Afişez elemetele după tag: Vaslui

Compania IPSO Agricultură continuă procesul de dezvoltare și de consolidare a poziției în teritoriu, prin deschiderea, în această toamnă, a unui nou sediu, la Vaslui. „Această nouă locație oferă suportul necesar fermierilor care își desfășoară activitatea în județul Vaslui, pentru aprovizionare cu piese de schimb în perioada campaniei de recoltat, dar și în extrasezon, pentru a limita la minimum timpul în care utilajul staționează din cauza problemelor tehnice”, a declarat directorul general IPSO Agricultură – Arnaud Van Strien.

La început de toamnă, la Vaslui, alături de fermieri, specialiștii IPSO Agricultură au sărbătorit deschiderea punctului de lucru cu numărul 18, „o cifră care arată angajamentul pe termen lung asumat de către companie, acela de a furniza utilaje de cea mai bună calitate și servicii post-vânzare la cele mai înalte standarde”, a punctat directorul general Arnaud Van Strien.

Cel mai nou sediu IPSO Agricultură deservește toți fermierii din județul Vaslui și din împrejurimi. „Această locație asigură, în principal, necesarul de piese de schimb, practic, un serviciu post-vânzare pentru clienții noștri din zonă. Necesitatea deschiderii punctului de lucru de la Vaslui a apărut în mod firesc, tocmai pentru că această zonă a Moldovei nu era suficient de bine acoperită de către IPSO Agricultură. Având în vedere dificultățile pe care le înregistram la soluționarea problemelor fermierilor, în special din cauza timpului pe care îl pierdeam pe drum, era nevoie să venim noi mai aproape de clienții noștri. Am luat decizia să deschidem acest sediu chiar în Vaslui pentru a putea acoperi cât mai bine zona. Suntem mai aproape de fermieri în ceea ce privește distribuirea pieselor de schimb, mai ales pe perioada campaniei când timpul de intervenție asupra utilajului este unul foarte scurt, atunci, în mod evident piesele de schimb trebuie să fie aproape de ei. Pentru piesele de schimb, fermierii fie vin personal la sediu, fie fac o comandă telefonică și ulterior vin și ridică piesele. Am deschis locația cu numărul 18 tocmai ca urmare a solicitărilor venite din teren și a fost și o promisiune făcută față de clienții din această zonă”, a declarat Vasile Nica, manager regional IPSO Agricultură - Roman.

Inaugurarea sediului de la Vaslui a avut loc într-o atmosferă relaxată, alături de partenerii IPSO Agricultură care au dat curs invitației pentru a fi alături de specialiștii companiei într-un moment de sărbătoare. Primul client care a trecut pragul sediului cu numărul 18 al IPSO Agricultură a fost premiat cu o machetă a unui tractor John Deere.

Sediul de la Vaslui, aflat pe strada Ștefan cel Mare nr.16 A și inaugurat în data de 14 septembrie 2017, include un showroom, birouri comerciale, o magazie de piese de schimb, o magazie de piese mari și uleiuri, un oficiu și o curte exterioară cu parcare și loc pentru depozitarea utilajelor mici și medii, cu o suprafață de 80 de metri pătrați. „Producătorii agricoli au la dispoziție numere de telefon atât pentru partea de piese de schimb, cât și pentru service, astfel încât angajații IPSO să răspundă într-un timp cât mai scurt solicitărilor acestora”, a specificat Vasile Nica.

Contacte sediu IPSO Agricultură Vaslui: 0374 826 074/075; 0741 296 108 (service); 0753 045 567 (piese); 0374 826 076.

Primii 500 de pui crescuți de Fănel Bogoș au fost chiar în domiciliul propriu, într-una dintre cele trei camere pe care le deținea în primii ani de căsnicie, climatul propice pentru dezvoltarea acestora fiind întreținută de o sobă de fier și de propriul „termometru”, în realitate propria piele a administratorului Vanbet.

De atunci, prin perseverență, tenacitate și mai ales previziune pe piața românească, Vanbet a crescut și a ajuns să producă nouă milioane de pui pe an, peste 450.000 de ouă pe zi, devenind astfel cel mai mare producător român de ouă din țară.

„Prima fermă a fost în casă. Am crescut primii 500 de pui în casa în care locuiam; aveam trei camere. În una aveam bucătăria, în una aveam copilul și soția și în cealaltă cameră am crescut primii 500 de pui. (...) Primii pui crescuți în casă au avut parte de încâlzire cu sobă de fier și primul senzor de temperatură eram chiar eu. Dormeam cu puii în cameră. În momentul în care mie îmi era frig, automat mă trezeam, alimentam focul; puii erau deja adunați toți sub sobă. În momentul în care eu dormeam lejer, în maiou, puii stăteau foarte bine”, a declarat Fănel Bogoș cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate a companiei sale, cât și a unui an de când Vanbet a aderat la cooperativa „Țara mea”.

În prezent, fermierul deține două FNC-uri și propriul sistem de incubație, construit după ultimele norme de tehnică în domeniu. Bogoș are în proprietate și un abator propriu, ferme de reproducție și ferme de creștere pui-carne. Pe lângă toate acestea, administratorul Vanbet deține o fermă de 1.500 de capre, o fabrică de lapte unde procesează laptele obținut și scoate pe piață mai multe produse de nișă, cum ar fi sana, iaurt, kefir, brânzeturi maturate, foarte căutate de consumatori.

„Avem în județul Galați șapte ferme, iar în județul Vaslui avem 11 ferme. (...) Județul Vaslui deține locul primordial în producția avicolă, asta datorită și modului de asociere pe care l-am practicat cu ceilalți producători încă din anii 2003-2004. Pe atunci ne-am adunat laolaltă, am pus bazele unei firme de colectare și de comercializare ouă; ne întâlneam săptămânal. În concluzie, datorită organizării și asocierii dintre producători, județul Vaslui a ajuns din cel mai sărac județ pe toate domeniile, cel mai bogat județ în sectorul avicol”, a adăugat Fănel Bogoș. „Am făcut și o făbricuță de lapte tot pe fonduri proprii. Am inaugurat inclusiv o rețea de magazine. La ora aceasta avem 18 magazine în Bârlad, Vaslui și Iași și, în următoarele trei-patru luni, tindem să ne extindem activitatea de desfacere prin magazinele proprii către Tecuci și Galați”.

Investiții pentru viitor

Bogoș spune că programul investițonal al societății Vanbet este continuu, 1,5 milioane euro urmând să fie direcționate către un FNC, echipamente de abatorizat, depozitare și producția de ouă și carne bio.

„Mai avem de investit, însă nu în mărirea capacității deocamdată, pentru că nu putem vorbi de viitor. Viitorul îl voi face de mâine. Astăzi, avem un credit aprobat de 1,5 milioane de euro din care vrem să investim 500.000 euro într-un alt FNC în localitatea Sălcioara, județul Vaslui, gata probabl în 3-4 luni, în dotarea cu echipamente a abatorului de înaltă performanță (utilaje de atmosferă controlată, construirea unui depozit de 2.000 de tone de congelate pentru a ne depozita producția pe perioada în care poporul român ține post, iar desfacerea este mai proastă), cât și în orientarea către produsele de nișă, să ne facem o fermă bio de găini de ouă și o fermă bio de pui de carne cu creștere lentă.  Pe acest segment, conversia o să dureze trei ani”, a mai afirmat administratorul Vanbet.

Fermierul nu a încetat niciodată să privească în viitor și să fie deschis la nou. El a realizat și două proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2005 și 2008. De atunci, Bogoș recunoaște că n-a mai accesat fonduri europene pentru că producția i-a permis să se dezvoltăm cu fonduri proprii și cu credite de la bancă.

„Fondurile europene au fost pentru modernizarea adăposturilor, iar abatorul a fost construit pe fonduri proprii, chiar și FNC-ul”, a mărturisit el.

Fănel Bogoș recunoaște că infuzia de capital european prin subvenții este benefică și solicită Guvernului găsirea de soluții la dispariția plăților pe bunăstare din 2017.

„Bunăstarea actuală, pe pasăre sau pe celălalte categorii de specii de animale, este o subvenție pe care o avem până în 2017. Atâta timp cât celelalte state din UE au fonduri, nu se poate ca la nivel național să găsim și noi o formă de subvenționare a agriculturii. Eu cred că după 2017 va funcționa în continuare această subvenție, sub o formă sau alta, pentru că suntem totuși membri UE și trebuie să fim protejați”, a punctat șeful Vanbet.

Nu în ultimul rând, el consideră că importurile din comunitatea europeană nu îi încurcă pe producătorii români din sector, pentru simplul motiv că România este țară membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri europene.

„Sectorul avicol, datorită mai bunei organizări aș putea spune și la nivel național, cât și datorită producătorilor pe care noi îi avem, prin perseverența și munca pe care au desfășurat-o, s-au făcut investiții foarte mari și suntem competitivi din toate punctele de vedere cu producția europeană”, a declarat Bogoș.

Hormoni de creștere nu există. Când am intrat în cooperativă, am fost controlați

Administratorul Vanbet declară fără putință de tăgadă că vestiții hormoni utilizați în creșterea forțată a puilor „nu există”, în ideea în care verificările făcute atât intern, cât și cele realizate în supermarketuri nu pot fi înșelate.

„Hormoni de creștere nu există. Să-m spună mie orice medic, orice producător sau orice ziarist că se dau hormoni în furaje. Hormoni pentru creșterea puilor nu există. Este scris eronat pe pancartele diferitelor firme «pui fără hormoni». Apoi, în furajare noi nu avem cum să introducem substanțe care sunt nocive sănătății populației deoarece există o declarație pe propria răspundere, în care noi, de exemplu, în abator tăiem într-o zi 50 de tone de carne; 40 de tone pleacă pe cale refrigerată la diferiți clienți, dar restul cărnii rămâne, se congelează și nu se știe la ce oră și la ce dată ajunge într-un supermarket, iar la o simplă sesizare sau la un simplu autocontrol al supermarketului se pot depista aceste reziduuri. Nu este de joacă cu alimentația umană, sunt niște măsuri foarte drastice și foarte bine puse la punct de control al calității produselor alimentare. Nu se poate vorbi de influențe negative ale cărnii de pasăre în alimentația umană”, consideră șeful Vanbet.

Că nu are voie să greșească nici măcar o dată, este dat poate și de faptul că Vanbet este membră a cooperativei „Țara mea”. De un an de zile, societatea face parte dintr-o organizație de producători organizați pe baze similare cu ale altor coperative din vestul Europei.

„Firma noastră a împlinit 15 ani de activitate neîntreruptă și un an de când a intrat în cooperativa «Țara mea» cu care colaborăm foarte bine. Este cel mai bun mod de a te organiza. Probabil, modelul a fost preluat din țările din vest. Producătorii trebuie să fie organizați în cooperative agricole care le asigură o mai bună putere, au lideri, le pun punctul de vedere, deci au în permanență o legătură coerentă cu Guvernul”, spune Bogoș. „În cooperativa «Țara mea» sunt asociați producători atât din industria de creștere a porcului, cât și din cea a creșterii bovinelor, respectiv sectorul vegetal. Avem reprezentanți la București, pe președintele consiliului de administrație, Florin Burculescu (n.r. - cel care controlează grupul de firme BFA), care ține în permanență legătura între fermieri, supermarketuri și autoritățile tutelare. Odată cu intrarea în cooperativă, aceștia și-au trimis specialiștii pentru a ne face o evaluare în ceea ce privește calitatea produselor obținute. Au văzut potențialul productiv firmei noastre și ne-au primit chiar cu mare drag în cooperativa lor”.

Cu un număr de circa 1.000 de lucrători, incluzând și zilierii, producția Vanbet se ridică în prezent la o medie de 450.000 de ouă/zi și 9 milioane de pui de carne pe an. Circa 40% din producție se vinde acum prin cooperativa „Țara mea”, care are ca partener Kaufland.

În 2015, Vanbet a înregistrat o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro în creștere cu 40%, față de 2014.

„Această creștere se explică prin achizițiile de ferme pe care le-am făcut. Am crescut mult prin abatorizare. Produsele noastre ajung, la ora actuală, în aproape toată țara. Ne gândim și la export, dar după ce piața românească va fi saturată. Și acum vindem 3-5 tone/zi în Ungaria, 2-3 tone/zi în Bulgaria”, a adăugat Fănel Bogos.

Societatea Vanbet a fost înființată în anul 2001 având ca obiect de activitate creșterea păsărilor și ierbivorelor. În prezent, deține nouă ferme de pui de carne, patru ferme de găini pentru ouă de consum, două ferme de găini de reproducție rasă grea, două ferme tineret înlocuire, incubație, o fermă de capre, o fabrică de procesare lapte de capră și un FNC. SC Vanbet deține și mai multe mărci înregistrate la OSIM: “Puiul campion”, „Puiul haiducesc”, „Găina Gospodină”. De asemenea societatea a dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și a încheiat contracte de vânzare de carne pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Cooperativa “Țara mea” a început să funcționeze în luna iulie 2014 cu 200 de legumicultori, membri ai Cooperativei de producători din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afiliată la Federația Agrostar. În prezent, din cooperativă fac parte mai mulți producători de carne de pasăre și ouă, producători de legume și de produse din lapte de oaie și capră.

În judeţul Vaslui a luat fiinţă, în martie anul acesta, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold. Până în prezent, în asociaţie sunt înscrişi 1090 de crescători, cu un efectiv total de animale de 145.728 ovine şi 24.314 caprine.

Ovis Mold Vaslui are un preşedinte - Ion Agafiţei şi patru vicepreşedinţi: Ion Ţibireac, Costică Tiron, Lucian Stăncescu şi Ioan Manolache. Secretar al asociaţiei este Petruţ Târnoveanu. Toţi sunt fermieri. Patru salariaţi, specialişti, stau în permanenţă la dispoziţia crescătorilor membri ai asociaţiei profesionale.

Ion Agafiţei a fost ales la începutul lui iulie vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România „ROMOVIS 10 mai 2006”, organizaţie în care Ovis Mold Vaslui este membră.

Crescătorii sunt sprijiniţi să producă pentru piaţă

Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold Vaslui are în componenţă efective de oi din rasele Karakul, Ţurcană, Ţigaie, Merinos de Palas, Merinos de Suseni şi metişi ai acestora. În mare parte, efectivele crescătorilor sunt bine structurate, pe rase, sunt omogene, însă există şi efective care cuprind animale din rase diferite şi metişi ai acestora. În Asociaţia Ovis Mold sunt ferme comerciale, sunt fermieri care au 500-3000 de animale, dar sunt şi mici crescători cu 50 de oi sau 25 de capre.

„Dorim să venim în întâmpinarea cerinţelor crescătorilor şi a pieţei prin efectuarea lucrărilor de ameliorare pe efectivele existente şi prin infuzie cu rase specializate pentru carne şi lapte procurate din import. În judeţ avem efective valoroase de oi din rasa Merinos de Palas  crescute în rasă curată. Totodată, avem efective asupra cărora s-au făcut infuzii de sânge Ile de France şi Texel pentru obţinerea de animale orientate spre producţia de carne, proces care continuă şi în prezent.

La rasele Ţurcană şi Ţigaie s-au făcut încrucişări cu berbeci din rasele Carabaş şi Suffolk cu rezultate foarte bune în ce priveşte sporul de creştere în greutate. Ţurcana şi Ţigaia prezintă un potenţial ridicat şi al producţiei de lapte, potenţial care trebuie exploatat. Referitor la rasa Karakul, situaţia este puţin diferită comparativ cu celelalte rase, ştiut fiind că rasa Karakul este specializată pe producţia de pielicele, iar laptele şi lâna sunt produse secundare”, arată Ion Agafiţei, preşedintele Asociaţiei Ovis Mold Vaslui. El a adăugat că oile Karakul din judeţul Vaslui provin din Karakul de Botoşani, rasă recunoscută în ţară în anul 1986 şi obţinută din încrucişarea berbecilor Karakul aduşi din Buhara (Uzbekistan)  cu oi autohtone din rasa Ţurcană, produşi ale căror pielicele sunt deosebit de valoroase. „Datorită seriozităţii şi perseverenţei crescătorilor din judeţul Vaslui, printr-o atenţie deosebită acordată creşterii oilor din rasa Karakul, s-a ajuns la o concurenţă între crescătorii din Botoşani şi Vaslui, concurenţă care nu poate fi decât benefică în dezvoltarea rasei în continuare. Am solicitat ajutorul organelor competente ale statului (minister, ANARZ) în procurarea de berbeci de reproducţie din rasa Karakul din import (Uzbekistan), pentru a ajuta la revigorarea rasei”, a mai spus preşedintele Ovis Mold, Ion Agafiţei.

Pentru toate rasele de animale, asociaţia efectuează controlul oficial al producţiilor, animalele fiind înscrise în registrele genealogice de rasă. Crescătorii interesaţi pot achiziţiona de la ACOC - Ovis Mold reproducători cu certificate de origine.
Obiective aproape atinse

La doar câteva luni de la înfiinţare, Asociaţia profesională Ovis Mold nu există doar pe hârtie, ci chiar funcţionează. A devenit membră în Federaţia „ROMOVIS 2006”, organizată la nivel naţional, aşa încât dialogul cu autorităţile statului este mult mai facil. Prin specialiştii angajaţi, crescătorii membri ai asociaţiei beneficiază de consultanţă în creşterea şi ameliorarea animalelor, consultanţă financiară, sunt instruiţi în vederea accesării fondurilor europene, a subvenţiilor etc. Pentru crescătorii din asociaţia vasluiană crotaliile şi identificarea animalelor nu constituie o problemă. „Avem tot timpul crotalii, avem  şi specialişti în identificare. Aşadar, nu există sincope în procesul de identificare, individualizare şi înregistrare a animalelor”, menţionează preşedintele Ion Agafiţei.

În opinia preşedintelui Ovis Mold, asociaţia profesională trebuie, în principal, să fie o sursă de informaţii pentru membrii. Crescătorii trebuie să ştie tot ce mişcă în piaţă, să cunoască politica sectorului la nivel naţional şi internaţional, problemele cu care se confruntă crescătorii din ţară, dar şi cei din afară.

„Asta încercăm să facem noi prin asociaţie, să informăm crescătorii, dar să-i şi ajutăm în activităţile lor. Vrem să stimulăm organizarea de ferme comerciale, să implementăm noi tehnologii care să contribuie la sporirea eficienţei economice şi la rentabilizarea creşterii oilor şi caprelor. Dorim să ameliorăm efectivele de ovine şi caprine pentru producţiile de carne, lână şi lapte prin cumpărarea şi introducerea în ferme de berbeci şi ţapi cu înaltă valoare genetică. De asemenea, cu ajutorul asociaţiei intenţionăm să îmbunătăţim producţia de lapte prin sporirea cantităţii şi prelungirea duratei de lactaţie, precum şi a procentului de grăsime şi proteină. Extinderea controlului oficial al producţiei de lapte pentru depistarea plus valorilor şi formarea unor nuclee de selecţie valoroase reprezintă un alt obiectiv al nostru, pe care vrem să-l atingem în viitorul apropiat. Crescătorii trebuie să înţeleagă că singuri, separat, nu pot rezista în piaţă şi că au nevoie, de exemplu, de marketing pentru produsele lor. Asociaţia poate face marketing pentru membrii ei”, declară preşedintele Ovis Mold Vaslui.

Fermierii care se asociază îşi pot spori veniturile prin cumpărarea împreună a input-urilor necesare şi prin vânzarea în comun a producţiei. La ora actuală, pielicelele, lâna, carnea, provenite din exploataţiile membre ale ACOC - Ovis Mold, se vând prin asociaţie. Produsele lactate sunt vândute pe piaţa Vasluiului.
Asociaţia Ovis Mold Vaslui percepe de la crescător o cotizaţie de un leu pe oaie.

Creşterea oilor e o afacere pentru Ion Agafiţei

Preşedintele Asociaţiei Ovis Mold, Ion Agafiţei (51 de ani) este crescător de oi din tată-n fiu, originar din localitatea Muntenii de Sus, judeţul Vaslui. Ferma lui Ion Agafiţei, în care sunt crescute 1060 de oi (560 în controlul oficial al performanţelor de producţie), este în Satu Nou, comuna Muntenii de Sus. Animalele sunt din rasele  Karakul negru şi brumăriu.  Exploatează şi 60 ha de teren.

„Umblu cu oile de când aveam 8 ani. Mi-am ajutat părinţii, mi-a plăcut şi am ales să continui munca alor mei. 30 de ani am făcut selecţie în ferma de oi. Nu este uşor, dar dacă îţi place şi mai există şi satisfacţii financiare, atunci lucrurile merg de la sine. Creşterea oilor este o afacere, dacă o priveşti aşa şi nu ca pe un hobby. Trebuie să investeşti în animale, în pământ, în utilaje, să faci totul aşa încât să produci cu costuri cât mai mici posibil. Apoi vin şi câştigurile”, povesteşte Ion Agafiţei. În 2011, pielicelele de Karakul se vând foarte bine, spune fermierul. 70 lei/bucată este preţul primit de Ion Agafiţei. Pielicelele se vând cu precădere în Rusia şi Ucraina.

Ion Agafiţei nu s-a oprit la creşterea animalelor. A dorit să integreze cumva producţia şi a construit în anul 2006, cu ajutorul fondurilor europene, un abator pentru vită şi oaie, cu capacitatea de 1200 tone. Investiţia a fost de circa 1,5 milioane euro, iar acum abatorul corespunde tuturor standardelor europene în vigoare. „În zona asta, crescătorii nu prea aveau unde să sacrifice animalele, aşa că abatorul este o investiţie care a meritat toate eforturile. Sacrificăm animale din judeţ şi judeţele învecinate (Iaşi, Bacău,Vrancea, Neamţ). Carnea o vindem prin diferite fabrici de preparate din judeţ şi din ţară, dar şi în piaţa Vasluiului”, spune Ion Agafiţei.

Creşterea oilor rămâne însă afacerea de suflet şi de aceea Ion Agafiţei s-a implicat în asocierea crescătorilor din judeţul Vaslui.

MIHAELA PREVENDA

În judeţul Vaslui a luat fiinţă, în martie anul acesta, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold. Până în prezent, în asociaţie sunt înscrişi 1090 de crescători, cu un efectiv total de animale de 145.728 ovine şi 24.314 caprine.

Ovis Mold Vaslui are un preşedinte - Ion Agafiţei şi patru vicepreşedinţi: Ion Ţibireac, Costică Tiron, Lucian Stăncescu şi Ioan Manolache. Secretar al asociaţiei este Petruţ Târnoveanu. Toţi sunt fermieri. Patru salariaţi, specialişti, stau în permanenţă la dispoziţia crescătorilor membri ai asociaţiei profesionale.

Ion Agafiţei a fost ales la începutul lui iulie vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România „ROMOVIS 10 mai 2006”, organizaţie în care Ovis Mold Vaslui este membră.

Crescătorii sunt sprijiniţi să producă pentru piaţă

Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine - Ovis Mold Vaslui are în componenţă efective de oi din rasele Karakul, Ţurcană, Ţigaie, Merinos de Palas, Merinos de Suseni şi metişi ai acestora. În mare parte, efectivele crescătorilor sunt bine structurate, pe rase, sunt omogene, însă există şi efective care cuprind animale din rase diferite şi metişi ai acestora. În Asociaţia Ovis Mold sunt ferme comerciale, sunt fermieri care au 500-3000 de animale, dar sunt şi mici crescători cu 50 de oi sau 25 de capre.

„Dorim să venim în întâmpinarea cerinţelor crescătorilor şi a pieţei prin efectuarea lucrărilor de ameliorare pe efectivele existente şi prin infuzie cu rase specializate pentru carne şi lapte procurate din import. În judeţ avem efective valoroase de oi din rasa Merinos de Palas  crescute în rasă curată. Totodată, avem efective asupra cărora s-au făcut infuzii de sânge Ile de France şi Texel pentru obţinerea de animale orientate spre producţia de carne, proces care continuă şi în prezent.

La rasele Ţurcană şi Ţigaie s-au făcut încrucişări cu berbeci din rasele Carabaş şi Suffolk cu rezultate foarte bune în ce priveşte sporul de creştere în greutate. Ţurcana şi Ţigaia prezintă un potenţial ridicat şi al producţiei de lapte, potenţial care trebuie exploatat. Referitor la rasa Karakul, situaţia este puţin diferită comparativ cu celelalte rase, ştiut fiind că rasa Karakul este specializată pe producţia de pielicele, iar laptele şi lâna sunt produse secundare”, arată Ion Agafiţei, preşedintele Asociaţiei Ovis Mold Vaslui. El a adăugat că oile Karakul din judeţul Vaslui provin din Karakul de Botoşani, rasă recunoscută în ţară în anul 1986 şi obţinută din încrucişarea berbecilor Karakul aduşi din Buhara (Uzbekistan)  cu oi autohtone din rasa Ţurcană, produşi ale căror pielicele sunt deosebit de valoroase. „Datorită seriozităţii şi perseverenţei crescătorilor din judeţul Vaslui, printr-o atenţie deosebită acordată creşterii oilor din rasa Karakul, s-a ajuns la o concurenţă între crescătorii din Botoşani şi Vaslui, concurenţă care nu poate fi decât benefică în dezvoltarea rasei în continuare. Am solicitat ajutorul organelor competente ale statului (minister, ANARZ) în procurarea de berbeci de reproducţie din rasa Karakul din import (Uzbekistan), pentru a ajuta la revigorarea rasei”, a mai spus preşedintele Ovis Mold, Ion Agafiţei.

Pentru toate rasele de animale, asociaţia efectuează controlul oficial al producţiilor, animalele fiind înscrise în registrele genealogice de rasă. Crescătorii interesaţi pot achiziţiona de la ACOC - Ovis Mold reproducători cu certificate de origine.
Obiective aproape atinse

La doar câteva luni de la înfiinţare, Asociaţia profesională Ovis Mold nu există doar pe hârtie, ci chiar funcţionează. A devenit membră în Federaţia „ROMOVIS 2006”, organizată la nivel naţional, aşa încât dialogul cu autorităţile statului este mult mai facil. Prin specialiştii angajaţi, crescătorii membri ai asociaţiei beneficiază de consultanţă în creşterea şi ameliorarea animalelor, consultanţă financiară, sunt instruiţi în vederea accesării fondurilor europene, a subvenţiilor etc. Pentru crescătorii din asociaţia vasluiană crotaliile şi identificarea animalelor nu constituie o problemă. „Avem tot timpul crotalii, avem  şi specialişti în identificare. Aşadar, nu există sincope în procesul de identificare, individualizare şi înregistrare a animalelor”, menţionează preşedintele Ion Agafiţei.

În opinia preşedintelui Ovis Mold, asociaţia profesională trebuie, în principal, să fie o sursă de informaţii pentru membrii. Crescătorii trebuie să ştie tot ce mişcă în piaţă, să cunoască politica sectorului la nivel naţional şi internaţional, problemele cu care se confruntă crescătorii din ţară, dar şi cei din afară.

„Asta încercăm să facem noi prin asociaţie, să informăm crescătorii, dar să-i şi ajutăm în activităţile lor. Vrem să stimulăm organizarea de ferme comerciale, să implementăm noi tehnologii care să contribuie la sporirea eficienţei economice şi la rentabilizarea creşterii oilor şi caprelor. Dorim să ameliorăm efectivele de ovine şi caprine pentru producţiile de carne, lână şi lapte prin cumpărarea şi introducerea în ferme de berbeci şi ţapi cu înaltă valoare genetică. De asemenea, cu ajutorul asociaţiei intenţionăm să îmbunătăţim producţia de lapte prin sporirea cantităţii şi prelungirea duratei de lactaţie, precum şi a procentului de grăsime şi proteină. Extinderea controlului oficial al producţiei de lapte pentru depistarea plus valorilor şi formarea unor nuclee de selecţie valoroase reprezintă un alt obiectiv al nostru, pe care vrem să-l atingem în viitorul apropiat. Crescătorii trebuie să înţeleagă că singuri, separat, nu pot rezista în piaţă şi că au nevoie, de exemplu, de marketing pentru produsele lor. Asociaţia poate face marketing pentru membrii ei”, declară preşedintele Ovis Mold Vaslui.

Fermierii care se asociază îşi pot spori veniturile prin cumpărarea împreună a input-urilor necesare şi prin vânzarea în comun a producţiei. La ora actuală, pielicelele, lâna, carnea, provenite din exploataţiile membre ale ACOC - Ovis Mold, se vând prin asociaţie. Produsele lactate sunt vândute pe piaţa Vasluiului.
Asociaţia Ovis Mold Vaslui percepe de la crescător o cotizaţie de un leu pe oaie.

Creşterea oilor e o afacere pentru Ion Agafiţei

Preşedintele Asociaţiei Ovis Mold, Ion Agafiţei (51 de ani) este crescător de oi din tată-n fiu, originar din localitatea Muntenii de Sus, judeţul Vaslui. Ferma lui Ion Agafiţei, în care sunt crescute 1060 de oi (560 în controlul oficial al performanţelor de producţie), este în Satu Nou, comuna Muntenii de Sus. Animalele sunt din rasele  Karakul negru şi brumăriu.  Exploatează şi 60 ha de teren.

„Umblu cu oile de când aveam 8 ani. Mi-am ajutat părinţii, mi-a plăcut şi am ales să continui munca alor mei. 30 de ani am făcut selecţie în ferma de oi. Nu este uşor, dar dacă îţi place şi mai există şi satisfacţii financiare, atunci lucrurile merg de la sine. Creşterea oilor este o afacere, dacă o priveşti aşa şi nu ca pe un hobby. Trebuie să investeşti în animale, în pământ, în utilaje, să faci totul aşa încât să produci cu costuri cât mai mici posibil. Apoi vin şi câştigurile”, povesteşte Ion Agafiţei. În 2011, pielicelele de Karakul se vând foarte bine, spune fermierul. 70 lei/bucată este preţul primit de Ion Agafiţei. Pielicelele se vând cu precădere în Rusia şi Ucraina.

Ion Agafiţei nu s-a oprit la creşterea animalelor. A dorit să integreze cumva producţia şi a construit în anul 2006, cu ajutorul fondurilor europene, un abator pentru vită şi oaie, cu capacitatea de 1200 tone. Investiţia a fost de circa 1,5 milioane euro, iar acum abatorul corespunde tuturor standardelor europene în vigoare. „În zona asta, crescătorii nu prea aveau unde să sacrifice animalele, aşa că abatorul este o investiţie care a meritat toate eforturile. Sacrificăm animale din judeţ şi judeţele învecinate (Iaşi, Bacău,Vrancea, Neamţ). Carnea o vindem prin diferite fabrici de preparate din judeţ şi din ţară, dar şi în piaţa Vasluiului”, spune Ion Agafiţei.

Creşterea oilor rămâne însă afacerea de suflet şi de aceea Ion Agafiţei s-a implicat în asocierea crescătorilor din judeţul Vaslui.

MIHAELA PREVENDA

Fermierii vasluieni ar cultiva dar nu au ce. Nu mai găsesc pe piaţă sămânţă certificată de floarea soarelui. Puţini au fost cei care şi-au achiziţionat din timp seminţe, cei mai mulţi s-au trezit că nu mai găsesc când au vrut să cultive. Şi dacă la producători bate vântul, aceeaşi situaţie se înregistrează şi la magazinele de seminţe.

Evenimentul regional al Moldovei scrie, citat de Rador, că situaţia se datorează faptului că producătorii de seminţe au avut contracte ferme şi au vândut toată marfa imediat după recoltare.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, se va deplasa joi, 14 aprilie a.c., în judeţul Vaslui, pentru a semna contractul de finanţare a Proiectului Integrat de Management al Deşeurilor solide. Proiectul constă în construirea unui depozit conform şi a unei staţii de sortare la Roşieşti, precum şi a patru staţii de transfer la Bârlad, Huşi, Negreşti şi Vaslui. Valoarea totală a proiectului este de 32,18 milioane de euro (fară TVA).

Programul de vizită al ministrului László Borbély cuprinde:

­- 10:00-11:30    Întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi ai instituţiilor subordonate MMP (prefectură – sala mare de şedinţe);

- 11:30-12:30    Semnare contract de finanţare pentru Proiect integrat de deşeuri (POS Mediu) şi conferinţă de presă (prefectură – sala mare de şedinţe);

- 12:30-14:00    Deplasare la pârâul Văsluieţ, vizită în comuna Vutcani şi plantare puieţi în comuna Banca;

- 14:30-15:00    Vizită la grădina zoologică din Bârlad.