Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi laboratoarele din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor realizează, în cadrul Programului Strategic Naţional, aprobat prin Hotărâre a Guvernului, analize pentru determinarea gradului de contaminare radioactivă pentru diferite tipuri de produse; lapte, produse lactate, carne şi produse din carne, peşte şi produse din pescuit, miere, furaje pentru animale, fructe de pădure, ciuperci, apă utilizată în procesul tehnologic de fabricare a alimentelor, produse deshidratate.

Până la această dată, rezultatele analizelor de laborator realizate din produse alimentare sau din furaje recoltate de pe teritoriul României, sau importate din ţări terţe, pentru controlul oficial realizat de ANSVSA, nu au indicat contaminare radioactivă sau depăşiri ale limitelor normale ale radioactivităţii, prevăzute de legislaţia naţională sau comunitară în vigoare.

În consecinţă, determinările realizate de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi de reţeaua de laboratoare de la nivel naţional ale Autorităţii infirmă existenţa unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv sau cu depăşiri ale limitelor normale ale radioactivităţii.

Datele furnizate de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, Institut Naţional de Referinţă şi coordonator al activităţii laboratoarelor Autorităţii la nivel naţional sunt următoarele:

- în cursul anului 2010 s-au analizat din punct de vedere al gradului de contaminare radioactivă un număr de 4.407 de probe, reprezentând produse alimentare de origine animală, non-animală şi furaje.
- în cadrul Programului de supraveghere un număr 3.168
- probele analizate din import şi pentru export au fost în număr de 478 ,
- în cadrul acţiunilor de autocontrol, la solicitarea persoanelor juridice, s-au analizat 761 probe.

Situaţia probelor de alimente şi furaje analizate de către laboratoarele DSVSA judeţene în anul 2010 se prezintă astfel:

Alimente

Total probe analizate – 4069 din care:

- în cadrul Programului de supraveghere: 2893, 
- în cadrul acţiunilor de autocontrol: 724,
- probele analizate din import şi pentru export: 452,

Furaje

Total probe analizate – 338, din care:

- în cadrul Programului de supraveghere: 275,
- în cadrul acţiunilor de autocontrol: 37, reprezentând 10,95 % din totalul probelor de alimente analizate;
- probele analizate din import şi pentru export: 26.
- de la începutul anului 2011 şi până în prezent, au fost analizate din punct de vedere al gradului de contaminare radioactivă un număr de 642 de probe, dintre care 7 din probe prelevate din lapte şi din produse lactate.

Toate valorile măsurate s-au situat sub limita nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a alimentelor şi furajelor după un accident nuclear sau altă situaţie de urgenţă radiologică, stabilite conform legislaţiei în vigoare (Ordinului comun al M.S.F., M.A.A.P. şi C.N.C.A.N. nr. 856/112/91 din 23 noiembrie 2001).

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, se va deplasa joi, 14 aprilie a.c., în judeţul Vaslui, pentru a semna contractul de finanţare a Proiectului Integrat de Management al Deşeurilor solide. Proiectul constă în construirea unui depozit conform şi a unei staţii de sortare la Roşieşti, precum şi a patru staţii de transfer la Bârlad, Huşi, Negreşti şi Vaslui. Valoarea totală a proiectului este de 32,18 milioane de euro (fară TVA).

Programul de vizită al ministrului László Borbély cuprinde:

­- 10:00-11:30    Întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi ai instituţiilor subordonate MMP (prefectură – sala mare de şedinţe);

- 11:30-12:30    Semnare contract de finanţare pentru Proiect integrat de deşeuri (POS Mediu) şi conferinţă de presă (prefectură – sala mare de şedinţe);

- 12:30-14:00    Deplasare la pârâul Văsluieţ, vizită în comuna Vutcani şi plantare puieţi în comuna Banca;

- 14:30-15:00    Vizită la grădina zoologică din Bârlad.

Luna aprilie, "Prier" cum era numită în popor, reprezintă una din lunile importante în agricultură. Denumirea de "Prier" vine de la verbul “a prii” sau de la “timp prielnic” şi înseamnă perioada favorabilă pentru semănături şi pentru activităţile din gospodărie.

Cu toate acestea, în popor se spune că în aprilie timpul este înşelător, schimbător de la o zi la alta cu repercursiuni asupra plantelor şi a timpului de semănat.

Orice întârziere în pregătirea patului germinativ, în semănatul culturilor din epoca a doua, poate determina prelungirea perioadei de recoltare. De cele mai multe ori, culturile semănate în afara epocii optime sunt supuse stresului hidric şi temperaturilor înalte din perioada de înflorire cu efecte negative asupra producţiilor ce se vor obţine.

În materialul de faţă nu am atins toate activităţile care se vor desfăşura în luna aprilie la cultura mare, însă rândurile de mai jos reprezintă un punct de plecare în înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui şi porumb.

În materialul de faţă nu am atins toate activităţile care se vor desfăşura în luna aprilie la cultura mare, însă rândurile de mai jos reprezintă un punct de plecare în înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui şi porumb.

Pregătirea terenului pentru culturile din epoca a doua

În această perioadă se va trece la pregătirea terenului pentru însămânţarea principalelor culturi agricole din primăvară, floarea-soarelui şi porumb. Este cunoscut faptul că floarea-soarelui se seamănă anual pe aproximativ 600.000 - 800.000 ha, iar porumbul pe aproximativ 3.000.000 ha. Practic, aproximativ jumătate din suprafaţa arabilă a României se va semăna în luna aprilie.

Indiferent de cultura care se va semăna, în cadrul pregătirii terenului se vor efectua uramătoarele lucrări:

- Pregătirea terenului prin una sau două lucrări cu grapa cu discuri. După arătură, la pregătirea patului germinativ, atunci când timpul permite şi când dispunem de mijloacele tehnice necesare, trecem la efectuarea primului discuit, lucrare care se face perpendicular pe direcţia arăturii cu discul greu. În cazul utilajelor complexe care pregătesc terenul printr-o singură trecere, această lucrare se va face cât mai aproape de ziua semănatului.

- Aplicarea îngrăşămintelor complexe trebuie să ţină cont de planta ce urmează a fi semănată, de planta premergătoare, precum şi de fertilitatea terenului. În aplicarea îngrăşămintelor chimice se va ține cont că la pregătirea patului germinativ să se aplice toată cantitatea de îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi potasiu şi numai 30% până la 50% din doza de azot prognozată. Aplicarea în exces a azotului la pregătirea patului germinativ duce la pierderi de produs în profunzimea solului, pierderi care nu se vor mai regăsi în producţie. De obicei, atunci când se lucrează terenul cu utilajele clasice, imediat după primul discuit se efectuează această lucrare.

- În mod normal, după fertilizare se aplică al doilea discuit, dar de data aceasta se vor folosi discurile mai uşoare, în aşa fel încât să se poată încorpora foarte bine îngrăşămintele chimice, dar şi pentru a se pregăti terenul mai superficial decât lucrarea precedentă.

- După lucrarea cu discul, de obicei, se trece la efectuarea erbicidării culturii respective. Este vorba de erbicidarea aplicată la pregătirea patului germinativ. În general, după erbicidare se mai face o trecere cu discul uşor sau cu combinatorul.

De obicei, ultima lucrare se face în preziua semănatului cu combinatorul şi are rolul de a mărunţi şi a pregăti foarte bine stratul superficial al solului. În condiţiile în care dispunem de agregate complexe care la o singură trecere execută mai multe lucrări, precum mobilizarea solului, aplicarea îngrăşămintelor şi pregătirea patului germinativ sau chiar semănatul, este bine ca aceste lucrări să fie efectuate cât mai aproape de epoca optimă de semănat sau chiar în epoca optimă (atunci când se seamănă cultura). În cazul în care fermierii nu dispun de utilaje complexe terenul trebuie să se pregătească prin cât mai puţine treceri, aşa încât să se evite tasarea inutilă a terenului, să se mobilizeze terenul pe o adâncime cât mai mică şi să fie evitate pierderile de apă prin evaporaţie.

Un aspect important care trebuie avut în vedere la pregătirea patului germinativ este timpul de intrare pe teren. Intrarea cu utilajele agricole pe teren se face numai atunci când terenul este uscat la suprafaţă (zvântat), nu aderă pe organele active ale maşinilor (disc, tăvălug), nu se tasează puternic pe urmele roţilor de tractor şi nu rămâne în fâşii în urma lucrării cu utilajul respectiv (disc). Practic, prin asemenea măsuri conservăm solul, îi păstrăm structura şi textura nealterată.

Înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui

Esenţial în reuşita culturii este respectarea rotaţiei şi amplasarea ei numai în teren arat din toamnă.

În rotaţie, cultura de floarea-soarelui poate reveni după ea numai la un interval de minimum patru ani. Orice revenire mai rapidă poate determina creşterea gradului de infecţie a culturii cu diferiţi agenţi patogeni, dar în special cu putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). De asemenea, trebuie menţionat că floarea-soarelui este contraindicat a se semăna după culturi care au boli comune, cum sunt soia, fasole, rapiţă, care de cele mai multe ori ocupă spaţii însemnate în arealul de cultură al acestei plante.

Din punct de vedere al lucrărilor care se aplică pentru pregătirea patului germinativ, pot fi luate ca repere recomandările de mai sus.

O importanţă deosebită trebuie acordată lucrării de fertilizare. Floarea-soarelui este o mare consumatoare de îngrăşăminte chimice, în special de îngrăşăminte pe bază de fosfor. Cantitatea de îngrăşământ recomandată la această cultură variază în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi: gradul de aprovizionare a solului în elemente nutritive (fertilitatea solului), gradul de fertilizare aplicat culturii premergătoare, cultura premergătoare. În general, raportul între azot şi fosfor ar trebui să fie de 1:1.

În ce priveşte dozele recomandate, acestea se situează între 60 - 100 kg s.a./ha N; între 60 - 100 kg s.a. P/ha şi aproximativ 50 - 60 kg/ha potasiu. Dozele mai mici se vor aplica pe terenurile fertile, cu un conţinut ridicat de elemente nutritive sau pe solurile care au fost fertilizate în doze echilibrate an de an. Nu se recomandă o fertilizare unilaterală numai cu azot sau numai cu fosfor pentru că în ambele cazuri plantele nu se dezvoltă uniform, producţia scade şi, totodată, scade conţinutul de ulei. Dacă ne referim strict la azot, acesta se poate aplica 30 - 40% la pregătirea patului germinativ şi diferenţa se poate da odată cu celelalte lucrări în vegetaţie. O metodă din ce în ce mai des folosită este de a se aplica îngrăşămintele cu azot fracţionat şi la semănat ca îngrăşământ starter. Situaţie în care odată cu sămânţa se introduce în sol, lateral de acesta la 3-4 cm de rând dar mai jos decât acesta, aproximativ 5 - 10 kg de îngrăşământ pe bază de azot. Fermierii trebuie să fie atenţi la folosirea îngrăşământului tip uree. Nerespectarea adâncimii şi a distanţei dintre rândul de sămânţă şi îngrăşământ poate determina în procesul de germinare a seminţelor unele efecte de fitotoxicitate.

În cazul aplicării erbicidelor la cultura de floarea-soarelui se pot utiliza o serie de substanţe atât la pregătirea patului germinativ, cât şi preemergent între semănat şi până la răsărirea plantelor din cultură. Pot fi utilizate erbicide pe bază de acetoclor, bifenox, diflufenican, dimetenamid, flumioxazin, flurocloridon, linuron, metolaclor, oxadiangil, oxifluorfen, pendimetalin, petoxamid, propisoclor etc. Pentru doze de utilizare şi pentru modul de aplicare este bine ca fiecare fermier să discute cu firma care îi furnizează produsul.

Semăntul culturii de floarea-soarelui începe atunci când în sol, pe adâncimea de semănat, se realizează pragul minim de temperatură de 70 C . Normal, această temperatură este atinsă la începutul lunii aprilie. În condiţiile unui an secetos se caută urgentarea lucrării de semănat pentru a utiliza la maximum umiditatea rămasă în sol. Semănatul prea devreme sau prea târziu determină o răsărire neuniformă a plantelor, o prelungire a perioadei de vegetaţie şi chiar reduceri de producţie.

Cantitatea de sămânţă recomandată pe hectar variază de la 2 la 5 kg şi depinde foarte mult de MMB-ul seminţei, de germinaţia acesteia, de puritate şi de densitatea pe care fermierul o utilizează. Normal, se caută asigurarea unei densităţi la recoltare de 45.000 – 50.000 plante/ha, iar în condiţii de irigare această densitate creşte cu aproximativ 5.000 de plante. Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat este cuprinsă între 4-5 cm pe solurile grele şi 5-6 cm pe solurile mai uşoare.

Înfiinţarea culturilor de porumb

Din punct de vedere al lucrărilor care se aplică pentru pregătirea patului germinativ pentru înfiinţarea culturii de porumb pot fi luate ca repere recomandările din prima parte a articolului de faţă. Ca şi la floarea-soarelui o importanţă deosebită trebuie acordată lucrării de fertilizare. Cantitatea de îngrăşământ recomandată la cultura de porumb variază în funcţie de mai mulţi factori: de gradul de aprovizioanare a solului în elemente nutritive (fertilitatea solului), de gradul de fertilizare aplicat culturii premergătoare, dar şi în funcţie de cultura premergătoare. Ca doze recomandate, acestea se situează între 80 - 120 kg s.a./ha N; între 60 - 80 kg s.a. P/ha şi aproximativ 40 - 80 kg/ha potasiu. Dozele mai mici se vor aplica pe terenurile fertile cu un conţinut ridicat de elemente nutritive sau pe solurile care au fost fertilizate în doze echilibrate an de an. Dacă ne referim numai la azot, el se poate aplica în doză de aproximativ 40 - 50 kg s.a. azot la pregătirea patului germinativ şi diferenţa se poate da odată cu celelalte lucrări în vegetaţie.

Înainte de semănat sau după efectuarea acestuia se pot aplica o serie de produse pentru combaterea buruienilor. O parte pot fi aplicate preemergent, iar o parte la pregătirea patului germinativ. Doza de aplicare, precum şi modul de utilizare este recomandat de fiecare furnizor de pesticide. În linii mari, se pot utiliza erbicide pe bază de: acetoclor, dimetenamid, flumioxazin, linuron, isoxaflutol, S-metolaclor, mesotrione, pendimetalin, propisoclor, terbutilazin etc.

Porumbul se seamănă atunci când temperatura solului pe adâncimea de semănat (la 10 cm), ajunge la valoarea de 7-8 grade C şi este în creştere. Calendaristic, cele mai bune rezultate de producţie s-au obţinut atunci când cultura a fost înfiinţată în perioada 1 - 20 aprilie pentru zonele din sudul şi estul ţării (zonele de câmpie) şi în perioada 15 - 30 aprilie pentru celelalte zone de cultură. Semănatul întârziat, în afara epocii optime, prelungeşte perioada de vegetaţie, iar plantele ajung la înflorire şi fecundare vara, atunci când temperatura aerului este foarte ridicată, iar umiditatea relativă foarte mică. În această perioadă creşte numărul plantelor sterile şi, de asemenea, scade numărul de boabe pe ştiulete.

Întotdeauna semănatul se va începe cu hibrizii de porumb extratimpurii, mai rezistenţi la şocurile termice din prima parte a primăverii şi se va încheia cu hibrizii din categoria semitârzii şi târzii.

Cantitatea de sămânţă recomandată pe hectar variază de la un hibrid la altul şi este cuprinsă între 16 şi 22 kg/ ha şi depinde foarte mult de MMB-ul seminţei, de germinaţia acesteia, de puritate şi de densitatea pe care fermierul o utilizează.

Normal, se asigură o densitate la recoltare de 55.000 – 60.000 plante/ ha la hibrizii extratimpurii, de 50.000 – 60.000 plante/ha la hibrizii timpurii, de 45.000 – 55.000 plante/ha la hibrizii semitimpurii şi de 40.000 – 50.000 plante/ha la hibrizii semitârzii şi târzii. Densităţile sunt orientative şi vor fi luate ca atare. Fiecare companie care distribuie sămânţă recomandă anumite densităţi pentru hibrizii comercializaţi.

Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat este cuprinsă între 5 şi 8 cm, urmărindu-se ca sămânţa să fie pusă în contact cu solul umed.

Pe lângă culturile de floarea-soarelui şi porumb, în aprilie se mai pot semăna şi culturile de fasole, soia, năut, sorg etc.

Pentru culturile înfiinţate în toamnă sau primăvara devreme, se continuă fertilizarea (acolo unde nu s-au făcut până în aprilie), se continuă lucrările de fertilizare foliară (aplicarea odată cu erbicidul a îngrăşămintelor foliare), aplicarea erbicidelor şi combaterea bolilor şi dăunătorilor (acolo unde este cazul).

Fiecare lucrare în parte are importanţa ei.
Orice verigă lipsă din cadrul tehnologiei va contribui la diminuarea producţiei. Oliver Mee

Autor: MIHAI M.

A. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Planul European de Redresare Economică (PERE) şi care respectă liniile directoare strategice privind dezvoltarea rurală ale Uniunii Europene.

România, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), vizează o serie de obiective care sprijină creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şi funcţionarea initiativelor de dezvoltare locală. Realizarea obiectivelor programului se face prin implementarea măsurilor din PNDR.

Cheltuiala publică în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru întreaga perioadă de implementare, respectiv 2007-2013, este de 10.097.083.737 euro, cheltuiala privată (cofinanţarea proiectelor de investiţii) estimată fiind de 3.477.364.099 euro, rezultând aşadar, un total de 13.574.447.836 euro investiţi la nivel naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Realizarea obiectivelor propuse prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 este asigurată de Autoritatea de Management pentru PNDR, respectiv Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aceasta coordonează activitatea privind PNDR la nivel naţional şi local prin structuri specifice: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care asigură implementarea tehnică şi financiară a Măsurilor de finanţare din cadrul PNDR, mai puţin a celor destinate zonelor defavorizate şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), care asigură implementarea Măsurilor din cadrul PNDR privind zonele defavorizate.

B. PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN CADRUL APDRP ÎN PERIOADA 24.02.2011 – 07.04.2011

a) Au fost contractate 603 de proiecte în cadrul Măsurilor 112, 121, 123, 312, 322, 141, 142 și Schema N578/2009 în valoare de 92,26 milioane Euro;

b) Au fost reziliate 10 contracte în cadrul Măsurilor 313, 431.1 şi Schemelor de ajutor de stat XS13-2008, respectiv XS28/2008, cu o valoare de 1,78 milioane Euro;

c) Au fost primite 903 de cereri de plată în cadrul Măsurilor active în valoare de 79,76 milioane Euro;

d) Au fost autorizate 1.922 cereri de plată în cadrul Măsurilor active în valoare de 73,84 milioane Euro.

e) Au fost plătite 2.991  cereri de plată în cadrul Măsurilor active in valoare de 78,21 milioane Euro.

C. PREZENTARE SINTETICĂ A STADIULUI IMPLEMENTĂRII PNDR

În cadrul sesiunilor pentru depunerea cererilor de finanţare, din martie 2008 până în prezent, au fost depuse 60.095 cereri de finanţare în valoare de aproximativ 13 miliarde de euro (13.304 milioane Euro).

În termeni de angajare, până în prezent, din totalul sumelor alocate prin Program, respectiv 6.953,01 milioane Euro, au fost încheiate 27.987 contracte în valoare de 3.708 milioane Euro, rezultând un grad de utilizare a alocărilor de 53,34 %.

La data curentă, au fost depuse 34.593 cereri de plată în valoare de 1.102,58 milioane Euro şi au fost efectuate 34.093 tranşe de plată în valoare de 999,85 milioane Euro, gradul de utilizare a sumelor alocate fiind de 14,38%.

D. PREZENTARE DETALIATĂ A STADIULUI IMPLEMENTĂRII PNDR

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”:

Alocare totală prin PNDR:               337.221.484 euro

Proiecte depuse:                              6.572 cu o valoare publică de 136,72 mil. Euro

Proiecte selectate:                          5.706 cu o valoare publică de 118,05 mil. Euro

Proiecte contractate:                      4.565 cu o valoare publică de 94,68 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              4.560 cu o valoare publică de 56,48 mil. Euro

Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”:

Alocare totală prin PNDR:               913.394.603 euro

Proiecte depuse:                              5.545 cu o valoare publică de 2.121,05 mil. Euro

Proiecte selectate:                          1.845 cu o valoare publică de 725,47 mil. Euro

Proiecte contractate:                      1.649 cu o valoare publică de 609,37 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              2.215 cu o valoare publică de 249,57 mil. Euro

Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”:

Alocare totală prin PNDR:               581.668.407 euro

Proiecte depuse:                              1.241 cu o valoare publică de 1.263,84 mil. Euro

Proiecte selectate:                          601 cu o valoare publică de 628,06 mil. Euro

Proiecte contractate:                      474 cu o valoare publică de 476,30 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              420 cu o valoare publică de 86,82 mil. Euro

Masura 123 – Schema de ajutor de stat A-XS13/ 2008:

Alocare totală prin PNDR:           112.639.000 euro

Proiecte depuse:                            247 cu o valoare publică de 113,71 mil. Euro

Proiecte selectate:                         215 cu o valoare publică de 101,62 mil. Euro

Proiecte contractate:                     172 cu o valoare publică de 76,14 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:          272 cu o valoare publică de  31,50 mil. Euro

Măsura 123 – Schema de ajutor de stat F-XS28/2008:

Alocare totală prin PNDR:               104.936.000 euro

Proiecte depuse:                              177 cu o valoare publică de 78,90 mil. Euro

Proiecte selectate:                          157 cu o valoare publică de 67,45 mil. Euro

Proiecte contractate:                      118 cu o valoare publică de 53,12 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              166 cu o valoare publică de 20,28 mil. Euro

Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”

Alocare totala prin PNDR:           483.246.817 euro

Proiecte depuse:                           870 cu o valoare publică de 922,90 mil. Euro

Proiecte selectate:                       141 cu o valoare publică de 165,67 mil. Euro

Proiecte contractate:                   139 cu o valoare publică de 158,88 mil. Euro

Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”:

Alocare totală prin PNDR:               229.341.338 euro

Proiecte depuse: 13 cu o valoare publică de 2,17 mil. Euro

Proiecte contractate:                        3 cu o valoare publică de 6.898 Euro

Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro intreprinderi”:

Alocare totală prin PNDR:               385.237.628 euro

Proiecte depuse:                              3.980 cu o valoare publică de 543,86 mil. Euro

Proiecte selectate:                          2.196 cu o valoare publică de 300,4 mil. Euro

Proiecte contractate:                      1.444 cu o valoare publică de 208,26 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              846 cu o valoare publică de 73,42 mil. Euro

Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”:

Alocare totală prin PNDR:               534.682.774 euro

Proiecte depuse:                              1.697 cu o valoare publică de 285,20 mil. Euro

Proiecte selectate:                          1.077 cu o valoare publică de 185,86 mil. Euro

Proiecte contractate:                      575 cu o valoare publică de 101,28 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              211 cu o valoare publică de 9,43 mil. Euro

Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”:

Alocare totală prin PNDR:               1.570.127.631 euro

Proiecte depuse:                              3.039 cu o valoare publică de 7.429,24 mil. Euro

Proiecte selectate:                          613 cu o valoare publică de 1.628,09 mil. Euro

Proiecte contractate:                      612 cu o valoare publică de 1.538,04 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              462 cu o valoare publică de 203,11 mil. Euro

Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţa”

Alocare totală prin PNDR:               476.077.390 euro

Proiecte depuse:                              36.416 cu o valoare publică de 273,12 mil. Euro

Proiecte selectate:                          18.408 cu o valoare publică de 138,06 mil. Euro

Proiecte contractate:                      18.054 cu o valoare publică de 135,40 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              24.127 cu o valoare publică de 36,18 mil. Euro

Masura 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”

Alocare totală prin PNDR:               138.855.905 euro

Proiecte depuse:                              19 cu o valoare publică de 2,84 mil. Euro

Proiecte selectate:                          15 cu o valoare publică de 2,3 mil. Euro

Proiecte contractate:                      18 cu o valoare publică de 2,29 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              12 cu o valoare publică de 0,25 mil. Euro

Măsura 431.1 total „Construcţie parteneriate public-private”

Alocare totală prin PNDR:               11.753.744 euro

Proiecte depuse:                              112 cu o valoare publică de 4,92 mil. Euro

Proiecte selectate:                          111 cu o valoare publică de 4,82 mil. Euro

Proiecte contractate:                      109 cu o valoare publică de 5,90 mil. Euro

Tranşe de plată efectuate:              188 cu o valoare publică de 4,86 mil. Euro

Măsura 511 APDRP + AM  „Asistenţă Tehnică”

Alocare totală prin PNDR:               376.119.793 euro

Proiecte contractate:                      30 cu o valoare publică de 11,8 mil. Euro

Tranşe de plată AM+APDRP: 606 cu o valoare publică de 7,88 mil. Euro contributie UE

E. Situaţie comparativă la data de 24.02.2011 şi, respectiv, 07.04.2011 în ceea ce priveşte numărul contractelor încheiate

F. SITUAŢIA PLĂŢILOR EFECTUATE DE CĂTRE APDRP PENTRU MĂSURILE IMPLEMENTATE DE APIA

Măsura 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”

671.007 cereri de plată în valoare de 146.694.935,08 Euro au fost depuse, autorizate şi efectuate;

Măsura 212 „Sprijin pentru zone defavorizate- altele decat zona montană”

149.982 cereri de plată în valoare de 79.106.456,21 Euro au fost depuse şi autorizate;

149.972 tranşe de plată în valoare de 78.865.367,57 Euro au fost efectuate;

Masura 214  „Plăţi de agro-mediu”

563.006 cereri de plată în valoare de 326.575.872,28 Euro au fost depuse, autorizate şi efectuate;

Măsura 611 „Plăţi complementare directe”

2.846.390 cereri de plată în valoare de 368.108.449,28 Euro au fost depuse, autorizate si efectuate.

G. ACŢIUNI SEMNIFICATIVE DERULATE DE APDRP ÎN PERIOADA 24.02.2011 – 07.04.2011

• În cursul lunii martie APDRP a publicat pe site-ul www.apdrp.ro versiunile actualizate finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente Măsurilor 121, 312 și Schema de ajutor de stat N578/2009,  alături de versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului aferente Măsurilor 125 și 221.
• În luna martie 2011 APDRP a demarat seria de conferinte județene din campania de informare la nivel naţional intitulată “Fonduri Europene pentru mediul rural”.

În perioada ianuarie 2011 – martie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor, în valoare de aproximativ 736 milioane EURO.

Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie:

1. Plăţi aferente campaniei SAPS 2010:

- FEGA – Plăţi regulare (01.01.2011 – 30.03.2011) – 226 milioane EURO;
- Buget naţional (01.01.2011 – 31.03.2011) – plata pe cultură – 256 milioane EURO.

2. Plăţi pentru măsurile de piaţă:

- reconversie sector viti – vinicol, fructe în şcoli, lapte în şcoli, grupuri de producători, sprijin pentru persoane defavorizate, intervenţie piaţa cerealelor - 10 milioane EURO;
- produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană pentru derularea PEAD 2011 - 47 milioane EURO.

3.   Ajutoare de stat:

- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic - 172 milioane EURO;
- Acciza la motorină - 25 milioane EURO.

De asemenea, informăm că, în perioada 1 - 31 martie 2011, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 404.840 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 2.262.913,35 hectare, astfel:

- 396.806 de fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 2.233.298,31 hectare;

- 8.034 de fermieri au completat declaraţia de suprafaţă în mod clasic pentru o suprafaţă de 29.615,04 hectare.

Cererile de finanţare pentru depunerea proiectelor pentru 'Modernizarea exploataţiilor agricole' şi 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere', din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, vor putea fi depuse în perioada 1 - 29 aprilie 2011, se arată într-un comunicat al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Pentru această sesiune, alocarea totală pentru măsura 121 este de 150 de milioane de euro, fiind defalcată pe fiecare din cele două sectoare principale agricole. Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 56 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 84 de milioane de euro.

Totodată, pentru a facilita accesul la sprijinul financiar oferit, beneficiarii Măsurii 141 - 'Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă' vor avea alocaţi separat 10 milioane de euro pentru această sesiune, pentru a depune proiecte şi pentru măsura 121.

Astfel, beneficiarii măsurii 141 care vor dori să depună proiecte pentru dezvoltarea exploataţiei agricole pe care o deţin vor avea o alocare separată care îi va ajuta să aibă mai multe şanse de succes.

Prin măsura 121 fermierii pot primi sprijin nerambursabil de până la 1,6 milioane de euro pentru investiţii în exploataţiile agricole, într-un procent de cofinanţare care porneşte de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

În ceea ce priveşte Schema de Ajutor de Stat N578/2009 aceasta beneficiază de o alocare de 101 milioane de euro, din care 80,8 milioane de euro pentru sectorul agricol şi 20,2 milioane de euro pentru sectorul forestier.

Investiţiile finanţabile în sectorul agricol prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009 vizează sectorul panificaţie (pâine, produse de patiserie, biscuiţi, paste făinoase), dulciuri sau alte preparate alimentare (lapte praf, alimente pentru diferite tipuri de regim sau fabricarea de supe sau ciorbe). De asemenea, în ceea ce priveşte procesarea din sectorul forestier, vor primi sprijin financiar proiectele care au ca scop valorificarea produselor lemnoase (exploatarea forestieră) sau a produselor nelemnoase (ciuperci, fructe de pădure). Ca o categorie de investiţie specială, Schema de Ajutor de Stat oferă finanţare şi pentru producerea de biocombustibili - biodiesel şi bioetanol - pentru transporturi.

Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Schemei de Ajutor de Stat N578/2009 este de 3 milioane de euro, iar procentul de cofinanţare publică nu va depăşi 50% din valoarea eligibilă a investiţiei.

Începând cu anul 2008, APDRP a primit pentru măsura 121 - 'Modernizarea exploataţiilor agricole', 5.545 de cereri de finanţare, în valoare de peste 2,12 miliarde de euro, fiind contractate, până în acest moment, 1.649 de proiecte în valoare de peste 608 milioane de euro, fiind deja angajaţi peste 66% din cei aproximativ 913 de milioane de euro alocaţi pentru această măsură de investiţii în perioada 2007 - 2013.

Schema de Ajutor de Stat N578/2009 a fost lansată pentru prima dată în anul 2010, iar Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a selectat în vederea finanţării 130 de cereri de finanţare în valoare de 86,63 milioane de euro.

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 04.04.2011, a sesiunii deschise de primire cereri de finanţare pentru măsurile din cadrul Axelor prioritare 1, 2 şi 3 pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit.

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 30 noiembrie 2011. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care sunt publicate pe site-urile http://www.madr.ro şi www.ampeste.ro.

Luni, 28 martie 2011, la Bucureşti, a fost semnat Acordul de Cooperare între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Agenţia de Plăţi - Fonduri de Stat pentru Agricultură (A.P. – F.S.A) din Bulgaria.

Evenimentul s-a desfăşurat la sediul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în prezenţa domnului Secretar de Stat, Adrian Rădulescu, precum şi a reprezentanţilor celor trei agenţii, respectiv domnul Florin Marius Faur - Director general APIA, domnul Mihai Gavril Vădan, Director general APDRP şi domnul Svetoslav Simeonov - Director executiv (A.P. – F.S.A).

Totodată, evenimentul, ce a marcat iniţierea unei cooperări în domeniile de interes comune celor trei instituţii, a fost susţinut şi prin prezenţa directorilor generali adjuncţi ai instituţiilor menţionate, precum şi a experţilor care activează în cadrul acestora.

Protocolul de colaborare stabilește relațiile dintre părți în ceea ce privește schimbul de experiență tehnică în domenii cum ar fi managementul mecanismelor de piață în agricultură, măsurile de intervenție, de comerț exterior, controlul pe teren, precum și sprijinul direct acordat producătorilor agricoli sau cel destinat dezvoltării mediului rural.

Obiectivele colaborării vizează schimbul de informaţii şi experienţă prin participarea şi organizarea în comun a unor conferințe, seminarii, ateliere de lucru ce vor avea loc în România, Bulgaria sau la nivel internațional, precum și îmbunătățirea capacității administrative prin cursuri teoretice și practice.

De asemenea, direcțiile de acțiune stabilite prin protocolul de colaborare sunt îndreptate și în sensul facilitării efectuării zborurilor necesare pentru actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) pentru județele situate la granița cu Bulgaria, respectiv Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanţa.

În cadrul celor două prezentări generale pe care agenţiile de plăţi din România le-au oferit colegiilor bulgari, aceştia din urmă au fost deosebit de interesaţi de sistemul de depunere online a cererilor de plată (IPA Online), modalitate prin care România aduce un plus de eficienţă în gestionarea fondurilor europene destinate agriculturii. Următoarele întâlniri vor viza aplicaţia IPA Online, prin intermediul căreia solicitanţii de plăţi directe de la Uniunea Europeană au posibilitatea de a realiza electronic operaţiunile de identificare şi digitizare a parcelelor.

Informaţii suplimentare

Agenţia de Plăţi - Fonduri de Stat pentru Agricultură (A.P. – F.S.A) din Bulgaria este instituția care aplică măsuri de reglare a pieței și care efectuează direct plata subvențiilor către producătorii agricoli, utilizând fonduri din primul pilon al Politicii Agricole Comune (PAC). Totodată, AP - FSA desfășoară activități ce au drept scop dezvoltarea mediului rural, finanţate în cadrul celui de-al doilea pilon PAC.

Sâmbătă este ultima zi de prohibiţie a pescuitului ştiucii, potrivit ordinului aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Să trăiţi miştooo!

Bre şefu’ mă picni o idee şi mă roade să ţ’o spui ca Mata să i’o spui lu’ nea’Traian, că la iel ie nădejdea ajunjerii la fericire, unde nu-i întristare şi glojdeala’i pă verdeţă. E geneală! Dă Nobăl pă ieconomie. Ia o ţeruză şi o buca’ dă papir şi scrie, că la cât eşti dă hăbăuc, o uiţi.

I’o’te’o! Declarăm rezbel cumanilor şi pecenegilor. Cum intrăm în stare dă belegeranţă, cum tre’ ca şi natoul şi uieul să sară în ajutoru nost’, cum scrie la tratatili. Nu’i loc dă tărcolit!

Or să ne caţă cel mult la duşmani pă goagăl! Și’or să găsească Comana şi Peceneaga, aşa că o să devie că n’am enventat nimicuţa! Cum pintru iei Bucureştiu’I la Budapesta, n’o să se prinză. Booon! Cum ţ’am zîs, înrolăm tot natul, dă la caş la gură, pân’ la barbă sură, că’i rezbelu’ lu’ întreg poporu’ (doctrină dă aparare ca’ cum ar veni!).

Fimeili (y compris donşoarele) pân’ la şaiştri, bărbaţii până la şaişşinşi, ce câr, ce mâr, că curtea marţeală îi paşte. Ie rezbel ce tura’ vura! Acu’ tre’ să sară aleaţii, alde nato şi uie cu tot ce tre’? Ţoale meletare? Tre’! Potol’ pintru cazan, dă trei ori pă zi, şapte pă săptămână? Tre’! Spiţerii? Tre’! Soldă? Că ie şi soldă, mata nu ai dă un’ să ştii, că ieşti mai cârlan! Tre’! Soldă nato, ca la cinjdă ieuroi pă zi. Dă la amerecani poa’ să fie în dolari, la cursul zilei. Să ne tremeaţă şi arme, că cum să te răzbeleşti fără de? Gioarse să hie, le-om găsi rost! D’un parexamplu’ le vindem talibanilor şi când i’or năpădi trupele lu’onu, să se dee prinşi dă’n cauză dă defecţiune tehnică. A fi şi pintru iei mai onorabil, dăcât să se baţă pân’ la ultimul cartuş, pă post dă cart d’acces în locanta cu clădărăi de piulaf. Nu văzuşi încă avantajurile?

Tot io că d’aia mă luaşi dă analistru’. Păi o dată ce ţărişoara noatră ie’n belijeranţă şi tot natu’i sub arme, gata s-a termenat cu grevili lu’ penzionarii, foncţionarii, poliţaii, profesorii, doftorii şi alţii. Ie rezbel, ioc grevă! Başca că le plătim soldili nereduse cu douăşcinci, ca la soldi nu se pune, că vine dă la aleaţii noşti! Potol’ la cazan. Nu cosumă gazi, că merge cu lemne. O să-i dăm în falememt pă ruşi, pă omeveu şi pă conu’Dinu, da’ ce să facem? Ie şi iefecte colaterale la un rezbel, pă carele tre’ să ni le asumăm! Nu mai cheltuim pă recompensati, că le primim moca. Nice pă ţoali c’o s’avem uniforme. Pă bujetu’ nost’ poa’ să rămâie ceaiu’ dă la zăce şi faivoclocu’, budigăii, ismenele, colţunii, dospapiru şi pamperşii pintru sugaci că doar n’om sista acţiunili dă creşterea natalităţii pintru un amărât dă răzbel!

Pune şi că nu iasă den prima! Da’ ăl mai mare avantaj ie că se poate închide tonomatili pă cale bucală şi ălea pă scris dupe, ca să fie pă gându’ lu’ iecs-Primaru’ dă Kronştat. Om scăpa dă destabelezatori şi asta să fie prima acţie meletară. Pă chestia asta ţ’ai câştiga loc dă veci în inima lu’ neaTraian! Dupe socoata mea, dacă s-o face aşa, nici nu tre’ să stăm în rezbel decât… hai să zicem f’un cencenal. Cu empozitu’ pă soldă, plătim rata la Féméi şi consolidăm bujetu’ carele’i cam sighinaş dupe cum zise dom’Iemil săracu’, că mult mai suferă dă grijea noast’.

Gheorghe