima zi din iulie s-a întâmplat acest lucru. Ce este pentru noi foarte îngrijorător este faptul că aceste cazuri sunt la porcii din gospodăriile populației, față de situațiile din Cehia care au răbufnit acum o lună, unde a fost vorba strict doar de mistreți”, a mărturisit Ladoși. „Ca atare, noi avem deja o delegație la acest moment pentru discuții la ANSVSA, în privința planurilor pe care autoritatea le are în vedere în privința localizării și încercării de a stopa răspândirea bolii. Există un plan de bătaie, din ceea ce am înțeles noi; în mare parte l-am parcurs împreună cu autoritățile”.

Concret, mai spune el, există în dezbatere publică planul îmbunătățit referitor la lupta împotriva pestei porcine africane care le-a fost transmis pentru consultare asociațiilor de crescători din România.

„Sunt măsuri care par logice. În mod cert a existat o colaborare între autoritățile de la noi și cele care deja trec prin aceste probleme și au dobândit o anumită experiență, și aici mă refer la Polonia, Estonia și, mai recent, Cehia. Sunt și măsuri concrete prevăzute acolo, inclusiv una pe care, la un moment dat, acum mai bine de un an și jumătate, doi, noi am lansat-o cu un semn de urgență și care, la vremea respectivă, nu a fost luată în serios, și anume inclusiv luarea în calcul a punerii unor bariere, de genul gardurilor electrice, în zonele împădurite de la granița cu Ucraina”, a adăugat șeful APCPR.

Asociațiile de crescători propun practic închiderea zonei de risc (bine stabilită), precum și să nu se mai permită absolut niciun fel de mișcare a porcilor domestici înspre și dinspre acea zonă.

De asemenea, se propune eutanasierea suinelor aflate în zona de risc, într-un mod similar cu gestionarea situației de către statele vecine care s-au confruntat cu această boală.

„Astfel, fermele comerciale care reprezintă baza producției cărnii de porc din România vor fi protejate cât mai bine și nu vor intra sub incidența unor embargouri de transport, de livrări către abatoare sau către alte ferme”, a mai afirmat Ioan Ladoși. „Noi, la ora actuală, nu știm nici măcar despre ce localitate vorbim. Dacă iau prin comparație ceea ce au întreprins autoritățile din Cehia, în localitățile lângă care s-au găsit porci mistreți morți, practic au fost eutanasiate toate suinele, inclusiv cele domestice din gospodăriile învecinate. Numai în acest fel se poate face un control eficient al răspândirii bolii”.

ANSVSA: Posibilul vector – produsele de origine animală, contaminate. Șapte suine au fost eutanasiate deja

Printr-un document de presă, ANSVSA a transmis marți că din primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, au dat asigurări autoritățile competente, precizând totodată că și alte instituții specializate ale statului întreprind verificări în acest sens.

„Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră”, se mai arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, în perioada următoare va fi convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Tot ANSVSA anunță că în urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană (CE) ar urma să adopte o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Autoritate, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, până în prezent au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate și au fost ucise animalele din focar, iar cele șapte cadavre au fost distruse prin incinerare.

De asemenea, s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare și a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate.

Nu în ultimul rând, au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul pentru instituirea măsurilor specifice de control al bolii și a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

În această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea, au mai spus autoritățile.

Am scăpat de una, am dat de alta

La finele lunii mai 2017, consiliul director al APCRP preciza, prin vocea președintelui său, același Ioan Ladoși, că salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.

„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar-veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, se menționa în documentul APCPR.

Crescătorii de suine din România precizau totodată că decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitare veterinare centrale și locale, al fermierilor, cât și al medicilor veterinari din sectorul creșterii porcinelor de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin, prin care se asigură un status corespunzător de sănătate animalelor și trasabilitatea cărnii de porc.

În 2017, pentru prima dată după zece ani de restricții, România era recunoscută la nivel internațional ca țară liberă de pestă porcină clasică, „o șansă reală de dezvoltare” a sectorului de creștere a suinelor.

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.