Afişez elemetele după tag: PPE

Organizația Farm Europe, din care face parte și Forumul APPR, a transmis o scrisoare deschisă președintelui Partidului Popularilor Europeni, cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Aceasta este generată de nemulțumirea privind Politica Agricolă Comună post-2027 și finanțarea ei, care se propune a fi redusă cu 25%.

Mulți dintre noi ne-am aflat în sală pe 19 septembrie 2023 și am ascultat afirmațiile legate de ambiția Partidului Popular European (PPE) de a aduce un Pact pentru Fermieri, după ani de greutăți îndurate de agricultori din pricina ideologiei, aroganței și disprețului lui Timmermans. În sfârșit, aici, în inima Parlamentului European, ați găsit cuvintele potrivite pentru a reda speranța zonelor rurale în proiectul european, înaintea alegerilor europene din 2024. Fermierii nu sunt cetățeni de înlăturat, ostracizați din Europa și stigmatizați prin invective.

Chiar cu cuvintele dumneavoastră, avem o „Comisie Europeană PPE”, inclusiv un Președinte PPE și un Comisar European pentru Agricultură PPE. Partidul Popular European este direct responsabil pentru rezultatele acestui mandat. Inițial, acest lucru a fost promis alegătorilor – nouă tuturor – ca o garanție că Bruxelles-ul va reveni, în sfârșit, pe calea cea bună, aducând vești bune pentru fermierii europeni. În timp ce vă scriem astăzi, ne simțim trădați.

Niciodată în istoria Uniunii Europene mandatul unui președinte al Comisiei Europene nu a fost atât de dezastruos pentru agricultori. Descoperim acum că proiectul Timmermans este, de fapt, un proiect von der Leyen: voința de a subordona PAC, evaluându-i performanța doar prin prisma indicatorilor de mediu și climă, și nu ca pe o politică economică autonomă, și, în cele din urmă, de a lua decizii legate de agricultură în afara instituțiilor specifice sectorului agricol. Aceasta ridică întrebări. Este această direcție politică un proiect PPE sau doar o inițiativă individuală? Mai putem conta pe PPE sau conferința PPE a fermierilor din 2023 a fost doar un set de promisiuni goale?

Pe baza propunerilor Comisiei Europene atât privind CFM, cât și PAC, există motive de îndoială. Ziua de 16 iulie 2025 a fost una neagră pentru fermierii europeni. Ea a marcat o ruptură între actuala Comisie Europeană și lumea agricolă: dezmembrarea bugetului Politicii Agricole Comune, plasarea acestuia sub un cadru de performanță tehnocratic și abandonarea oricărei ambiții comune prin PAC în favoarea a 27 de politici naționale, în special în ceea ce privește noile planuri de gestionare (Stewardship Plans). Această abordare ar semăna semințele confruntării în interiorul Europei, tocmai într-un moment în care trebuie să ne redublăm eforturile pentru a ne exercita influența colectivă în lume, mai ales în agricultură, un sector strategic de bază pentru continentul nostru.

Structura propusă a pachetului cu legislația-cheie pentru viitorul agriculturii, dispersată în trei regulamente – cadrul de performanță, regulamentul privind planurile strategice naționale și regionale și regulamentul de implementare a PAC – amenință capacitatea de a construi un cadru politic coerent. Mai mult, cele mai importante decizii nu ar fi luate prin procese democratice, ci ar fi gestionate prin discuții bilaterale tehnocratice între Comisia Europeană și administrațiile naționale. Parlamentul European și Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și-ar pierde relevanța, la fel și sloganul PPE de a fi „partidul fermierilor”.

De aceea, vă solicităm, în calitate de Președinte al PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, să luați toate măsurile necesare pentru a pune capăt acestei agende dăunătoare, distructive nu doar pentru agricultură, ci și pentru Uniunea Europeană ca atare și pentru valorile sale fundamentale. CFM și propunerile aferente prezentate la 16 iulie nu pot reprezenta un punct de plecare pentru negocieri. Acceptarea acestor propuneri ar însemna acceptarea subminării concurenței echitabile, a regulilor și obiectivelor care stau la baza acelor propuneri. Avem nevoie să putem defini o nouă bază. Europa nu poate fi construită pe cenușa Politicii Agricole Comune. Existența ei însăși ar fi amenințată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Majoritatea deputaților a susținut proiectul Comisiei de a crea o nouă categorie de regiuni beneficiare în cadrul politicii de coeziune 2014-2020. Într-o rezoluție adoptată marți, 5 iulie, Parlamentul prevede în plus o utilizare orientată și mai transparentă a fondurilor structurale, pentru a reduce disparitățile dintre regiuni, răspunzând în același timp provocărilor comune ale Strategiei Europa 2020.

Cea mai mare parte a deputaților s-a pronunțat în favoarea creării, temporar, a unei noi categorii de regiuni "cu PIB-ul/cap de locuitor între 75% și 90% din media UE, în vederea evitării unui tratament inegal pentru regiuni care se află totuși în situații similare". Această situație este determinată de faptul că unele regiuni au depășit pragul de 75%, care le permite să beneficieze de subvenții de "convergență" acordate regiunilor cele mai sărace, iar altele au avut de suportat efectele crizei economice sau au dificultăți structurale care le frânează dezvoltarea.

Sistemele actuale de eliminare și de introducere treptată a finanțării vor fi astfel înlocuite de subvenții mai previzibile și mai echilibrate pentru o perioadă de șapte ani pentru un număr de aproximativ 50 de regiuni din Marea Britanie, Grecia, Germania, Belgia, Franța, Portugalia, Finlanda, Austria, Spania, Polonia, Italia și Malta.

Priorități tematice și obiective măsurabile

Conform rezoluției elaborate de Markus Pieper (PPE, DE), Parlamentul solicită o creștere substanțială a finanțării destinate cooperării teritoriale ("obiectivul 3"), în special pentru susținerea proiectelor transfrontaliere pentru rețelele transeuropene de transport și energie.

Resursele alocate obiectivului 2 ("competitivitate regională și ocuparea forței de muncă") ar trebui să servească "obținerii de rezultate în privința unui număr limitat de priorități ale UE, cum ar fi sprijinul pentru IMM-uri, inovarea ecologică, economiile locale, educația și formarea profesională, infrastructura, mobilitatea durabilă, energia din surse regenerabile și aprovizionarea cu energie, eficiența utilizării resurselor și incluziunea socială", acordând un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alegerile și rezultatele care trebuie obținute în funcție de nevoile specifice ale fiecărei regiuni.

Controale mai simple și mai eficiente

Deputații insistă asupra faptului că "Fondul social european (FSE) trebuie să rămână o componentă a politicii de coeziune" și să permită realizarea unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni la nivel local - Comisia trebuind să reducă dificultățile administrative care împiedică întreprinderile mici să beneficieze de finanțări.

Pentru simplificarea sistemelor de control și responsabilizarea statelor membre, rezoluția solicită "utilizarea unei proceduri de inspecție cu un singur nivel, astfel încât statele membre să verifice proiectele, iar Comisia să verifice sistemele de inspecție ale statelor membre".

Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 48 împotrivă și 101 abțineri.