Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) aduce clarificări asupra unuia dintre criteriile de selecţie ale proiectelor care sunt depuse în cadrul Măsurii 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013.

Astfel, menţionăm că membrii Organizaţiilor Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) care depun proiecte de investiţii în cadrul Măsurii 123, nu pot primi 17 puncte pentru îndeplinirea criteriului de selecţie numărul 5 în cadrul acestei sesiuni de cereri de proiecte, ci doar în cadrul sesiunilor următoare.

În cadrul acestui criteriu este specificat faptul că beneficiari eligibili sunt cei care alcătuiesc 'forme asociative constituite cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, conform legislaţiei în vigoare' sau 'membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) recunoscută, cu o vechime de minimum 6 luni în cadrul OIPA'. De asemenea, solicitantul poate fi membru al unei asociaţii care este membru fondator al unei OIPA.

Aşadar, conform criteriului de selecţie numărul 5 a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 123, solicitanţii eligibili trebuie să fie:

- cooperative agricole de procesare a produselor agricole - conform Legii nr. 566/2004;
- societăţi cooperative de valorificare - conform Legii nr. 1/2005;
- asociaţii familiale sau întreprinderi familiale, conform OUG nr.44/200;
- grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Ordonanţa nr. 37/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) - solicitantul eligibil trebuie să demonstreze în studiul de fezabilitate sau în memoriul justificativ că investiţia deserveşte membrii formei asociative, exclusiv OIPA.

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, consideră că la ora actuală nu se pune problema unei crize alimentare în Uniunea Europeană.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a publicat pe pagina oficială de internet (www.apdrp.ro) noul model de scrisoare de confort angajantă, valabilă pentru sesiunile de depunere a proiectelor care vor fi organizate începând cu luna martie 2011.

Noul model de scrisoare de confort angajantă l-a înlocuit pe cel anterior şi este agreat atât de către Autoritatea de Management pentru PNDR, APDRP şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) IFN SA, cât şi de către instituţiile bancare partenere a FGCR şi cele semnatare a protocoalelor de colaborare (Alpha Bank România SA, Banca Comercială Română, Bancpost, BRD – Groupe Société Générale S.A., CEC Bank).

Modelul standard de scrisoare de confort se va întocmi şi elibera de către băncile comerciale care se angajează să acorde credite bancare solicitanţilor de fondurilor europene nerambursabile pentru asigurarea cofinanţării private.

Această cofinanţare trebuie să asigure minimum contravaloarea cheltuielilor eligibile care vor fi suportate de beneficiar.

Scrisoarea de confort trebuie depusă odată cu Cererea de Finanţare la Oficiul Judeţean al APDRP.

Scrisoarea de confort este un document justificativ prin care se dovedeşte posibilitatea de cofinanţare a beneficiarului, scopul fiind de a asigura implementarea proiectelor selectate pentru finanţare.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va deschide, în perioada 1 - 31 martie 2011, a unsprezecea sesiune de depunere de cereri de proiecte pentru măsura 123 - 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' şi a şasea sesiune pentru măsura 313 - 'Încurajarea activităţilor turistice' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Potrivit datelor APDRP, fondurile totale disponibile pe cele două măsuri sunt de 215 milioane de euro, din care 130 de milioane de euro pentru măsura 123 şi 85 milioane de euro pentru 313.

Fondurile alocate măsurii destinate încurajării activităţilor turistice (măsura 313) sunt defalcate pe cele patru componente, respectiv 'Investiţii în infrastructura de primire turistică' - 55,25 milioane de euro, 'Investiţii în activităţi recreaţionale' - 14,45 milioane de euro, 'Investiţii în infrastructura la scara mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice' - 12,75 milioane de euro şi 'Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural' - 2,55 milioane de euro.

Suma maximă nerambursabilă pentru finanţarea unui proiect din cadrul măsurii 123 este de două milioane de euro, în timp ce pentru măsura 313 este de 200.000 de euro.

Depunerea proiectelor se va face la sediile judeţene ale APDRP, între orele 9.00 şi 14.00, solicitantul trebuind să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în ghidul solicitantului aferent fiecărei măsuri.

Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 31 martie, ora 12.00, rezultatele urmând să fie anunţate pe site-urile APDRP şi MADR

Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor şi cei ai Inspectoratului General al Poliţiei Române au organizat în perioada 22 – 25.02.2011, o amplă acţiune de control pe raza judeţelor Harghita şi Neamţ pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din exploatarea, circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos. Acţiunea s-a desfăşurat  în baza unui plan comun de acţiune al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi al Inspectoratului General al Poliţiei Române,

Controlul a fost coordonat de 5 ofiţeri din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi de un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. La acţiunea de control au participat 42 poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Harghita şi Neamţ, 21 de jandarmi din cadrul Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene Harghita şi Neamţ, 31 specialişti silvici şi 2 comisari din cadrul Gărzii

Au fost verificate 18 societăţi comerciale în domeniul silvic, au fost organizate 15 filtre pe drumurile publice şi controlate 112 mijloace auto şi hipo, fiind constatate 19 infracţiuni, din care 15 la Legea 46/2008 - Codul Silvic, 3 la Legea 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi una la O.U.G. 195/2002 privind regimul circulaţiei pe drumurile publice.

Totodată, 33 de persoane au fost depistate săvârşind abateri la normele contravenţionale, dintre care 27 de persoane, la regimul silvic, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de 117.500 lei.

De asemenea, au fost ridicaţi în vederea confiscării 287 m.c. material lemnos, în valoare totală de 51.270 de lei, iar 781 m.c. material lemnos, în valoare de 189.551 de lei, au fost ridicaţi în vederea stabilirii provenienţei.

„Dacă facem o comparaţie cu 2009, tăierile ilegale din 2010 au fost mai puţine. Am modificat legislaţia şi am introdus sancţiuni drastice pentru o arie mai largă de abateri. Am inclus Jandarmeria, Poliţia de frontieră şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, pe lângă cei din sistemul silvic, care vor putea aplica aceste sancţiuni în cazul constatării unor abateri de la Codul silvic. Însă nu este suficient. Voi propune în continuare să înăsprim şi mai mult sancţiunile. Voi propune să constituie infracţiune orice fel de tăiere ilegală din pădure, indiferent de cantitate, nu numai cazurile în care este depăşită cantitatea de 5 mc, aşa cum este în momentul de faţă.  Acţiunile cum a fost cea de zilele trecute contribuie la reducerea acestui fenomen”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely.

Astfel de acţiuni ample de control pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri vor fi organizate  pe parcursul întregului an.

Guvernul analizează o propunere a patronatelor prin care s-ar impune supermarketurilor să aloce 20-30% din spaţiu produselor româneşti, a declarat, vineri, prim-ministrul Emil Boc.

Sistemul de irigaţii din România este, în opinia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, una din cele mai mari catastrofe ale României.

Micozele sunt boli cauzate mai ales de alimentaţia cu furaje mucegăite, de proastă calitate, ce pot afecta grav performanţele porumbeilor. Ignorarea calităţii grăunţelor precum şi intervenţia cu antibiotice fără a cunoaşte adevărata cauză a îmbolnăvirilor, duce la trenarea bolii în efectiv ajungându-se uneori şi la moartea exemplarelor foarte slăbite.

Aspergiloza

Boala este produsă de fungii din specia Aspergillus fumigatus. Sporii de Aspergillus se găsesc în furajele şi în aşternutul mucegăit de unde, pe cale aerogenă sau digestivă, ajung în organismul păsărilor.

Aspergiloza afectează în special organismele slăbite (imunodepresate) în urma alimentaţiei deficitare sau după administrarea excesivă de antibiotice. La pui apar tulburări respiratorii acute, evoluând cu anorexie, diaree albicioasă, prezenţa de noduli în cavitatea bucală şi la comisurile ciocului, dispnee, gâjâială. Nu apare rinita. La adulţi afecţiunea îmbracă o formă cronică, cu respiraţie grea, nările sunt murdare, excrementele sunt cretoase, slăbire.

Porumbeii trecuţi prin boală nu mai sunt apţi de performanţe sportive.
Anatomopatologic se observă noduli aspergilari în pulmoni, saci aerieni şi ficat.
Diagnosticul se pune prin examen de laborator micologic şi micotoxicologic.

Tratament: se scot din alimentaţie furajele alterate.

Grăunţele se pot umecta cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile sau NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe. Se asigură suplimentar polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni şi COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

Aflatoxicoza

Este o micotoxicoză produsă de aflatoxine (toxine secretate de Aspergillus flavus) extrem de puternice. Apar în boabele mucegăite de cereale. Porumbeii se intoxică când ingeră accidental hrană mucegăită. Apare inapetenţă, tristeţe, anemie, sufuziuni, edeme în muşchii pectorali, hepatică (aflatoxică) şi moarte.

În cazul ingestiei reduse de micotoxine porumbeii se pot reface.

Tratament: se vor administra numai furaje de bună calitate, se vor scoate din alimentaţie grăunţele alterate sau cele păstrate în condiţii necorespunzătoare. Se va administra NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe sau se pot umecta acestea cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile. Suplimentar se asigură polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni.

Candidoza

Are ca agent etiologic Candida albicans, apărând în general la tineret şi la păsările afectate de alte boli preexistente (trichomonoza), avitaminoze, abuzul de antibiotice. Porumbeii afectaţi sunt abătuţi, nu au poftă de mâncare, respiră cu dificultate. Nările pot fi astupate cu o secreţie albicioasă. În cavitatea bucală apar depozite albicioase cu aspect brânzos, cretaceu. În afara localizărilor din cavitatea bucală se pot găsi leziuni în esofag, guşă, intestin, ficat şi trahee.

Diagnosticul se pune prin examen microscopic al raclatului sau cultivare pe agar Sabouraud, acordându-se atenţie diagnosticului diferenţial cu difterovariola şi trichomonoza.

Tratamentul se efectuează cu NISTAROM şi polivitamine (BIOVIT PLUS, C.P.B, Vitamina AD3E, Rombiotim) inclusiv HEPATOPROTECT. Periodic, pentru refacerea florei intestinale, regularizarea tranzitului intestinal, stimularea apetitului şi a imunităţii, administraţi alternativ

SUPERFORM (1 ml/litru apă/zi, săptămânal), VITAPREMIX BIOMOS
(1 lingură/kg boabe umezite cu apă sau ulei), VITA B Complex 1,5 ml/litru apă, sau 2-3 ml/kg boabe), TONDIGEST (sirop din plante ce stimulează apetitul) minim 7 zile şi GLUCOVIT (pulbere hidrosolubilă, energizant, util în convalescenţă).

În scopul creşterii rezistenţei la îmbolnăviri şi pentru reducerea morbidităţii administraţi periodic produsele Romvac speciale pentru porumbei: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI, 2 picături/porumbel/zi, individual sau 30 picături sau 1 ml/litru apă/zi şi GLUCOVIT pulbere hidrosolubilă, eventual asociat cu COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

DR. CĂTĂLIN TUDORAN, DR. COSTIN STOICA, ROMVAC COMPANY

Anul 2011 este declarat Anul Mondial al Veterinarilor, celebrându-se 250 de ani de la înfiinţarea primei școli veterinare la Lyon în 1762.

Sunt planificate mai multe evenimente în domeniu în acest an. Instituţiile veterinare naționale vor organiza evenimente pentru a arăta tuturor importanţa acestei profesii şi pentru a sublinia faptul că veterinarii deservesc umanitatea de 250 de ani.

Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor și-au dat mâna pentru a evidenţia importanța şi complexitatea muncii pe care veterinarii o depun zi de zi.

Bernard Van Goethem, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Sănătate şi Consumatori, responsabil cu lanţul alimentar, a declarat: „Anul Mondial Veterinar reprezintă o oportunitate pentru a sublinia importanţa pe care Comisia Europeană o acordă profesiei de veterinar şi contribuţiei pe care aceasta o are în cadrul societăţii: să asigure nu numai încrederea consumatorilor din întreaga Europă, dar şi din toată lumea. Veterinarii au fost în avangarda acţiunilor de combatere a crizelor legate de alimente şi de sănătatea animalelor  în Europe, în ultimii 20 de ani, şi este corect să aducem la cunoştinţa publicului rolul-cheie pe care ei îl joacă în protejarea lanţului alimentar atât în prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare.”

Șase filme

„Veterinarii în viaţa ta de zi cu zi” este motto-ul activităţilor comune. Au fost realizate șase filme pentru a arăta rolul veterinarilor în viaţa cotidiană. Filmele sunt scurte și prezintă numeroasele ipostaze prin care se fac remarcați veterinarii. Sunt şase teme majore: creşterea animalelor, a animalelor de companie, gestiunea crizelor, securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi bolile animale cu transmisie la om.
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor consideră serviciile veterinare un bun public global. Aceste şase filme demonstrează aceasta publicului general într-un mod foarte direct”, a declarat Maria Zampaglione, director de comunicare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor.
Creată în Franţa, lansată în Franţa

Ceremonia de inaugurare a Anului Mondial Veterinar a avut loc pe 24 ianuarie în ţara unde s-a născut această profesie. Aproximativ 700 de medici veterinari din întreaga lume, reprezentând toate sectoarele de activitate: cercetare, medicina veterinară, industrie, mediu, educaţie, guvernamentale, organizaţiile internaţionale, au făcut călătoria pe 24 ianuarie, la Versailles, pentru ceremonia de deschidere a celei de-a 250-ea aniversare a profesiei de medic veterinar.

După o introducere despre istoria creieri profesiei și a ştiinţei veterinare ținută de către profesori Jean-François CHARY și Christophe DEGUEURCE  au mai vorbit pe temele "medicul veterinar în slujba sănătății",- Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), "medicul veterinar medicul veterinar în slujba siguranței alimentare," - Jacques Diouf, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și "medicul veterinar în slujba Planetei - Jean-Christophe VIE, director adjunct al Programului pentru specii din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN)

De asemenea, au vorbit, Bernard Vallat , Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şcolii Veterinare Naţională de Toulouse, Jorna Tjeerd , preşedinte al Asociaţiei Mondiale Veterinare ( WVA)  şi David ATCHOARENA, Director al diviziei de planificare şi dezvoltare a sistemelor de învăţământ reprezentând directorul general al UNESCO, Ron DEHAVEN, vicepreşedinte executiv al American Medical Association Veterinar (AVMA)

O listă a evenimentelor, decise până acum, care vor avea loc pe tot parcursul anului 2011, în aproape 120 de țări poate fi consultată la www.vet2011.org


Prima şcoală veterinară din lume a fost fondată în Franţa, la Lyon în 1761, urmată imediat de cea de la Alfort, lângă Paris, în 1764, ambele iniţiate de către Claude BOURGELAT. Prin crearea primelor instituţii de formare, BOURGELAT a inventat astfel meseria de veterinar.
Dar geniul lui BOURGELAT a mers mai departe. Ca urmare a colaborării fructuoase cu chirurgi din Lyon, el a fost, astfel, primul om de ştiinţă care a îndrăznit să spună că prin studierea biologiei și patologie la animale, putem înţelege mai bine pe cea a omului. Prin urmare anul 2011 devine ocazie pentru toţi, pentru a sărbători conceptul de "pato-biologie comparativă", fără de care medicina modernă nu ar fi apărut.

Un prim eveniment îl reprezintă un concurs de fotografie iniţiat de DG Sanco.

Pentru informaţii în detaliu privind concursul de fotografie şi înscriere accesaţi

https://www.vetsinyourdailylife.org/en/competition.htm

Termenul limită pentru trimiterea fotografiilor din domeniul veterinar este 31 Martie 2011.

Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene (DG Sanco) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi-au unit forţele pentru a organiza o serie de evenimente menite să celebreze aniversarea şi să scoată în evidenţă diferitele roluri ale veterinarilor în întreaga lume. Parteneriatul începe prin diseminarea unui număr de şase videoclipuri ce promovează către publicul larg această profesie.

Problemele podale (afecţiunile ongloanelor, degetelor, şchiopăturile) fac parte intens din principalele cauze ale abatorizării scroafelor cazate în grup. Grătarele obişnuite din beton sunt, cu precădere în zona de odihnă, prea dure şi abrazive. Ridicarea şi aşezarea scroafelor pe suprafeţe rigide este, ca şi în cazul bovinelor, dificilă pentru animal şi cauzează apariţia umflăturilor în zona articulaţiei carpiene.

Din cauza suprafeţei abrazive, apar frecări la articulaţiile şi ongloanele animalelor şi pierderi de ţesut cornos de valoare. Leziunile rezultate sunt porţi de intrare pentru bacterii, iar stabilitatea onglonului este afectată, acesta devenind mai sensibil faţă de agenţii agresivi de natură mecanică, chimică şi infecţioasă. De aici rezultă apariţia cu uşurinţă a altor tipuri de leziuni ale onglonului, precum fisurile etc.

Noul covor din cauciuc, fabricat de compania germană Kraiburg, PORCA relax pentru zona de odihnă a scroafelor, reduce semnificativ aceste leziuni (conform studiilor realizate de LSZ Boxberg). Deoarece sunt mai moi şi mai plăcute decât betonul, scroafele se aşează cu plăcere pe covoarele de cauciuc. PORCA relax ajută şi la ordonarea animalelor în boxele colective.
Datorită suprafeţei inovative de protecţie dintr-un amestec special de cauciuc covorul are o mare durabilitate şi este ideal pentru boxele de scroafe. Se obţine o îmbunătăţire de durată a condiţiilor de întreţinere în grajd şi a sănătăţii animalelor.

Pentru fixarea pe grătare de beton Kraiburg livrează dispozitive speciale, care realizează o fixare sigură şi rapidă a covoarelor. Este posibilă şi demontarea covoarelor, pentru o curăţare şi dezinfectare periodică a acestora.

Covorul de cauciuc PORCA relax are dimensiunile de bază 120 x 200 x 2 cm (lăţime x lungime x grosime), suprafaţa de dedesubt nu are profil, iar suprafaţa de deasupra este protejată împotriva atacului (rosăturilor) animalelor.

PORCA relax este oferită în 4 variante:

• PORCA relax U pentru suprafeţe de odihnă plan-continui cu pantă;
• PORCA relax F tăiată la dimensiunile suprafeţei de odihnă continuă cu pantă;
• PORCA relax D universal cu orificii de drenaj pentru suprafeţe de odihnă cu grătare de beton;
• PORCA relax M tăiată la dimensiunile corespunzătoare suprafeţelor de odihnă cu grătare de beton.

Simona EHMANN, GKR Impex