Sistemul de producţie Clearfield® utilizează o combinaţie de genetică superioară – hibrizi adaptaţi la condiţiile locale de mediu - cu erbicidul Pulsar®, uşor de aplicat, pentru a furniza cele mai bune soluţii integrate pentru nevoile producţiei vegetale.

Erbicidul Pulsar® asigură controlul postemergent pe scară largă al buruienilor (chiar şi al celor mai dificil de combătut, cum sunt Ambrosia spp. - Ambrozia, Xanthium spp. – Cornuţii sau Orobanche spp. - Lupoaia) , pe parcursul întregului sezon, printr-o singură aplicare. Fermierii şi partenerii acestora din lanţul de distribuţie pot, astfel, să îşi optimizeze timpul, eforturile şi resursele pentru a realiza potenţialul maxim de producţie. Prin aceasta, sistemul de producţie Clearfield®răspunde celor mai importante cerinţe ale fermierilor.

Avantajul Sistemului de producţie Clearfield®

Avantajul sistemului de producţie Clearfield® constă în utilizarea erbicidului Pulsar® (cu spectru larg de acţiune) la hibrizii de floarea-soarelui toleranţi la acest erbicid.

În prezent, sistemul de producţie Clearfield® pentru floarea-soarelui este disponibil pentru producătorii din principalele ţări cultivatoare de floarea-soarelui din centrul şi sudul Europei de Est, unde se foloseşte erbicidul Pulsar® 40.

Pulsar®

Pulsar® este primul erbicid selectiv cu aplicare postemergentă, cu spectru larg de control al buruienilor, utilizat în sistemul Clearfield®, prin care se combate o gamă variată de buruieni, atât unele dicotiledonate, cât şi monocotiledonate.

Pulsar®, utilizat în sistemul de producţie Clearfield®, asigură:

• Toleranţă garantată pentru cultură, fără probleme în rotaţie
• Soluţie completă împotriva buruienilor (inclusiv a celor difícile: Sorghum, Cirsium, Xanthium, Setaria) printr-o singură aplicare
• Teren fără buruieni până la recoltare
• Combate Orobanche (toate rasele, inclusiv rasele nou apărute) în zonele cu probleme
• Combaterea postemergentă unică şi eficientă a buruienilor chiar şi în condiţii de uscăciune;
• Siguranţă deplină pentru culturile cu hibrizii Clearfield® de floarea-soarelui.

Imazamox

Substanţa activă din erbicidul Pulsar® este cel mai nou membru al grupei de erbicide imidazolinone. Datorită eficienţei sale manifestate în condiţii foarte diferite, imazamox a devenit cel mai important erbicid din întregul sistem de producţie Clearfield® din Europa. Aplicarea foliară postemergentă a erbicidului Pulsar® asigură controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate, iar prin acţiunea sa reziduală are şi efect asupra buruienilor care germinează mai târziu.

O perioadă de timp mai scurtă

Restricţiile privind rotaţia culturilor impuse de utilizarea erbicidului Pulsar® prevăd o perioadă de timp mai scurtă în comparaţie cu alte produse din grupa erbicidelor imidazolinone, datorită dozei reduse de aplicare a substanţei active, degradării mai rapide în sol şi absorbţiei radiculare mai reduse.

Erbicidul Pulsar® pătrunde în frunzele plantelor trecând prin cuticula cerată şi porii (stomatele) de pe suprafaţa frunzei. Erbicidul pătrunde şi prin rădăcini, odată cu apa absorbită din sol. Odată ajuns în rădăcină, Pulsar® este translocat în zonele de creştere ale rădăcinilor şi tulpinilor.

Pulsar® se aplică în doză de 1,2 l/ha, în postemergenţă timpurie, când plantele de floarea -soarelui au între 4 ş 8 frunze adevărate (14-18 pe scara BBCH). Erbicidul se foloseşe numai la hibrizi de floarea-soarelui de tip Clearfield ®, toleranţi la Pulsar®.

Combaterea optimă a buruienilor are loc în perioada de postemergenţă timpurie. Deşi speciile de buruieni foarte sensibile pot fi controlate şi într-un stadiu mai avansat, se recomandă combaterea buruienilor înainte ca acestea să diminueze potenţialul de producţie. În cazul în care se urmăreşte controlul lupoaiei aplicarea erbicidului nu trebuie făcută înainte de apariţia frunzelor 6-8 la planta gazdă (stadiul BBCH 16 – 18).

Prin combinarea noului sistem de producţie Clearfield® cu utilizarea hibrizilor de floarea-soarelui rezistenţi (la Orobanche), se rezolvă eficient problema combaterii parazitului, cu efecte îndelungate. Ciclul de viaţă al genelor de rezistenţă de la floarea-soarelui se prelungeşte, contribuind totodată la împiedicarea apariţiei rezistenţei buruienilor la erbicide.

Beneficiile sistemului de producţie Clearfield®

• Gamă variată de hibrizi performanţi şi stabili genetic pentru un bun management al riscului

• Erbicidul Pulsar® – soluţie completă împotriva buruienilor şi a tuturor raselor de Orobanche

• Fără probleme în rotaţia culturilor (cu condiţia respectării intervalului de semănat menţionat în recomandările de utilizare a produsului) • 5 ani de experienţă în România cu producţii mari şi profituri considerabile pentru fermieri

Tehnologia Clearfield® a fost lansată de BASF în România în 2005. Astăzi, un grup impresionant de companii din domeniul agriculturii, susţin şi dezvoltă această tehnologie. Activitatea de dezvoltare şi cercetare a companiilor de seminţe din Clearfield® Union are drept rezultat o gamă variată de hibrizi pentru un bun management al riscului.

Un interviu realizat cu directorul Departamentului AgroCredit din cadrul companiei Procera Agrochemicals România, Ing. Marian Ionescu.

Reporter: Cum a fost anul 2010 pentru programul de finanțare AgroCredit?

Ing. Marian Ionescu: În agricultură, fiecare an are particularitățile lui, niciunul un seamănă cu celălalt, dar făcând un bilanț al anului precedent, am observat rezultate foarte bune, atât în ceea ce privește procentul de recuperare înregistrat, comparativ cu suma finanțată în piață, cât și în campania de finanțare pentru culturile de toamnă în urma totalizării hectarelor finanțate, ceea ce indică un factor de mulțumire al colaboratorilor noștri și totodată încrederea mărită care ne este acordată de către fermieri. Anul trecut compania Procera Agrochemicals nu s-a rezumat doar la atingerea țintelor propuse în materie de finanțare a culturilor în cadrul programului AgroCredit, dar a câștigat foarte mult și prin calitatea resursei umane care s-a alăturat echipei, iar intenția noastră este ca în cel mai scurt timp să avem reprezentanți în toate zonele de interes agricol.

Rep.: Ce pachete tehnologice au avut cel mai mare succes?

M.I.: Sunt mulți factori care influentează vânzarea pachetelor tehnologice. Foarte important pentru succesul unui pachet tehnologic este factorul natură - nu ai niciun avantaj dacă oferta pe care o faci cunoscută în piață este una foarte avantajoasă, apreciată și dorită de colaboratori, dacă îți sunt nefavorabile condțiile pedoclimatice. Sunt sceptic atunci când văd că toți vânzătorii au spre promovare „cele mai bune produse și oferte”. De aceea sunt de părere că reacția cea mai bună la reclamă este puterea exemplului.

Cele mai reprezentative creșteri de suprafețe finanțate în cadrul programului AgroCredit le-am înregistrat prin recomandările făcute de colaboratorii noștri altor fermieri, oameni care au preocupări, așteptări și probleme comune și care nu au niciun fel de interes ascuns în a-ți vinde sau a-ți recomanda vreo rețetă de succes. Programul AgroCredit este alături de fermierii români de șapte ani, când am început finanțarea culturii de rapiță, datorită interesului manifestat de fermierii din ţara noastră pentru cultura plantelor bioenergetice, precum şi a tendinţei existente la nivel mondial de utilizare a surselor de energie verde şi regenerabilă.

Ulterior am adăugat pe listă finanțarea culturii de grâu, iar în primavara anului trecut, am conceput și pachete tehnologice pentru finanțarea culturilor de floarea-soarelui și porumb. Chiar dacă în cadrul programului AgroCredit finanțarea culturilor de floarea-soarelui și porumb reprezintă un capitol nou, pot spune că hibrizii noștri de porumb și floarea-soarelui rezistenți la erbicidele sulfonilureice au înregistrat rezultate notabile și prin promovarea lor de către directorii noștri de zonă și recomandările făcute de colaboratorii noștri, care au avut în cultură acești hibrizi, avem încredere că și aceste pachete tehnologice vor avea succes. Un argument suplimentar ar fi că, spre deosebire de celelalte companii, noi ne putem mândri cu un departament propriu de cercetare-dezvoltare (singurul de cercetare privată românesc) care răspunde cerințelor agricultorului român prin crearea de hibrizi autohtoni de floarea-soarelui și porumb, adaptați condițiilor din România.

Finanțare până la 25.000 de lei per modul

Rep.: Cum funcționează programul efectiv?

M.I.: Principiul de funcţionare se bazează pe un schimb de produse între Procera, Distribuitor şi Fermier: participanţii la acest program primesc credit din partea firmei Procera în produse (semințe și pesticide), urmând a restitui creditul din recolta obţinută. Finanţarea se face pe o suprafaţă de minim 20 hectare, denumită modul, în baza unui contract de vânzare – cumpărare şi finanţare a culturii, încheiat între cei 3 parteneri:

• Procera Agrochemicals – vânzător şi finanţator al culturii
• Fermierul – cumpărător şi beneficiar al finanţării
• Distribuitorul autorizat Procera – administrator al contractului şi cofinanţator al culturii

Finanţarea constă pe de-o parte în furnizarea unui pachet tehnologic complet (a cărui valoare este de cca. 10.000 lei), aferent suprafeţei de 20 de ha (modul) începând cu seminţele certificate şi terminând cu substanţele necesare tratamentului culturii.

De cealaltă parte, administratorul contractului (distribuitorul autorizat Procera) în calitatea sa de co-finanţator susţine acest program printr-o finanţare suplimentară (cca. 12.500 lei) aferentă fiecărui modul, constând în furnizarea de produse (semințe și pesticide), altele decât cele din pachetul de bază. Totalul finanţării primite de către Fermier din partea Procera Agrochemicals şi a Distribuitorului autorizat poate ajunge la suma maximă de 25.000 de lei per modul. Perioada de finanţare se întinde de la momentul furnizării seminţei destinate înfiinţării culturii şi până la momentul recoltării acesteia – în cazul culturilor de primăvară (floarea-soarelui, porumb) din martie-aprilie până în septembrie-octombrie, iar la culturile de toamnă (rapiţă, grâu, orz) din septembrie-octombrie anul curent şi până în iulie-august anul următor.

Negociem cu comercianții în favoarea fermierilor

Rep.: Cum resimte fermierul AgroCredit avantajele acestui program?

M.I.: Prin suprafețele pe care le finanțăm în cadrul programului AgroCredit, reușim să adunăm și să negociem cantități importante cu principalii comercianți de cereale și semințe oleaginoase, iar avantajul prețurilor obținute se întoarce către fermierii cu care colaborăm. În plus, Procera își asumă contractual o primă suplimentară acordată pentru contravaloarea debitului către Procera și către distribuitorul Procera, în valoare de 35 ron/to de floarea-soarelui (la pachetele PF 100 si PRO 229) și de 25 ron/to la celelalte pachete. Finanţarea nu wste purtătoare de dobândă (dobânda – zero) și se acordă fără niciun avans până la recoltare, când compensarea debitului înregistrat se face prin livrare de marfă. Un alt avantaj important, apreciat de fermierii noștri este asigurarea gratuită a culturii finanțate, la un nivel de 1000 de ron/ha, cu posibilitatea creşterii valorii asigurate prin plata suplimentară efectuată de către fermier, în aceeași termeni și condiții negociate de compania Procera, până la un nivel la care acesta dorește să-şi asigure cultura. Pe lângă toate acestea, produsul pentru tratamentul insecticid al seminței îl oferim gratuit și nu în ultimul rând, furnizăm suportul logistic contra cost, în vederea mutării în condiții optime a mărfii de la locul încărcării în camion, până la locul livrării într-un siloz agreat de comun acord.

Rep.: Am observat că programul se dezvoltă de la an la an. Ce aduceți nou în această primăvară?

M.I.: Pentru a arăta tuturor celor interesați că hibrizii noștri sunt competivi, din punct de vedere al potențialului de producție, cu oricare alt hibrid, am decis ca pe lângă hibrizii din portofoliul companiei Procera, să avem în ofertă și semințe și pesticide din portofoliul altor firme producătoare, prezente pe piața românească. Astfel am creat pachete tehnologice flexibile, care pot fi adaptate mai ușor la cerințele pieței locale. Concret, fiecare fermier își poate alege singur hibrizii pe care dorește să-i includă în cadrul pachetului tehnologic.

O excursie într-o destinație exotică

Rep.: Am observat că v-ați gândit la toate detaliile. Și în plus, înțeleg că pregătiți o surpriză fermierilor care participă la programul AgroCredit în acest an. Ne puteți spune despre ce este vorba?

M.I.: După un an de muncă și eforturi susținute din partea fermierilor noștri, suntem în continuare alături de colaboratorii noștri și îi invităm să participe la o excursie într-o destinație exotică organizată în luna ianuarie a anului 2012. Pragul de calificare în excursie este de 80 de puncte AgroBonus! Pentru fiecare modul achiziționat și achitat înainte de expirarea termenului scadent conform contractului de vanzare - cumpărare, se acumulează 8 puncte AgroBonus, iar pentru fiecare 1.250 lei credit suplementar folosit și achitat se cumulează 1 punct AgroBonus.

Punctele AgroBonus sunt valabile atât la cultura de porumb, cât și la cea de floarea-soarelui și bineînțeles se pot cumula. Acestea fiind zise, doresc să le transmit tuturor colaboratorilor noștri că ne-ar face o deosebită plăcere să îi avem parteneri în această excursie, în care să putem interacționa și pe alte planuri decât cele profesionale.

Hidetaka Sato, președintele companiei Summit Agro, este convins că fermierii români vor folosi tot mai multe produse de protecţia plantelor și tehnologii cât mai înalte pentru a avea recolte sigure și a fi cât mai performanţi.

Pe Hidetaka Sato l-am întâlnit la evenimentul anual de lansare a campaniei de primăvară şi a noilor produse aflate în portofoliul companiei pe care o conduce. Cu eleganţa profesionalismului japonez ne-a vorbit despre piaţa japoneză a produselor de protecţie a plantelor, precum şi despre cea a seminţelor, despre modul în care vede el evoluând piaţa românească pe aceste segmente şi care sunt schimbările pe care le-a remarcat la fermierii români în ultimii patru ani de când se află la noi în ţară.

Reporter: Domnule Hidetaka Sato, cum arată piaţa produselor de protecţia plantelor şi cea a seminţelor în Japonia?

Hidetaka Sato: În Japonia, piaţa produselor de uz fito-sanitar este fără urcuşuri sau coborâşuri. Dar schema de funcţionare a pieţei are modificări radicale. Motivul este că produsele agricole se mişcă pretutindeni în lume. În primul rând Japonia importă produse agricole din alte ţări. Însă nu toate substanţele cu care sunt tratate aceste produse sunt omologate şi în Japonia. Prin urmare, nu putem importa un produs agricol care e stropit cu o soluţie neomologată în Japonia. Pe de altă parte şi Japonia exportă produse agricole şi se află în aceeaşi situaţie: în UE sunt produse de uz fito-sanitar neomologate. Din acest motiv, grija şi preocuparea permanentă a producătorilor japonezi de pesticide este să omologheze produsele japoneze în cât mai multe ţări din lume pentru a facilita schimbul de mărfuri.

Rep.: Există multe produse japoneze pe piaţa din România?

H.S.: Firma Sumi Agro este într-un fel reprezentant exclusiv în România al Asociaţiei Producătorilor de Pesticide din Japonia. În această calitate, noi avem în portofoliu toate produsele japoneze omologate în România la această oră.

Rep.: Sunteţi de patru ani în România. Cum a evoluat în opinia dumneavoastră piaţa pe aceste produse?

H.S.: Am constatat o creştere a consumului produselor de uz fito-sanitar. Nu foarte mare, dar oricum tendinţa este crescătoare şi în conformitate cu suprafeţele cultivate în România.

Rep.: Și dacă tot am vorbit despre ce s-a întâmplat, aş vrea să ştiu şi care sunt, în opinia dumneavoastră, perspectivele pieţei pentru aceste tipuri de produse?

H.S.: Tendinţa generală, aşa cum o văd eu, este de creştere a solicitărilor de pesticide, dar şi de seminţe. De altfel, este ceva foarte natural. Trebuie să ne gândim că omenirea creşte numeric, nevoia de alimente este tot mai mare, iar alimentele devin din ce în ce mai scumpe. E normal să avem o creştere a cererii de produse pentru a proteja culturile.

Rep.: Vor creşte şi vânzările dumneavoastră?

H.S.: Cu siguranţă.

Rep.: Să trecem acum şi la cei cărora vă adresaţi. Cum vi se par fermierii români în 2011? Sunt ei mai informaţi, mai preocupaţi de protejarea culturilor?

H.S.: Consider că gradual se va produce o îmbunătăţire atât în aplicarea tehnologiilor în protecţia plantelor, cât şi a dotării materiale. Dar această creştere nu va fi una bruscă, ci progresivă. Lucrurile se mişcă încet, dar sigur.

Rep.: Ca produsele dumneavoastră să ajungă la fermieri, trebuie să treacă pe la distribuitori. Cum a evoluat relaţia între compania Summit Agro şi distribuitorii din România?

H.S.: Aş putea spune că relaţia noastră cu distribuitorii s-a îmbunătăţit şi chiar s-a consolidat în ultimii patru ani şi pe fundalul unui rol destul de special deţinut de distribuitori. În condiţiile în care fermierii nu beneficiază de finanţare, nici măcar din partea băncilor, distribuitorului îi revine şi acest rol de a ajuta fermierul cu soluţii.

Summit Agro este prezentă în România din anii ’70 prin firma mamă Sumitomo Corporation, una dintre cele mai mari corporaţii japoneze, fiind poziţionată pe locul 3 la nivel mondial. Istoria companiei japoneze datează de la 1630, Sumitomo Corporation fiind prezentă în peste 150 de ţări şi având aproape 35.000 de angajaţi. Compania este implicată în diferite domenii din industrie şi comerţ. În 1997 a fost înfiinţată firma Summit Agro România SRL, cu capital integral japonez ca subsidiară a Sumitomo Corporation. Obiectul principal de activitate al Summit Agro îl reprezintă comerţul cu pesticide. Pe lângă acestea, portofoliul de produse mai cuprinde seminţe, produse pentru igiena publică, produse pentru tratat lemnul etc.

“Noi facem pământul mai roditor”

Aceasta este deziva companiei Summit Agro care a organizat o întâlnire cu principalii săi colaboratori, fermieri, producători şi distribuitori de pesticide, fertilizanţi şi sămânţă, la Sinaia, în luna februarie. Într-o atmosferă de gală, preşedintele companiei a prezentat întreaga echipă care face ca produsele Sumi Agro să ajungă peste tot unde e nevoie de ele. Deşi noile produse cu care compania vine anul acesta în întâmpinarea agricultorilor români sunt numeroase şi de calitate, vedeta a fost Topsin, în cinstea căruia a fost scris şi un poem.

Autor: Delia Ciohodaru

Comisarul european, aflat într-o vizită în ţară, a atras atenţia că România ar trebui să accelereze absorbţia fondurilor pentru că altfel riscă să le piardă

Oficialul european a avut mai multe întâlniri cu autorităţile de la Bucureşti în cadrul cărora a discutat probleme de actualitate de pe agenda Comisiei Europene şi a României. Întrevederile au fost cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Emil Boc şi cu alţi miniştri precum cel al Muncii, Ioan Botiş sau cel al Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, dar nu şi cu ministrul Agriculturii Valeriu Tabără care se afla într-o vizită de lucru în Franţa.

Discuţiile avute de Dacian Cioloş cu primul-ministru şi cu preşedintele au vizat aspectele legate de Politica Agricolă Comună, de calendarul pregătirii procesului legislativ al discuţiilor privind bugetul UE, dar şi alte subiecte legate de agenda UE şi România. Unul dintre principalele obiective ale acestei vizite l-a reprezentat problematica legată de fondurile structurale a căror absorbţie trebuie grăbită. „Chiar dacă stăm bine la partea de contractare, lucrurile merg mai greu pe partea de execuţie a proiectelor şi deci de plată şi există un risc mare să pierdem fonduri din această cauză”, a afirmat Cioloş în cadrul conferinţei de presă ţinute cu această ocazie.

Soluţia: simplificarea procedurilor

Comisarul european crede că acest proces se poate accelera prin simplificări ale procedurilor administrative. „Uitându-mă şi la alte state membre ale UE, am constatat că România are unul dintre cele mai complexe sisteme birocratice şi administrative de gestiune a fondurilor europene. Cred că există o marjă de simplificare, rămânând în limite rezonabile de bună utilizare a fondurilor”, a spus Cioloș.

În opinia acestuia, în România există prea multe instituţii implicate în gestiunea programelor europene. „O coordonare centralizată, transparentă ar putea contribui la o accelerare a procesului de utilizare a fondurilor, la plată efectiv. Am dorit să discut aceste lucruri cu autorităţile din România, cu miniştrii de resort. Eu, ca şi membru al CE, sunt interesat ca fondurile europene să fie corect şi eficient utilizate. România este unul dintre beneficiarii mari şi de aceea mi-am concentrat această vizită pe această problemă”, a mai spus Dacian Cioloș.

CE a sugerat deja României ideea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul Guvernului pe lângă primul ministru sau independent, care să asigure o coordonare pe orizontală a utilizării administrative a fondurilor. „Fiecare ministru are responsabilitatea politică să dea prioritate utilizării fondurilor pentru dezvoltarea regională, pentru transporturi, pentru resursele umane. Procedurile administrative de executare a acestor proiecte de multe ori sunt similare pe anumite categorii de fonduri şi aici poate să existe o coordonare mai bună – multe proiecte trec prin licitaţii, achiziţii publice, anumite tipuri de controale pe teren şi aici lucrurile pot fi simplificate. Multe lucruri ţin de legislaţia naţională care transpune anumite reglementări, iar unele state membre fac acest lucru mai complicat, altele mai simplu”, a afirmat comisarul european.

Acum e momentul

Această simplificare nu putea avea loc mai devreme, deoarece în urmă cu câţiva ani abia se eliberau procedurile de lucru. „Poţi vorbi despre simplificare după un an, doi, trei, după ce au început să fie implementate proiectele respective... Trebuie găsită calea de mijloc. Pentru că poţi folosi corect 10% din fonduri şi restul să nu le foloseşti deloc, deoarece ai pus la punct un sistem foarte complicat. Sunt state membre care au o absorbţie foarte bună, care reuşesc să asigure şi o utilizare corectă a fondurilor din punctul de vedere al auditului şi care au proceduri mai simple. Trebuie onestitate şi din partea beneficiarilor, transparenţă din partea autorităţilor şi trebuie simplificat procesul prin care trece un proiect până să fie aprobat sau finanţat”, a spus Dacian Ciolos, specificând că şi la Bruxelles se vorbeşte despre acest lucru şi se încearcă simplificarea lucrurilor şi din perspectiva reglementărilor comunitare.

Criza cărnii de porc, depăşită, dar situaţia rămâne dificilă

Criza cărnii de porc a fost amplificată de ceea ce s-a întâmplat în Germania cu problema dioxinei. Comisia a intervenit rapid cu stocarea privată spre deosebire de sectorul laptelui când s-a trenat puţin. „Am dorit să avem o intervenţie rapidă pentru a nu lăsa preţurile la producător să scadă foarte mult. În câteva săptămâni ele au crescut cu 8-10% şi din acest punct de vedere criza a fost depăşită. Rămâne o situaţie dificilă pentru crescătorii de porc deoarece, cu toate că preţul cărnii de porc - ca şi cel al produselor alimentare în general pe piaţa internaţională - este ridicat, preţul la producător nu e suficient ca să acopere şi cheltuielile şi să asigure un venit corect. Mijloacele de acţiune ale CE în prezent sunt limitate dat fiind conţinutul PAC în momentul de față. Avem intenţia ca în cadrul reformei să propunem alte instrumente care să poată în astfel de situaţie să sprijine producătorii. Deocamdată mijlocul de intervenţie avut la dispoziție a fost stocarea privată”, susține oficialul Comisiei Europene.

Reforma PAC, în dezbateri

Legat de reforma PAC, comisarul a afirmat că deocamdată se lucrează la elaborarea pachetului legislativ, care va fi prezentat în a doua jumătate a acestui an, după ce comisia va prezenta perspectivele bugetare. „Sunt discuţii pe conţinutul PAC şi în consiliile de miniştri, şi în Parlament. Aştept să văd concluziile consiliului de miniştri privind propunerile de reformă pe care le-am făcut în toamnă, anul trecut, raportul Parlamentului European pe aceste propuneri şi pe această bază voi finaliza propunerile pachetului legislativ. Nu pot face estimări atâta timp cât CE nu a luat o decizie asupra propunerilor pe care le va face. La sfârşitul lui iunie CE va face propunerile privind perspectivele bugetare şi atunci o să putem discuta”, a mai spus Dacian Cioloş.

Stimularea agricultorilor activi

În momentul de faţă, reglementarea europeană prevede că pot primi sprijin financiar terenurile agricole care sunt lucrate sau sunt întreţinute în bune condiţii agricole şi de mediu. „Legat de stimularea cultivărilor, ţine de o politică agricolă naţională care trebuie în primul să existe ca să ştii ce instrumente poţi folosi în acest sens. După 2014, în reglementările pe care le pregătim acum pentru noul PAC, intenţia mea e să fim mult mai restrictivi în privinţa utilizării fondurilor pentru sprijin financiar pentru agricultură şi să concentrăm aceste fonduri spre agricultorii activi”, a declarat oficialul european.

Preţurile ridicate la alimente, o tendinţă globală

Legat de preţurile produselor alimentare, acesta a declarat că tendinţa la nivel mondial pentru următoarea perioadă este să rămână ridicate. Acest fenomen are două aspecte: unul structural, legat de faptul că cererea e mai mare decât oferta, iar celălalt ţine de volatilitate. „Sunt probleme ce ţin şi de informarea de pe piaţă privind cantităţile de produse alimentatre existente, privind stocurile, cum sunt repartizate, sunt şi anumite decizii luate de ţări mari producătoare – cum a fost cazul Rusiei, Ucrainei care stopează exporturile de cereale – aşa că astfel de fenomene au impact şi asupra preţurilor. Mai sunt motive care ţin de transparentizarea lanţului alimentar. Preţurile în România pot fi influenţate şi de situaţia de pe piaţa mondială, dar şi de modul cum filierele agroalimentare sunt organizate într-un stat membru sau altul. Aici, elemente cum ar fi cele incluse în codul de bune practici pot fi utile, deoarece o comunicare pe lanţul alimentar de la producător la consumator poate fi utilă în modul în care se repartizează valoarea adăugată şi în preţul final”, a afirmat Cioloş.

Comisarul a precizat că „România are o marjă de manevră în modul în care îşi organizează filierele agro-alimentare, cum asigură transparentizarea pieţei, cum îşi rezolvă problema vânzărilor la negru care pot influenţa preţul pe piaţă”. În plus, în opinia dumnealui, organizarea producătorilor agricoli ar putea avea un rol important în această problemă. „Un preţ mai bun la producător se poate obţine prin negociere şi poţi negocia mai uşor atunci când eşti organizat. Și aici este o marjă de manevră destul de mare în România faţă de alte ţări“, a explicat el.

Criza alimentară, mai mult un subiect de presă

Conform comisarului european, nu există un risc real de criză alimentară la nivelul Europei, iar referitor la ţara noastră a precizat că nu poate da un răspuns concret. „Nu pot să vă dau eu o părere avizată pentru că n-am elementele pe care le poate avea domnul ministru, care vă poate răspunde la această întrebare. Eu vreau să vă spun că, la nivel european, nu stăm atât de prost cu stocurile şi nu se pune problema unei crize alimentare în UE datorită lipsei aprovizionării pieţelor. Sigur că stocurile acestea se vând, se reconstituie prin cumpărare, dar UE are totuşi un potenţial de producţie real care este totuşi realizabil, deci lucrurile nu stau foarte prost sau nu avem motive de îngrijorare legat de producţia la care ne aşteptăm. Una e problema preţurilor şi alta a aprovizionării“, a spus el.

Alternative pentru plăţile către fermele mari

Referitor la modul în care PAC defineşte o fermă mare, Dacian Cioloş a spus că vom vedea în propunerile legislative, deoarece în momentul de faţă există evaluări pentru a se constata care ar putea fi limitele şi pentru care categorii de ferme. O altă problemă care stă pe buzele multor fermieri este cea a limitării plăţilor către marile ferme. Oficialul european a afirmat că anul trecut, înainte de a trece la propunerile de reformă, s-a făcut o dezbatere privind modul cum e percepută PAC în rândul cetăţenilor europeni şi care le sunt aşteptările.

 „Unul dintre factorii care influenţează credibilitatea PAC e modul cum sunt sprijiniţi agricultorii, anumite categorii de agricultori, din fonduri publice. Atunci când dăm această susţinere producătorilor, explicaţia formală e că susţinem veniturile producătorilor agricoli pentru a avea o minimă stabilitate ca ei să poată investi, să-şi ducă traiul economic din activitatea agricolă... Atunci când ajungi la 500.000-700.000 de euro sau chiar 1 milion de euro pe an, e mai greu pentru orice om politic cu putere de decizie să explice contribuabililor că din banii lor dăm la câteva mari companii câteva sute de mii de euro sau câteva milioane de euro pe an pentru a le susţine veniturile. Una e venitul agricultorului care asigură şi producţia agricolă, şi locuri de muncă, menţine populaţia în mediul rural şi alta e remunerarea capitalului unor companii care fac investiţii în agricultură“, a afirmat Cioloş. Soluţia este găsirea unei căi de mijloc şi nişte limite explicabile pentru cetăţeanul de rând.

În plus, se doreşte evitarea situaţiei în care PAC ar putea rămâne fără bani dacă ei nu sunt folosiţi în continuare cu o valoare adăugată cât mai ridicată. „Încercăm să găsim mijloacele prin care sprijinul financiar direct să fie distribuit într-un mod cât mai echitabil, cât mai transparent şi cu argumente, fără a uita că există ferme mari care au o contribuţie la producţia alimentară, care contribuie la faptul că sectorul agro-alimentar european e unul dintre cele mai puternice din lume pe piaţa mondială. Pot exista alte instrumente de sprijin, inclusiv sprijin financiar pentru marile ferme ca să devină competitive. Nu un sprijin al venitului acestor ferme prin câteva sute de mii sau milioane de euro subvenţie directă. Putem da sprijin prin subvenţionarea creditelor, cofinanţarea unor investiţii, sprijin pentru promovarea produselor lor pe piaţă. Avem categorii diferite de ferme în UE, trebuie să găsim şi instrumentele cele mai adaptate“, a mai spus Cioloş.

Autor: Delia Ciohodaru

VINVEST şi Institutul Multimedia româno-elveţian, continuă seria de evenimente planificate cu ocazia deschiderii expoziţiei "De la primele scrieri, la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult..."

Muzeul de Artă Timişoara a fost gazda evenimentului "Comunicarea prin gust" ce a avut loc la 15 martie 2011. Acest eveniment s-a adresat oamenilor de afaceri, reprezentanţilor HoReCa, magazinelor de specialitate etc.

Scopul acestui eveniment a fost acela de informare, familiarizare şi demonstrare a aplicabilităţii codurilor QR pentru produsele sectorului vitivinicol prezente în spaţiul businessului autohton.

Cele 17 soiuri de vin ale producătorilor Cotnari, Jidvei, Murfatlar, Cramele Recas, Vinarte, Societatea Romană de Promovare a Vinului, S.E.R.V.E. Ceptura, Vie Vin Vânju Mare, Winero, Produse Moldoveneşti au fost prezentate şi degustate în cadrul acestei manifestări.

Până la data de 30 aprilie a.c., cele 17 vinuri vor rămâne expuse în Sala Baroc din cadrul Muzeului de Artă Timişoara.

Plenul Senatului a respins, miercuri, cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu a legii prin care este aplicată o cotă a TVA de 5% pentru alimentele de bază.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1 - 18 martie 2011, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 200.255 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 1.075.905,78 hectare.

Dintre cei 200.255 de fermieri care au depus cereri de plată, 194.838 au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 1.056.989,59 hectare.  

La nivelul centrelor judeţene/locale au fost depuse, în mod clasic, un număr de 5.417 cereri, pentru o suprafaţă de 18.916,19 hectare.

Reamintim că APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1-11 martie 2011, au fost depuse în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 106.957 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 543.051,29 hectare.

Dintre cei 106.957 de fermieri care au depus cereri de plată, 102.908 au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 529.060,95 hectare.  

La nivelul centrelor judeţene/locale au fost depuse, în mod clasic,  un număr de 4.049 cereri, pentru o suprafaţă de 13.990,34 hectare.

Reamintim că APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, a acordat miercuri, 9 martie 2011, o Diplomă de Excelenţă Societăţii Comerciale Cramele Recaş SA pentru vinul SOLO QUINTA 2010, care a obţinut trofeul pentru cel mai bun vin alb sec în concursul „Vinalies Internationaes 2011”, desfăşurat la PARIS în perioada 25 februarie-1 martie.

„Începem acordarea unor diplome de excelenţă pentru cei care obţin rezultate la târgurile internaţionale. Ne face mare plăcere să acordăm prima diploma pentru vinul SOLO QUINTA şi apreciem drept un succes de mare prestigiu al unui domeniu de mare importanţă economică – cel al viticulturii. Dintre toate proiectele Ministerului Agriculturii cu finanţare din fonduri europene, cele pe restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole merg cel mai bine, toţi banii fiind cheltuiţi cu folos. Astfel, din 2007 numărul de beneficiari de fonduri europene – a crescut de la 40, pentru 1.176 ha cu o valoare de 6,9 milioane euro la 189 de beneficiari în 2010 pentru o suprafaţă de 5.124 ha cu o valoare de 41,54 milioane de euro. În 2011, până în prezent au fost depuse proiecte de 42 de beneficiari, pentru o suprafaţă de 1.379 ha si o valoare de 10,43 milioane de euro, din suma de 42 milioane de euro disponibilă pentru tot anul în curs”, a declarat ministrul Valeriu Tabără în deschiderea conferinţei de presă.

Strategia de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc pentru perioada 2006-2015 vizează, printre altele şi creşterea suprafeţelor apte să producă vinuri DOC asociată cu o mărire a ponderii vinurilor de calitate şi evident cu scăderea producţiei de vin de masă.

O altă măsură de sprijin din fonduri europene se referă la promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe pentru campaniile viticole 2008/2009-2012/2013. Acesta se acordă producătorilor sau organizaţiilor de producători de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) şi vinuri cu indicaţie geografică (IG), care desfăşoară acţiuni de promovare sau publicitate, participă la evenimente, târguri, expoziţii şi concursuri internaţionale şi efectuează studii de piaţă şi studii de evaluare a măsurilor de promovare şi informare.

Sprijinul financiar comunitar acordat este de 50%, de la bugetul de stat este sub formă de cofinanţare în valoare de 30% din totalul cheltuielilor eligibile, iar beneficiarul contribuie cu aproximativ 20 % din valoarea proiectului.

În prezent au fost aprobate şi se află în derulare programe de promovare în Japonia, Rusia, China şi SUA.